Viol asupra unui minor. conţinutul infracţiunii. necesitatea aplicării unei pedepse. individualizare.
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 261 din data de 18.05.2017
Prin sentința penală nr. 261/2017 instanța a dispus condamnarea inculpatului M.V. la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și menținerea măsurii arestării preventive cu privire la acesta.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Într-o zi din luna iunie 2016, care nu a fost stabilită cu exactitate în cursul cercetărilor, M.V. și M.I. au consumat în exces băuturi alcoolice, M.I. adormind. Frații gemeni M.C. și M.F. se jucau în curtea locuinței. La un moment dat, minora M.C., în vârstă de 8 ani, a intrat în locuință pentru a bea apă, fiind abordată de inculpatul M.V., care se afla în stare de ebrietate, și care a luat hotărârea de a întreține cu aceasta relații sexuale.
Inculpatul a dus-o de braț pe minoră în camera unde dormea mama sa, obligând-o astfel să îl urmeze, s-a întins pe pat și i-a cerut să se așeze deasupra sa. Inculpatul s-a dezbrăcat, i-a scos chiloții fetiței, după care a încercat să o determine să întrețină cu el un act sexual oral, apropiindu-i capul de organul său genital. Pentru a o determina pe minoră să îi ia în gură organul genital inculpatul i-a promis mai întâi că îi va da o ciocolată, dar întrucât minora continua să se opună a tras-o de păr și a silit-o la întreținerea actului sexual oral.
După consumarea actului sexual oral, inculpatul a așezat-o pe minoră deasupra sa, și-a poziționat organul genital între picioarele acesteia și a încercat să întrețină cu aceasta un raport sexual normal, ținând-o de șezut și mișcând-o în mod repetat de sus în jos, în același timp spunându-i să nu mai țipe, sărutând-o pe gură și introducându-și limba în gura fetiței. Persoana vătămată a resimțit dureri, s-a speriat și a început să plângă, astfel încât raportul sexual normal urmărit de inculpat nu s-a consumat. În această poziția au fost văzuți de minorul M.F., care intrase în casă pentru a-și căuta sora, și a fugit pentru a o anunța pe cealaltă soră, M.A.. În acest timp, mama persoanei vătămate dormea lângă inculpat, potrivit declarațiilor minorei aceasta având momente în care era trează, fără a face nimic să o apere.
Hotărât să ducă la executare hotărârea sa de a avea un raport sexual cu fetița, inculpatul a dus-o în holul locuinței, unde a încercat din nou, în ciuda opoziției evidente și a plânsetelor copilei, să își introducă organul genital în cavitatea vaginală a acesteia, fără succes, din cauza constituției victimei, specifice vârstei, provocându-i o sângerare, iar în momentul în care a auzit în curte că se apropia M.A. a lăsat-o în pace pe minora M.C., care a fost găsită de sora ei plângând pe hol, având în apropiere o cârpă pătată de sânge.
În drept, faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de viol în formă calificată, prevăzută de art. 218 alin. 1, 3 lit. c Cod penal, fiind comisă asupra unei persoane vătămate în vârstă de 8 ani. Având în vedere poziția procesuală a inculpatului, care și-a însușit situația de fapt expusă în actul de sesizare, precum și declarațiile martorilor, din care rezultă poziția în care a fost ținută minora pe pat și că au fost găsite pete de sânge pe o cârpă din apropierea victimei, respectiv pe chiloții acesteia, cuprinsul scrisorii medicale emise de S., privind rupturile vindecate la nivelul himenului, instanța a apreciat că elementul material al infracțiunii de viol este reprezentat de actul sexual oral consumat la care inculpatul a silit-o în primă fază pe victimă, urmat de două încercări de întreținere a unui raport sexual normal cu aceasta, care deși nu s-au soldat cu o intromisiune care să permită considerarea acestora ca acte sexuale cu penetrare propriu-zisă, care să fi putut constitui prin ele însele elemente materiale ale unei infracțiuni consumate de viol, au produs leziuni la nivelul himenului fetiței, aceste acte rămânând în stadiul de tentativă din cauza conformației organismului persoanei vătămate, în vârstă de doar 8 ani, fiind absorbite în conținutul infracțiunii consumate de viol întrucât au fost comise în aceeași împrejurare cu actul sexual oral prin constrângere. În ceea ce privește modalitatea constrângerii, instanța a constatat că din actele dosarului nu rezultă că inculpatul at fi întrebuințat acte de lovire sau de amenințare, constrângerea constând în folosirea forței sale fizice și a puterii de convingere, a autorității de care beneficia asupra nepoatei sale, în locuința sa, în condițiile în care mama acesteia era de față, incapabilă să o ajute din cauza stării de ebrietate, pentru a o așeza pe minoră în pozițiile pe care și le dorea, pentru a o apropia de organul său genital prin apăsarea capului, tragerea de păr, mișcarea corpului victimei pentru ușurarea întreținerii raportului sexual, în ciuda opoziției constante a victimei, a faptului că aceasta plângea și era în mod vădit speriată de ce i se întâmpla.
Având în vedere gravitatea concretă deosebită a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, natura acestora, vârsta victimei și legătura de rudenia a acesteia cu inculpatul, de care acesta a profitat pentru a -și atinge scopul, instanța apreciază că se impune, în cazul său, în ciuda faptului că nu mai fost anterior condamnat penal, aplicarea efectivă a unei pedepse, textul de incriminare prevăzând doar posibilitatea aplicării pedepsei închisorii.
În stabilirea cuantumului pedepsei cu închisoarea pe care urmează a o aplica inculpatului instanța a ținut cont de lipsa totală de reținere și de înțelegere a acestuia față de suferința și spaima provocate nepoatei sale, insistența cu care și-a urmărit scopul, împrejurările în care a acționat, creînd un veritabil coșmar pentru fetița de doar 8 ani, silită la întreținerea unui act sexual normal și apoi a unui raport sexual chiar în patul în care dormea mama sa, de către o rudă în care avea, probabil, încredere, prelungirea în timp a activității infracționale și încercările repetate ale inculpatului de a consuma raportul sexual cu minora, ignorarea completă, de către acesta, a relațiilor normale de conviețuire implicând protejarea normalei dezvoltări a minorilor, cu ocrotirea persoanelor din cadrul familiei, inculpatul dând dovada unei stări de dezumanizare avansate, în contextul consumului excesiv de băuturi alcoolice. Instanța a ținut cont și de vârsta victimei, de urmările grave pe care fapta le-a avut asupra acesteia, atât pe termen scurt, cât și cele care rezultă din fișa de evaluare psihologică, de faptul că inculpatul s-a oprit nu din cauza opoziției copilei, ci din preocuparea de a nu fi descoperit de sora mai mare a acesteia.
