Violarea de domiciliu (art.224 ncp). Jurisprudență Infracţiuni contra proprietăţii
| Comentarii |
|
Judecătoria BALŞ Sentinţă penală nr. 21 din data de 21.02.2017
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M P
și pe partea vătămată M R M PRIN REPREZENTANT LEGAL M M , având ca obiect violarea de domiciliu (art.224 NCP)
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 13.02.2017 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ,parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța , dând posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 20.02.2017 , ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.02.2017, dată la care în aceeași compunere a hotărât următoarele.
INSTANTA
Prin rechizitoriul nr. 402/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul M P , trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea prevăzută de art.224 alin. 1 Cp.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că la data 23.04.2014 organele de poliție din comuna V au fost sesizate de persoana vătămată M R M cu privire la faptul că la aceeași data, inculpatul M P a pătruns tara drept în domiciliul său, și prin constrângere, a întreținut cu ea, raporturi sexuale normale.
Prin încheierea din camera preliminară din data de 27.06.2016 s-a respins cererea formulată de inculpat și instanța a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitorul nr. xxxx a Parchetului de pe lângă Judecătoria B
La termenul din 31.10.2016 a fost audiat inculpatul care a precizat că nu recunoaște că a intrat fără drept în casa la partea vătămată.
A fost luată declarație părții vătămate care a precizat că menține plângerea formulată.
Au fost audiați martorii C A, C M, C G, C M R, D M M, T V, M G.
Din cercetările efectuate în cauza a rezultat următoarea situație de fapt:
Inculpatul M P este vecin cu persoana vătămată și se afla în relații de bună înțelegere cu familia acesteia, context în care cunoștea și faptul că persoana vătămată are un handicap psihic din naștere.
La data de 23.04.2014, în jurul orei 11.00, inculpatul s-a deplasat la locuința persoanei vătămate, a intrat în casă motivând că l-a solicitat partea vătămată să-i repare casetofonul , apoi a ieșit urmat de persoana vătămată, moment în care 1-a observat la fântână pe martorul C G , care 1-a întrebat ce caută în acea locuință,iar inculpatul a motivat că a venit să repare casetofonul persoanei vătămate, apoi, deși nu era domiciliul său, 1-a invitat pe martor să bea un pahar de vin și să mai stea de vorbă, aspecte confirmate atât de martor cât de inculpat.
La scurt timp inculpatul și martorul au plecat la locuințele lor, iar persoana vătămată s-a deplasat la locuința martorei C M căreia i-a povestit că inculpatul a intrat la ea în casă și a violat-o și a rugat-o să nu-i spună mamei sale despre incident deoarece ei îi este rușine, aspecte confirmate de martora respectivă.
După ce a aflat ce i se întâmplase fiicei sale, mama acesteia, M M , s-a deplasat la locuința inculpatului, unde in prezența mai multor martori i-a cerut explicații cu privire la acuzațiile aduse de fiica sa.
Inculpatul nu a recunoscut faptele imputate, motivând că a fost chemat de persoana vătămată să repare sistemul audio la care aceasta asculta muzică aspecte menționate și în fața organelor de cercetare penală.
Având în vedere afecțiunile de care suferă persoana vătămată, în cauza a fost efectuată o expertiză medico legală psihiat și din raportul medico legal nr. 931/A1/22.05.2014, al Serviciului de Medicină Legală O a rezultat că persoana vătămată prezintă diagnosticul "oligofrenie gradul II" și discernământul său a fost și este absent.
In aceste condiții s-a concluzionat că nu se poate vorbi despre pătrunderea inculpatului în locuința persoanei vătămate cu acordul acesteia, atâta vreme cât ea nu avea reprezentarea binelui și răului, neputând discerne cu privire la eventualul pericol ce putea apărea.
De altfel, chiar inculpatul a precizat în declarația sa că niciodată nu a intrat în locuința persoanei vătămate nici când erau părinții acesteia acasă și nici in lipsa lor, ceea ce conduce la concluzia certă că inculpatul a pătruns în domiciliul persoanei vătămate, tară drept.
Având în susținerile persoanei vătămate cu privire la constrângerea sa de a întreține raporturi intime cu inculpatul, in cauză s-a procedat la efectuarea mai multor expertize de specialitate, respectiv examinarea medico legală a persoanei vătămate, examen serologic. expertiză biocriminalistică și expertiza pentru detecția comportamentului simulat, pentru a se stabili fară echivoc vinovăția sau nevinovăția inculpatului.
Astfel, cu ocazia cercetării locului faptei au fost ridicate urme ce păreau a fi de sânge și spermă și au fost supuse examinării de către specialiștii în domeniu, din cadrul Institutului de Medicina Legală Mina Minovici, care au concluzionat că sperma analizată provine de la un bărbat de grupă 0 secretor.
Având în vedere aceste concluzii s-a efectuat și examenul serologic pentru persoana vătămată și inculpat și s-a stabilit că persoana vătămată prezintă grupa sanguină A și status nesecretor, iar inculpatul prezintă grupa sanguină AB și status secretor, așa cum rezulta din buletinul de analiză nr. 66 din data de 10.06.2014 a Institutului de Medicină Legală Craiova.
Prin urmare, sperma analizată de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici București, nu provine de la inculpat, pentru că acesta prezintă grupa sanguină AB, iar din buletinul de analiză serologică nr. 502 din data de 08.04,2014 rezultă că in mod obligatoriu era necesară prezența unui bărbat secretor de grupa 0.
In acest context s-a procedat și la testarea inculpatului pe
delectarea comportamentului simulat, însă din raportul de expertiză criminalistică nr. xxxxxxxx rezultă că în raport de răspunsurile inculpatului la întrebările relevante ale cauzei, este imposibil de formulat o concluzie de certitudine cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea acestuia.
Față de cele expuse, s-a apreciat că din probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine vinovăția inculpatului numai cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, fără ca acestea să dovedească si comiterea infracțiunii de viol de către același inculpat.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: plângere si declarații persoane vătămate și declarațiile martorilor C M, C M, C G L, C M , T V și M G .
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei menționând că a intrat în casă la partea vătămată , dar nu era prima oară și a motivat că îl chemase partea vătămată să-i repare "patefonul";.
Analizând probele administrate in cauza se poate observa ca sunt îndeplinite toate elementele constitutive al infracțiunii de violare de domiciliu.
Cu privire la pătrunderea, în orice mod,în locuința părții vătămate, există declaratia inculpatului care recunoaște ca a pătruns la data de 23.4.2014 in locuința părtii vatamate și declarațiile celor 2 martori C L si C Mana L care susțin ca l-au văzut la data de 23.4.2014 pe inculpat intrând in locuința părții vătămate.
O altă cerință este ca pătrunderea sa fie făcuta fara drept si aceasta condiție este îndeplinita pentru ca inculpatul nu avea niciun drept sa intre in locuința părții vătămate,nefiind proprietarul imobilului in care îsi avea locuința partea vătămata,nelocuind in acel imobil,nefiind ruda cu partea vătămata ,nefiind autorizat de vreun membru al familiei sa intre in locuința,iar pana atunci nu mai intrase niciodată in locuința părții vătămate,ci doar ocazional în curtea locuinței în prezența tatălui părții vătămate.
O alta cerința pentru existenta infracțiunii este ca pătrunderea sa fie făcuta fără consimțământul celui care folosește locuința. Cu privire la aceasta cerința, inculpatul susține ca a intrat in locuința la cererea părții vătămate de a-i repara casetofonul,insa,acest aspect,pe deoparte nu este susținut cu nicio probă iar pe de alta parte, martorii C G L și C M L susțin ca in acea dimineața muzica se auzea foarte tare, iar in momentul pătrunderii inculpatului in locuința muzica s-a auzit încet.
Nu este îndeplinita nici cerința consimțământului părții vătămate având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada că ar fi existat acest consimțământ, iar pe de alta parte,chiar dacă, așa cum susține inculpatul, ar fi avut acordul părții vătămate,aceasta este lipsita de discernământ,suferind de oligrofrenie de gradul II ,aspect pe care inculpatul ii cunoștea, situație în care nu se poate reține că a existat un consimțământ din partea părții vătămate.
Deși inculpatul a încercat să prezinte situația de maniera că a intrat în curte și altă dată în virtutea relației de prietenie cu tatăl părții vătămate, pentru a ajuta la diverse activități, din probele administrate nu a rezultat acest aspect și oricum a recunoscut că în casă nu a intrat niciodată.
Astfel toți martorii audiați au precizat că obiceiul la ei în zonă și în cazul familiei părții vătămate, este că nu se intră în curte fără să se strige de la poartă și se așteaptă până iese cineva din casă. Singura excepție este pentru familia C G L și C M L care au primit permisiunea din partea familiei părții vătămate să intre oricând în curte să ia apă.
Martora C M L a declarat că în ziua respectivă l-a văzut pe inculpat când a intrat în curte , a pus drugul și a precizat că până la acea dată nu l-a văzut niciodată intrând fără să strige și în lipsa părinților părții vătămate.
Martora T V a declarat că inculpatul nu mergea niciodată acasă la familia părții vătămate decât când era tatăl acasă. Acesta a confirmat faptul că nu a fost niciodată vreo înțelegere ca în lipsa sa , inculpatul să intre în curte , să rezolve vreo problemă
Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu faptă prev. și ped. de art. 224 alin. 1 din codul penal.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, dispozițiile art. 74 alin. 1 și 2 din Noul Cod penal prevăd că stabilirea duratei sau cuantumului dar și alegerea pedepsei, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța reține că inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Pentru aceste motive va stabili o pedeapsă de 6 luni închisoare în sarcina inculpatului,instanța apreciind că scopul pedepsei și reinserția socială a acestuia pot fi atinse mai bine fără privare de libertate, prin suspendarea executării sub supraveghere conform art. 91 C.pen.
Se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 din Codul penal pentru inculpat.
În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune O, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal impune condamnatului să execute următoarea obligație:
- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune O sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei V pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare.
.În baza art. art. 404 alin.2 raportat la art. 91 alin. 4 din Codul penal va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal.
În baza art. 94 alin. 1 Cp, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se vor comunica Serviciului de Probațiune O.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 10 000 lei reprezentând daune morale.
Instanța apreciază că nu s-a făcut dovada că prin fapta sa, inculpatul a creat vreun prejudiciu de natură morală părții vătămate, situație în care va respinge acțiunea civilă ca neîntemeiată.
În baza art.276 Cpr.p va obliga pe inculpat la plata sumei de câte 1000 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată .
În baza art.398 rap. la art.274 al.1 din Cpp, va obliga pe inculpat la plata sumei de câte 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei efectuate în cursul urmăririi penale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza 224 alin.1 Codul penal, condamnă pe inculpatul M P în Comuna V jud.O cu domiciliul în Comuna V,la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru fapta săvârșită cu privire la partea vătămată M R M prin reprezentant legal M M cu domiciliul în V,.
În baza art. 91 din Codul penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 din Codul penal.
În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune O, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal impune condamnatului să execute următoarea obligație:
- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune O sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei V pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare.
În baza art. art. 404 alin.2 raportat la art. 91 alin. 4 din Codul penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal.
În baza art. 94 alin. 1 Cp, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e se comunică Serviciului de Probațiune O.
Respinge acțiunea civilă ca neîntemeiată.
În baza art.276 Cpr.p obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată.
În baza art.398 rap. la art.274 al.1 din Cpp, obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei efectuate în cursul urmăririi penale.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei
Pronunțată în ședință publică azi 21.02.2017.
Data publicarii pe site: 22.09.2017
