Ordin de protectie respins. Jurisprudență Asistenţa celor în primejdie (infracţiuni privind)
| Comentarii |
|
Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 1094 din data de 05.02.2015
Data publicare portal: 05.03.2015
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. 12761/311/2014 reclamantul DFL a formulat cerere privind emiterea ordinului de protectie împotriva pârâtului DM, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea temporară a pârâtului din locuință, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de el, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamantul, precum si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este fiul paratului si locuieste împreuna cu acesta si cu mama sa, D P, inca de la naștere, la adresa din Slatina.
Reclamantul menționează faptul, ca in prezent, atât el si mama sa, cat si paratul, locuiesc in același imobil, situat in Slatina, jud. Olt, întrucât, pe de o parte, datorita problemelor financiare, iar pe de alta parte datorita violentei verbale, fizice si psihologice a paratului nu a putut sa locuiască in alt imobil.
Susține reclamantul că pârâtul reprezintă un real pericol pentru viața sa, având în vedere actele și faptele de violență (fizica, verbală, psihologică, economică) pe care le-a exercitat, în mod repetat, asupra sa, inca din copilărie. Afirmă că încă de la început, pe tot parcursul dezvoltării sale, pârâtul l-a agresat verbal, psihic și fizic, mai ales pe fondul consumului în exces de alcool, aceste aspecte determinându-l sa formuleze mai multe plângeri la Politie, precum si prezenta acțiune.
Reclamantul menționează faptul ca si după împlinirea vârstei de 18 ani, comportamentul paratului nu s-a schimbat, ci dimpotrivă acesta a început tot mai des sa vina acasă in stare de ebrietate si chiar sa îl amenințe cu moartea, cu faptul ca nu îi va mai da acceptul pentru a i se elibera cartea de identitate la imobilul mai sus menționat si unde locuieste dintotdeauna (paratul fiind titularul dreptului de proprietate asupra acestui imobil), cunoscând foarte bine faptul ca nu are posibilitatea materiala de a se muta in alt imobil, îl da afara din casa, fiind nevoit sa stea pe străzi pana când paratul pleacă din imobil, îl agresează fizic, verbal si psihologic, stare care continua si in prezent săvârșind tot mai des, asupra sa, acte de violenta fizica, verbala si psihologica.
Reclamantul învederează faptul că toate agresiuniile s-au petrecut în prezența mamei sale, aceasta trăind o stare de permanentă frică față de parat, acesta agresându-o și pe ea.
Ultima agresare fizică s-a consumat in luna iulie a anului 2014, când, s-a adresat Politiei Slatina, asa cum rezulta din adresa Politiei Municipiului Slatina.
Reclamantul consideră actele de violență exercitate de pârât, în mod repetat, cu atât mai grave cu cât acestea au avut loc inca din copilărie, acest comportament agresiv punandu-si amprenta asupra sanatati sale fizice si psihice.
Mai arată faptul că trăieste permanent o stare de teamă pentru viața sa și a mamei sale amândoi având si o stare de sănătate precara, asa cum rezulta din certificatul de incadrare in grad de handicap, Referatul medical eliberat de SJ U Slatina, precum si din Scrisoarea medicala eliberata pe numele mamei sale, de SJU Slatina, stare de sănătate precara apăruta din cauza agresiunilor verbale, psihologice si fizice a paratului, fiind nevoit de nenumărate ori să fugă și să se ascundă din calea acestuia.
Susține reclamantul că în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea 217/2003 modificat prin Legea 25/2012, violența în familie reprezintă orice acțiune intenționată manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie, în speță, pârâtul, care este tatăl său, împotriva altui membru al aceleiași familii, respectiv el si mama sa, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale sau psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte.
De asemenea, arată faptul ca, in prezent, paratul se poarta tot mai violent, fiind evident ca daca aceasta situație se prelungește, viata si sănătatea mea sunt puse in pericol.
In drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.217/2003.
In sustinere reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru conform art. 27 indice 2 alin. 2 din Legea nr. 217/2003.
Desi legal citat, intimatul nu a depus intampinare.
În cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială, sens în care a fost audiați martorii A G si I E, propuși de reclamant.
Prin s.c. nr 1094 din data de 05.02.2015 pronuntata de Judecatoria Slatina în dosarul nr. 12761/311/2014 s-a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect ,,emitere ordin de protecție’’ formulată de reclamantul D F L in contradictoriu cu pârâtul D M.
Suma de 400 lei, compusă din suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului N M C, desemnat din oficiu pentru reclamantul D F L și suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului B L N, desemnat din oficiu pentru pârâtul D M, se avansează din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul de Avocați Olt.
A fost obligat reclamantul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunta astfel Judecatoria Slatina a reținut următoarele:
Coroborând depozițiile martorilor audiați în cauză, reclamantul locuiește în prezent în apartamentul părinților săi, situat în Slatina, în timp ce pârâtul și mama reclamantului s-au mutat de peste 5 ani de zile în com. Stoenești.
Martorii au precizat că pârâtul este o persoană liniștită, fără viciul alcoolului, iar martora I E L - vecina reclamantului, a subliniat faptul că în apartamentul în care locuiește reclamantul este liniște.
Sunt incidente următoarele dispoziții legale:
În raport de situația de fapt de mai sus, instanța reține că potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 ,,in sensul prezentei legi, ,,violența în familie’’ reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate’’, violenta putand fi verbala, psihologica, fizica, sexuala, economica, sociala, spirituala, conform art. 2 indice 1 din acelasi act normativ.
Potrivit art. 2 indice 2 din acelasi act normativ ,,in sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege:
a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;
b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;
c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt sau în drept drepturile față de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale’’.
Potrivit art. 26 alin. 1 din actul normativ mai sus mentionat : ,, Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora’’.
Raportat la declaratiile martorilor, coroborat cu înscrisurile de la dosar, referitoare la starea de sănătate a reclamantului, instanta constată că nu este dovedit în speță că pârâtul este o persoană violentă, care ar fi exercitat vreo acțiune sau inacțiune intenționată, manifestată fizic sau verbal împotriva reclamantului, care să îi provoace acestuia un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, emoționale ori psihologice.
Instanța reține că Ordinul de protecție, dat fiind natura sa restrictivă de drepturi, nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existență a unor acte de violență fizică, psihologică sau de altă natură, insă, raportat la probatoriul administrat in cauză se constată că pârâtul este o persoană liniștită, ce nu a provocat niciodată scandal în familie.
In consecință, instanta apreciază că reclamantul nu poate fi beneficiarul unui ordin de protectie prin restrictionarea libertatii de a circula a pârâtului, intre acestea trebuind a fi un just echilibru, iar restrictionarea unui drept fundamental trebuie sa fie absolut necesară si judicios argumentată.
Mai mult, in cauza, temerile reclamantului nu sunt suficiente pentru a dovedi pretinsa violenta verbala si fizica a pârâtului, care să conduca la limitarea dreptului de a circula sau comunica.
Potrivit art. 26 alin. 1 din actul normativ mai sus mentionat ,,Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei";, ori reclamantul nu a dovedit că viata, integritatea fizica sau psihica, respectiv libertatea i-a fost pusă in pericol prin acte de violenta, de orice natura, de către pârât.
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, instanta urmează a respinge cererea având ca obiect ,,emitere ordin de protecție’’, formulată de reclamantul D F L, in contradictoriu cu pârâtul D M.
Suma de 400 lei, compusă din suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului N M C, desemnat din oficiu pentru reclamantul D F L și suma de 200 lei, ce reprezintă onorariul avocatului B L N, desemnat din oficiu pentru pârâtul D M, se va avansa din fondurile M J, către B de A Olt.
Reținând culpa procesuală a reclamantului, instanța îl va obliga plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Vezi şi alte speţe de drept penal:
Comentarii despre Ordin de protectie respins. Jurisprudență Asistenţa celor în primejdie (infracţiuni privind)
