Viol, incest, infracţiuni privind libertatea persoanei

Judecătoria CARACAL Sentinţă penală nr. 70 din data de 07.03.2013

Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:

Prin rechizitoriul din data de 17.10.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpatului B.F.- în vârstă de 38 ani pentru savârșirea in stare de recidivă postondamnatorie a infracțiunilor lipsire de liberate faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.189 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, de viol faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.197 alin.1 si 2 lit bindice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și a infracțiunii de incest faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.203 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Prin actul de sesizare al instanței s-a retinut ca, la data de 26.09.2012, lucrătorii de poliție din cadrul Secției de poliție nr. 7 Dăneasa au fost sesizați de către numita S.A.din localitatea R., cu faptul că vecina sa, B.A.a fost violată de fiul său, B.F.

In urma cercetărilor efectuate in cursul urmăririi penale s-a stabilit că în după-amiaza zilei de 20.09.2012, în jurul orelor 15,00-16,00, partea vătămată B.A.se afla în curtea locuinței sale, când la aceasta a venit inculpatul B.F., aflat în stare de ebrietate. Inculpatul a împins-o pe mama sa în casă, amenințând-o că o va omorî întrucât 1-a ajutat pe fratele său sa-și cumpere o casă, fără ca pentru el să facă același gest.

Inculpatul B.F. a introdus-o cu forța în ultima cameră a locuinței pe mama sa și i-a lăsat ca mâncare: prune, roșii, o sticlă cu apă, precum și o găleată din plastic în care să-și facă nevoile, după care i-a închis ușa de acces astfel încât partea vătămată a fost lipsită de posibilitatea de a se deplasa întrucât fereastra încăperii era prevăzută cu grilaj metalic.

În dimineața zilei de 21.09.2012, inculpatul B.F. a descuiat lacătul de la ușa încăperii în care se afla partea vătămată, a luat găleata în care aceasta își făcuse necesitățile fiziologice, a dus-o afară încuind ușa cu lacătul, după care a revenit a descuiat lacătul, a lăsat găleata în încăperea în care se afla mama sa și a ieșit încuind din nou lacătul de la ușa de acces.

In seara aceleași zile inculpatul, fiind în stare de ebrietate a deschis ușa de la camera în care o închisese pe mama sa și, fiind dezbrăcat complet și având asupra sa două cuțite în mâini, a intrat în încăpere, amenințând-o pe partea vătămată că ori o va ucide ori o va viola. În continuare inculpatul s-a urcat în patul în care era așezată partea vătămată, a luat două perne, le-a pus peste fața acesteia și a început să apese cu intenția de o sufoca. Văzând că își pierde puterile, la amenințările repetate ale inculpatului, partea vătămată, de frică, și-a dat pantalonii jos iar inculpatul s-a urcat peste aceasta, i-a ridicat fusta și a început să aibă un raport sexual normal, în timp ce întreținea raportul sexual cu mama sa inculpatul a lovit-o peste corp cu pumnii. Ulterior inculpatul i-a imobilizat mâinile părții vătămate, suindu-se cu picioarele pe ele, a întors-o cu fața în jos și a întreținut un raport sexual cu victima în această poziție.

Victima a încercat să se elibereze însă a fost lovită cu pumnii în spate de către inculpat care a încercat să-i introducă apoi penisul în gură, nereușind acest lucru întrucât a fost amenințat de partea vătămată că îl va mușca. Inculpatul a încercat să întrețină cu partea vătămată și o relație sexuală anală, însă partea vătămată i-a spus acestuia că are hemoroizi (« trânci »), motiv pentru care inculpatul a continuat să întrețină cu mama sa raporturi sexuale normale în diferite poziții mai mult timp. După ce a finalizat raporturile sexuale inculpatul a părăsit încăperea respectivă după care a încuiat ușa cu lacătul, lăsând-o pe mama sa în interior.

Prin actul de sesizare al instanței s-a mai arătat că în perioada 22-26.09.2012, inculpatul în fiecare zi mergea la încăperea în care o ținea închisă pe mama sa, golea găleata în care aceasta îți satisfăcea necesitățile fiziologice, după care închidea din nou ușa cu lacătul. În această perioadă, inculpatul i-a dat părții vătămate să mănânce câte o pâine pe zi.

In dimineața zilei de 26.09.2012, inculpatul a deschis ușa camerei și i-a spus mamei sale că o va lăsa să iasă, după care a trimis-o la magazin să cumpere pâine, amenințând-o că o va omorî dacă va spune cuiva despre cele întâmplate.

Partea vătămată a mers la magazin și a cumpărat pâine fără să spună vreunei persoane cele întâmplate de frică și de rușine, după care a revenit crezând că va fi lăsată în pace de fiul său.

Revenind la domiciliu, inculpatul B.F. a început să o amenințe din nou pe partea vătămată și contrar voinței acesteia, a introdus-o într-o altă cameră decât cea în care a fost imobilizată inițial după care a închis cu lacătul ușa camerei pe exterior. În momentul în care a închis ușa camerei inculpatul i-a spus părții vătămate că în noaptea următoare o va omorî întrucât nu știe nimeni de ea.

În după amiaza zilei de 26.09.2012, inculpatul B.F. a plecat de acasă, iar partea vătămată profitând de faptul că a rămas singură a încercat grilajul metalic de la fereastra camerei respective, amintindu-și că nu este fixat corespunzător întrucât la momentul decesului soțului său sicriul a fost scos din locuință pe aceea fereastră, iar grilajul fusese dat jos și apoi montat provizoriu.

Partea vătămată a împins grilajul de la fereastră iar acesta a căzut lângă zid. Partea vătămată a coborât apoi în exteriorul casei folosind grilajul ca pe o scară, după care a mers la gardul ce desparte curtea sa de cea a familiei S., a lovit în ulucile de la gard, reușind să desprindă două din ele. Prin orificiul astfel creat partea vătămată a intrat în curtea vecinilor săi și a mers la martora S.A., căreia i-a povestit ce s-a întâmplat. Martora S.A. a anunțat organele de cercetare penală despre cele relatate de partea vătămată.

Partea vătămată a fost prezentată la Serviciul de Medicină Legală Olt, fiind eliberate Concluzii preliminarii din care rezultă că prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri contondente și printr-un contact sexual brutal la data de 21/22.09.2012, iar leziunile traumatice necesită 6-7 zile îngrijiri medicale.

Cu ocazia cercetărilor efectuate la fața locului imediat după sesizarea organelor de cercetare penală, agenții de poliție au găsit ușa de acces în camera unde a fost imobilizată victima încuiată cu lacăt. Totodată pe pervazul unei ferestre din apropiere a fost găsită o cheie, iar în prezența martorilor asistenți s-a făcut un experiment judiciar, prilej cu care s-a constat că în ceea ce privște

cheia aceasta provenea de la lacătul aplicat pe ușă.

Și la cea de-a doua încăpere a locuinței, în care a fost sechestrată inițial victima au fost găsite pe partea exterioară două belciuge la care a fost atașat lacătul cu care inculpatul a asigurat locuința imobilizând-o pe partea vătămată în interior.

Fata de situatie de fapt anterior descrisa a fost retinuta în sarcina inculpatului B.F. săvârșirea infractiunilor de lipsire de liberate faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.189 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, de viol faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.197 alin.1 si 2 lit bindice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și a infracțiunii de incest faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.203 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal..

Situația de fapt anterior expusa a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: Proces verbal de cercetare la fața locului și planșă foto (filele 17-34), constatări preliminare ale SML Olt (fila 36), declarații martori (filele 43-54), declarație inculpat (fila 59), declarația părții vătămate B.A.filele 37-39..

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

La data de 20.09.2012 inculpatul B.F. aflat pe raza comunei D., la locuința părții vătămate B.A., mama inculpatului iar pe fondul stării de ebrietate și a dorinței de a obține bani de la mama sa, a închis-o pe aceasta din urmă în cel de-al doilea dormitor al locuinței, asigurând ușa cu un lacăt aflat pe exterior. Camera în care partea vătămată a fost închisă avea o fereastră prevăzută cu grilaj exterior iar ferestrele se deschideau în afară . Încă de la început inculpatul i-a lăsat părții vătămate în cameră pâine, roșii, prune,apă cât și o găleată în care să-și facă necesitățile fiziologice ulterior părăsind locuința.

A doua zi, respectiv la data de 21.09.2012, inculpatul a intrat în camera în care a închis-o pe partea vătămată deschizând lacătul și ușa a golit afară căldarea în care partea vătămată făcuse nevoile fiziologice, a lăsat căldarea lângă ușă la fiecare ieșire din camera asigurând ușa cu lacătul. În seara aceleiași zile, inculpatul aflat în stare de ebrietate a pătruns în camera in care a închis-o pe mama sa partea vătămată B.A.și folosind violența fizică, lovind-o peste corp și amenințând-o pe aceasta din urmă cu moartea a obligat-o să întrețină raporturi sexuale normale, în diferite poziții cu el.

În următoarea zi respective la data de 22.09.2012 inculpatul a deschis din nou ușa încăperii în care o ținea închisă pe partea vătămată, a golit găleata în care partea vătămată își satisfăcuse nevoile fiziologice, găleată pe care ulterior inculpatul a lăsat-o părții vătămate în cameră închizând ușa cu lacătul pe exterior. Inculpatul a procedat în acest fel în toată perioada cuprinsă în intervalul 22.10.2012-25.10.2012 intrând zilnic în camera în care a închis-o pe partea vătămată pentru a-i schimba găleata în care își satisfăcea necesitățile fiziologice și lăsându-i ca și hrană căte o pâine pe zi.

În dimineața zilei de 26.09.2012 inculpatul a deschis ușa încăperii în care o ținea închisă pe partea vătămată și a trimis-o pe aceasta la magazin să cumpere pâine amenințând-o că o va omorî dacă va spune vreunei persoane cele întâmplate.

Partea vătămată s-a deplasat la magazin pentru a cumpăra pâine dar în fața magazinului a căzut, vânzătoarea oferindu-i un scaun pentru a se odihni. Cu aceasta ocazie partea vătămată a afirmat că este bolnavă și are supărări în familie, fără a-i povesti vânzătoarei cele întâmplate, fiindu-i teamă de inculpat.

Când partea vătămată a ajuns acasă, inculpatul B.F. a început să o amenințe din nou pe partea vătămată și contrar voinței acesteia, a introdus-o într-o altă cameră decât cea în care a fost închisă inițial. Inculpatul a ieșit din locuință și a închis ușa de acces în locuință cu un lacăt aflat pe exterior.

Profitând de absența inculpatului de acasă, partea vătămată, aflată într-o altă camera a locuinței decât cea în care a fost închisă de către inculpat inițial, a îndepărtat grilajul de la geam care era montat în exterior provizoriu, prin împingere, a escaladat fereastra reușind astfel să părăsească locuința. Partea vătămată B.Au.a mers la gardul ce desparte curtea sa de cea a familiei S., a lovit în ulucile de la gard, reușind să desprindă două din ele. Prin orificiul astfel creat partea vătămată a intrat în curtea vecinilor săi și a mers la martora S.A., căreia i-a povestit ce s-a întâmplat. Martora S.A. a anunțat organele de cercetare penală despre cele relatate de partea vătămată.

Având în vedere că instanța urma să se pronunța cu privire la aspectul vinovăției sau nevinovăției inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor lipsire de libertate, viol și incest în vederea respectării dreptului la un proces echitabil așa cum este garantat de dispozițiile artr.6 CEDO instanța a stabilit situația de fapt examinând materialul probator administrat în cauză.

Pe parcursul procesului penal inculpatul a negat în mod constant săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței afirmând că mama sa partea vătămată B.Au.a dorit să-i însceneze faptele reținute în sarcina sa, deoarece între el și partea vătămată există relații de dușmănie.

Astfel cu ocazia audierii sale în ședința publică din data de 09.11.2012 (filele 19-22), inculpatul B.F.a arătat că în perioada 18.09.2012-24.09.2012 partea vătămată nu a locuit la domiciliul său situat pe raza comunei D. și nu s-a întâlnit cu aceasta din urmă în toată această perioadă, mama sa partea vătămată spunându-i că pleacă la fratele său domnul S.. Mai mult inculpatul a arătat că în perioada 22.09.2012-23.09.2012 s-a aflat în comuna C. la locuința familiei D. rămânând la aceștia alături de martorul B.R.atât pe parcursul zilei dar și noaptea.

Instanța constată că declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului în condițiile art.69 C.pr pen., numai în măsura în care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Totodată instanta observă că potrivit dispozițiilor art.63 alin.2 Cod pr.pen Probele nu au o valoare dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Observând raportul medico-legal depus la dosarul cauzei fila 35 instanța observă că în ceea ce o privește pe partea vătămată B.Au.în vârstă de 73 de ani cu ocazia examenului ginecologic s-a constatat că aceasta din urmă prezintă o fisura vaginală ce a putut fi produsă la data de 21/22.09.2012 printr-un contact sexual brutal iar la examenul chirurgical s-au constatat leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri contondente la aceeași dată, fiind necesare 5-6 zile de îngrijiri medicale.

Concluziile raportului de constatare medico-legală fila 35-36 se coroborează cu declarațiile părții vătămate B.Au.care atât în cursul urmăririi penale filele 37-42 cât și în cursul judecății filele 23-25 a afirmat că în perioada 20.09.2012-26.09.2012, fiul său inculpatul din prezenta cauză B.F., a lipsit-o de liberate închizând-o în cea de-a camera a locuinței unde fereastra era prevăzută cu un grilaj exterior, iar la data de 21.09.2012 a obligat-o să întrețină cu el acte sexuale împotriva voinței sale, exercitând asupra sa violențe fizice, lovind-o cu pumnii si picioarele și amenințând-o cu moartea.

Partea vătămată a mai arătat că inculpatul în toată această perioadă i-a lăsat în încăperea în care o ținea închisă o găleată, pentru a-și satisfice necesitățile fiziologice, găleată care era zilnic golită de către inculpat acesta de fiecare dată închizând ușa pe exterior cu un lacăt, iar fereastra acestei camera era asigurată cu grilaj metalic montat în exterior, geamurile ferestrei deschizându-se tot în exteriorul locuinței. Partea vătămată a susținut că în perioada 20.09.2012-25.09.2012 nu a încercat să strige după ajutor deoarece îi era teamă de inculpat care deși părâsea locuința partea vătămată nu putea ști unde se află acesta din urmă.

S-a mai învederat de către partea vătămată că la data de 26.09.2012 inculpatul a eliberat-o din camera în care o ținea închisă și a trimis-o să cumpere pâine de la un magazin aflat în apropiere. Partea vătămată a căzut în dreptul magazinului vânzătoarea Ș.C.oferindu-i un scaun pentru a se odihni. Cu această ocazie inculpata i-a spus vânzătoarei că are supărări și necazuri în familie fără a-i povesti însă faptele săvârșite de inculpat fiindu-i teamă de acesta din urmă.

Partea vătămată a mai susținut că odată ajunsă acasă impotriva voinței sale inculpatul a introdus-o în altă cameră a locuinței iar în momentul în care a plecat de acasă inculpatul a inchis ușa de acces în locuință cu un lacăt pe exterior. S-a arătat în continuare de către partea vătămată că după plecarea inculpatului a intrat într-un alt dormitor decât acela în care a fost ținută initial a indepărtat grilajul ferestrei prin impingere, a escaladat fereeastra și a fugit la vecina sa S.A. căreia i-a și povestit ceea ce s-a întâmplat, aceasta din urmă sesizând organelle de poliție.

Declarația părții vătămate se coroboreaza totodată cu declarațiile martorei S.A.(filele 66-67 fila 143 d.u.p.) persona care a arătat că în ziua de 26.09.2012 partea vătămată desculță și foarte speriată a intrat în curtea locuinței, a rugat-o să meargă împreună în casă unde i-a povestit plângând că inculpatul B.F. a ținut-o închisă în casă o săptămână a violat-o și a bătut-o.

Deși martora este vecină cu partea vătămată observând-o în mod obișnuit zilnic prin locuință aceasta a firmat că în săptămâna anterioară nu a obsevat-o deloc pe aceasta din urmă în curtea locuinței.

Totodată depoziția acestei martore și declarația părții vătămate se coroborează cu declarația martorei C.I.N., cu procesul verbal de cerecetare la fața locului(filele 17-21) și cu planșele fotografice aflate în dosarul de urmărire penală filele 24-33.

Astfel cu ocazia cercetărilor efectuate la fața locului imediat după sesizarea organelor de cercetare penală, agenții de poliție au găsit ușa de acces în camera unde a fost imobilizată victima încuiată cu lacăt. Totodată pe pervazul unei ferestre din apropiere a fost găsită o cheie, iar în prezența martorilor asistenți s-a făcut un experiment judiciar, prilej cu care s-a constat că această cheie provenea de la lacătul aplicat pe ușă. Și la cea de-a doua încăpere a locuinței, în care a fost sechestrată inițial victima au fost găsite pe partea exterioară două belciuge la care a fost atașat lacătul cu care inculpatul a asigurat locuința imobilizând-o pe partea vătămată în interior.

Pe partea exterioară a locuinței, în dreptul ferestrei în care a fost imobilizată victima a doua oară a fost găsit un grilaj metalic rezemat de zid iar la fereastra primei încăperi în care a fost sechestrată victima a fost montat un grilaj metalic ce împiedica accesul în interior sau din interior. Totodată în camera în care victima a fost ținută închisă prima data lângă sobă a fost găsită o căldare de culoare roșie in care se aflau resturi de semințe de pepene, pe masă a fost găsită o pâine începută cu un cuțit, pe podeaua de lângă pat se găsea un castron cu o roșie și prune iar într-un alt castron resturi de ardei.

Martorii M.S.și C.I.N. au fost martori asistenți la cercetarea la fața locului efectuată de lucrătorii de poliție prilej cu care au observat că ușa de acces în camera în care a fost imobilizată victima era închisă pe exterior cu un lacăt, iar partea vătămată a relatat în prezența lor modul în care a fost sechestrată de fiul său și violată în noaptea de 21/22.09.2012, prilej cu care au constatat că aceasta era foarte speriată și afectată.

Totodată instanța observă că deși inculpatul pe întreg parcursul procesului penal a negat săvârșirea faptei declarațiile sale nu sunt conforme realității și nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Astfel instanța observă pe de o parte că inculpatul a afirmat că în perioda 18.09.2012-24.09.2012 mama sa a fost plecată de la locuință iar pe de altă parte afirmă că în această perioadă a fost văzută în sat de persoane din comună inclusiv de șeful de post D.I..

Instanța observă că declarația inculpatului este în vădită contradicție cu depoziția martorului D.I. care fiind audiat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății a afirmat că a observat-o pe partea vătămată în comună în dimineața zilei 20.09.2012 iar până la data de 26.09.2012 nu s-a mai întâlnit cu această persoană. De asemenea martorul a afirmat că nu a discutat nimic cu inculpatul în ceea ce o privește pe mama acestuia și u i-a spus că ar fi observat-o prin comună.

Totodată instanța observă că niciunul dintre martorii audiați în cauză, vecini ai părții vătămate sau persoane care se întâlneau frecvent cu aceasta nu au observat-o pe aceasta din urmă pe raza comunei D. în perioada 20-26.09.2012.

Totodată martorul S.Faudiat în cauză(fila 70) a afirmat că a fost contactat telefonic de o asistentă de la Spitalul Slatina care i-a spus că sora sa partea vătămată B.Au.a fost victim unei infracțiuni de viol. anterior acestui moment arătând că nu s-a mai întâlnit cu partea vătămată de aproximativ 10 ani, motiv pentru care în perioada 20.09.2012-26.09.2012 partea vătămată nu s-a aflat la domiciliul său.

Mai mult instanța observă că inculpatul a încercat să-și creeze un alibi afirmând că în perioada 22.09.2012-23.09.2012 atât în timpul zilei dar și noaptea a rămas alături de B.R.la locuința numitului D.M.din comuna Celaru pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să facă anumite lucrări. Inculpatul a afirmat că reține cu exactitate toate datele anterioare arestării sale din ziua de 26.09.2012 și se raportează în timp la acest eveniment pentru a expune ceea ce a făcut în zilele imediat anterioare acestui moment.

Astfel din declarația martorului B.R.audiat în cauză fila reiese că inculpatul l-a ajutat într-adevăr să efectueze anumite lucrări la locuința numitului D.M.rămânând o noapte la domiciliul acestuia din urmă, din comuna Celaru. Deși martorul nu își amintește cu exactitate când se situează în timp această perioadă afirmând că în cursul lunii octombrie a fost ajutat de către inculpat instanța observă că această perioadă nu se este plasată între data de 20.09.2012-23.09.2012.Astfel martorul a afirmat că inculpatul a venit la domiciliul lui D.M.într-o zi de vineri a rămas peste noapte în comuna C. întorcându-se acasă duminica. Față de acest moment la un interval de 3-4 zile inculpatul a fost invitat la un grătar organizat la domiciliul acestui martor. Martorul arată că la un interval de aproximativ o săptămână din momentul organizării grătarului inculpatul a fost căutat la domiciliul său de către organele de poliție. Având în vedere declarația martorului B.R.instanța observă că inculpatul s-a aflat pe raza comunei C. înaintea datei de 20.09.2012.În acest sens este și declarația părții vătămate care cu ocazia audierii sale în cauză a afirmat că inculpatul înainte de comiterea faptelor a organizat un grătar la domiciliul martorului B.R.luând păsări din domiciliul acestuia fila 104.

Instanța reține că deși inculpatul a afirmat că este victima unei înscenări a mamei sale aflându-se în relații de dușmănie cu aceasta din urmă, nicinul dintre martorii audiați în cauză nu a confirmat acest lucru, martorul B.R.afirmând că aceștia vorbeau frumos unul despre celălalt.

Audiat în cauză martorul B.G., fratele inculpatului B.F. a declarat că în lunile august - septembrie a fost plecat la muncă în municipiul Bacău, fiind anunțat telefonic în ziua de 27.09.2012 că mama sa a fost violată de B.F.. Martorul a mai declarat că între inculpat și partea vătămată nu au existat relații de dușmănie și că nu are cunoștință de nicio înscenare pe care mama sa ar fi pus-o la cale împreună cu el.

Totodată inculpatul a afirmat că mama sa întreține relatii sexuale cu o persoană C.P.fapt infirmat atât de către partea vătămată cât și de martorii audiați în cauză astfel încât leziunile vaginale produse părții vătămate nu pot fi urmarea unui raport sexual consimțit.

Având în vedere analiza mijloacele de probă anterior expuse față de declarațiile inculpatului din faza cercetării judecătorești, instanța constată că acestea sunt într-o vădită contradicție cu celelalte probe administrate în cauză și avându-se în vedere și dispozițiile art. 69.C.pr.pen., acestea nu pot servi la aflarea adevărului în procesul penal, motiv pentru care instanța le va înlătura.

Față de ansamblul materialului probator administrat în cauză instanța apreciază că situația de fapt astfel cum a fost expusă iși găsește un puternic suport in probele administrate in cauza, probe ce se coroborează in totalitate.

I In ceea ce priveste fapta inculpatului B.F. care în perioada 20.09.2012-26.09.2012 a lipsit-o de libertate pe partea vătămată B.A.închizând-o pe aceasta din urmă în propria locuință, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, fapta fiind prevăzută și pedepsită de dispozitiile art. 189 alin.1 Cod penal.

In aceste conditii, constatand ca fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni prezinta pericol social, fiind savarsita cu vinovatie și fiind prevăzuta de legea penala si anume de dispozitiile art.189 alin 1Cod penal. cu aplicarea art.37 lit a C.p. și art 33 lit.a Cod penal și tinand cont de dispozitiile art.17 alin2 Cod penal potrivit căruia infracțiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanța apreciaza ca se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsita cu inchisoarea de la 3 la 10 de ani.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului B.F. (fila 62 d.u.p.) rezultă că acesta a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare prin sentința penală nr.325/02.07.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj și rămasă definitivă. Inculpatul a fost arestat la data de 02.03.2006 și eliberat condiționat la data de 24.04.2012, având un rest de executat de 1407 zile închisoare, fapta din prezenta cauză fiind săvârșită în perioada 20.09.2012-26.09.2012, deci în timpul liberării condiționate. Având în vedere că în cauză sunt îndeplinite condiții primului termen al recidivei postcondamnatorii cât și cel de al doilea termen al recidivei, noua infracțiune de lipsire de libertate fiind săvârșită în timpul executării pedepsei aplicate, instanța va reține pentru inculpat starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C.p.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 alin. 1 C.p., respectiv dispozițiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, se va avea în vedere faptul că inculpatul pe tot parcursul procesului penal a avut o atitudine nesinceră, a negat săvârșirea faptei. Mai mult inculpatul este o persoană cunoscută cu antecedente penale fiind anterior condamnată pentru săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită respectiv tâlhărie și viol.

Totodată observând fisa de cazier judiciar a inculpatului (fila 62), instanța constata ca acesta si-a facut un adevarat modus vivendi din săvârșirea de infracțiuni, remarcându-se apetența inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului și contra vieții sexuale.

Punând in balanță ansamblul acestor considerente, instanta apreciaza ca se impune aplicarea unei pedepse mai ferme, cu executarea in regim de detenție timp in care inculpatul sa-si poată forma in mod temeinic o atitudine corecta fata de munca, ordinea de drept si regulile de conviețuire sociala, asimilând fara superficialitate notiunile educative invederate de organele de specialitate ce functioneaza in cadrul sistemului penitenciar, astfel incat scopul educativ preventiv al sancțiunii sa poată fi atins.

Fata de cele expuse instanța va aplica inculpatului o pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executarea in regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate prevăzută de art.189 alin 1Cod penal. cu aplicarea art.37 lit a C.p. și art 33 lit.a. Deși în antecedență inculpatul a săvârși multiple infracțiuni instanța pentru această infracțiune săvârșită de către inculpat nu a optat pentru stabilirea unei pedepse orientate spre maximul special având în vedere că inculpatul a închis-o pe partea vătămată în locuința acesteia din urmă oferindu-i o alimentație minimă.

În baza art.61 alin.1 teza 2 C.pen instanța va revoca beneficiul liberării condiționate având în vedere faptul că deși inculpatul a beneficiat de clemența fiind pus în libertate și apreciindu-se că printr-o executare parțială a acesteia scopul preventiv educativ și coercitiv al acesteia s-a realizat acesta din urmă a dat dovadă de perseverență infracțională și dispreț față de valorile sociale ocrotite de legea penală.

În baza art.61 alin.1 teza 3 instanța va contopi restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat de 1407 de zile cu pedeapsa închisorii de 5 ani aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în stare de recidivă postcondamnatorie inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

In ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța retine ca natura faptei săvârșite, persistența infracționala, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia inexistentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala, prevazute de art. 64 lit a) teza finală, b) din C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei.

Astfel desi dispozitiile art 71 alin.2 impun interzicerea automata a drepturilor prevazute in art.64 lit. a)-c) in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanta are in vedere ca prin Legea 30/1994 de ratificare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului de catre Romania, potrivit art 11 alin 2 Constitutie dispozitiile Cedo au devenit obligatorii pentru organele judiciare de stat romane. Pe de alta parte, prevederile Conventiei impreuna cu jurisprudenta Curtii formeaza un bloc de conventionalitate, care este direct aplicabil in sistemul de drept romanesc, avand forta constitutionala si supralegislativa, conform art.20 Constitutia revizuita, si prin urmare intreaga jurisprudenta Cedo a devenit obligatorie pentru Romania si nu numai hotararile pronuntate impotriva statului roman. In acest context instanta va avea in vedere cauza Hirst c Marii Britanii in materia drepturilor electorale si cauza Sabou si Parcalab c Romaniei prin care Curtea statueaza ca interzicerea ope legis a unor drepturi nu e conforma exigentelor Conventiei.

Totodată instanța are în vedere și Decizia nr. LXXIV(74)/2007 a Inaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că: Dispozițiile art.71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că , interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lita) teza I-c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de critreiile stabilite în art.71.alin.3 din Codul Penal

Față de cele anterior expuse, instanta apreciaza ca in cauza, fata de natura infractiunii comise si gradul de pericol social al faptei comise, circumstantele in care s-a comis infracțiunea, ca nu se impune interzicerea drepturilor de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii, prevazute de dispozitiile art 64 lit c Cod penal, o astfel de aplicare a acestei dispozitii negasindu-si suportul in cauza deoarece fata de modul de comitere al infractiunii inculpatul nu s-ar fi putut servi de vreo profesie.

IIÎn ceea ce privește fapta inculpatului care la data de 21.01.2012 prin constrângerea părții vătămate B.A., mama sa, pe care a lovit-o și a amenințat-o a întreținut act sexual cu aceasta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile art.197 alin.1 și 2 lit b indice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.

In aceste condiții, constatând că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, prezintă pericol social, fiind săvârșită cu vinovăție și fiind prevăzută de legea penală și anume de dispozițiile art.197 alin.1 și 2 lit b indice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal și art 33 lit a. și ținând cont de dispozițiile art.17 alin.2 Cod penal potrivit căruia infracțiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanța apreciază că se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsita cu închisoarea de la 5 la 18 ani.

Instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a fost condamnat anterior pentru o infracțiune de viol. Totodată instanța are în vedere faptul că inculpatul a violat-o chiar pe mama sa persoană față de care ar trebui să aibă profunde sentimente de respect.

Mai mult inculpatul a negat în mod constant săvârșirea faptei și nu a dat dovadă că manifestă vre-un regret pentru fapta comisă. Instanța apreciază că inculpatul a dat dovadă de un comportament complet denaturat și de o ferocitate deosebită violându-și propria mamă, o persoană în vărstă de 73 de ani și care are probleme de sănătate

Având în vedere aceste aspecte, gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, modalitatea de comitere a infracțiunii prin exercitarea de violențe fizice și psihice asupra mamei sale instanța apreciază ca se impune aplicarea unei pedepse orientate spre maximul special, cu executarea in regim de detenție.

Astfel instanța va avea în vedere și funcția de exemplaritate a pedepsei ce produce efecte atât asupra conduitei inculpatului fiind de natură a conduce la reeducarea sa cât și asupra altor persoane care ar fi tentate de săvârșirea unor infracțiuni de aceeași natură vor reflecta asupra conduitei lor ulterioare abținându-se de la comiterea acestui tip de infracțiuni.

Instanța are în vedere și rezonanță socială pe care o astfel de infracțiune o produce în cadrul comunității locale și al societății în general motiv pentru care fermitatea aplicării și punerii în executare a pedepsei sunt de natură a asigura rolul preventiv al pedepsei.

Fata de cele expuse instanța va aplica inculpatului o pedeapsa de 12 ani închisoare, cu executarea in regim de detenție.

În baza art.61 alin.1 teza 2 C.pen instanța va revocă beneficiul liberării condiționate având în vedere faptul că deși inculpatul a beneficiat de clemența fiind pus în libertate și apreciindu-se că printr-o executare parțială a acesteia scopul preventiv educativ și coercitiv al acesteia s-a realizat acesta din urmă a dat dovadă de perseverență infracțională și dispreț față de valorile sociale ocrotite de legea penală.

În baza art.61 alin.1 teza 3 instanța va contopi restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat de 1407 de zile cu pedeapsa închisorii de 12 ani aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol în stare de recidivă postcondamnatorie inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

In ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanta retine ca natura faptei savarsite, persistența infractionala, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia inexistentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala, prevazute de art. 64 lit a) teza finală, b) din C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei.

În baza art.71C.pen va interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b.

Instanța observând dispozițiile art.197 alin. 2 constată că față de inculpat este obligatorie aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi

În baza art.197 alin 1 și 2 lit.b indice 1 art.64 și art.65 Cod penal instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b, pe o durată de 5 ani.

Astfel instanța apreciază că față de natura infracțiunii comise si gradul de pericol social al faptei comise, circumstanțele in care s-a comis infracțiunea, ca nu se impune interzicerea drepturilor de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii, prevazute de dispozitiile art 64 lit c Cod penal, o astfel de aplicare a acestei dispozitii negasindu-si suportul in cauza deoarece fata de modul de comitere al infracțiunii inculpatul nu s-ar fi putut servi de vreo profesie. Instanța nu va interzice inculpatului drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator deoarece inculpatul în prezent nu are o astfel de calitate.

IIIAvând în vedere că inculpatul a întreținut un raport sexual cu propria sa mamă care este rudă în linie directă instanța constată ca fiind îndeplinite și elementele constitutive ale infracțiunii de incest în stare de recidivă postcondamnatorie faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile art.203 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.

In ceea ce privește pedeapsa ce va fi aplicată pentru această infracțiune instanța constată că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoare orientate spre maximul prevăzut de lege pentru această infracțiune.

Instanța reține că inculpatul a folosit a constrâns-o pe mama sa partea vătămată să întrețină raport sexual cu el exercitând asupra ei violențe fizice și ameninări. Față de aceste aspecte în baza art.203 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a și art.37 lit a C.p. a condamnă inculpatul B.F. la pedeapsa închisorii de 6 ani pentru săvărșirea infracțiunii de incest în stare de recidivă postcondamnatorie.

În baza art.71C.pen interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b.

În baza art.61 alin.1 teza 2 C.pen revocă beneficiul liberării condiționate si în baza art.61 alin.1 teza 3 contopește restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat de 1407 de zile cu pedeapsa închisorii de 6 ani, aplicată inculpatului pentru săvărșirea infracțiunii de incest inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani.

În baza art.71C.pen interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității e stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b.

În baza art. 34 alin.1 lit b va contopi pedeapsa închisorii de 5 ani aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în stare de recidivă postcondamnatorie cu pedeapsa închisorii de 12 ani aplicată inculpatului pentru săvărșirea infracțiunii de viol în stare de recidivă postcondamnatorie cu pedeapsa închisorii de 6 ani aplicată inculpatului pentru săvărșirea infracțiunii de incest în stare de recidivă postcondamnatorie,

În baza art.71 Cod.pen va interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art. 64 lit. b.

În baza art. 35 Cod.pen și art.197 alin 1 și 2 lit.b indice 1 art.64 și art.65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b, pe o durată de 5 ani, pedeapsa complementara ce urmeaza a fi executata dupa executarea pedepsei principale .

În baza art.88 alin.1 C.pen va deduce din durata pedepsei aplicate durata reținerii din data de 26.09.2012 și a arestării preventive de la data de 27.09.2012

În baza art.350 alin.1 Cod pr.pen va menține măsura arestării preventive a inculpatului.

Va lua act că partea vătămată B.A.nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art.191 alin.1 va obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 650 lei din care suma de 300 lei reprezentând cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale și suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu doamna Pavel Cristina .

Postat 31.03.2013

Viol, incest, infracţiuni privind libertatea persoanei

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Viol, incest, infracţiuni privind libertatea persoanei