Actiune in constatare. Decizia 41/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 41/AS
Ședința publică din 03 Februarie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, -.45,.D,.2,.36, județul C, împotriva sentinței civile nr.nr.358/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în- C, județul C, având ca obiect contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurentul reclamant d-na avocat în baza împuternicirii avocațiale seria - nr.83242/01.02.2009, depusă la dosar, iar pentru intimata pârâtă se prezintă d-na consilier juridic în baza delegației nr.981/02.02.2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că recursul de față a fost declarat de către avocat, fără împuternicire avocațială depusă la dosar și fără semnătură. Însă înainte de începerea ședinței de judecată d-na avocat a depus la dosar împuternicirea avocațială și a semnat recursul.
După referatul grefierului de ședință;
Părțile declară că în cauză nu mai au alte cereri prealabile de formulat sau înscrisuri de depus și față de aceste declarații, instanța constată dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului reclamant având cuvântul susține că reclamantul la data introducerii cererii de pensionare avea vârsta de 51 ani și 6 luni și era îndreptățit să solicite acordarea pensiei pentru limită de vârstă. În cauză erau aplicabile dispozițiile art.167/1 din Legea nr.19/2000 - în sensul reducerii vârstei standard de pensionare cu numărul de ani corespunzător acestui stagiu. Reclamantul are un stagiu de cotizare în grupa I de 21 ani și 10 luni, iar în conformitate cu disp.art.167/1 din Legea 19/200 se prevede că la un stagiu de cotizare în grupa I situat între 20 și 22 de ani, vârsta standard de pensionare va fi redusă cu 12 ani.
Nici instanța și nici pârâta nu a avut în vedere adeverința depusă (nr.2745/13.02.2008) de reclamant de la SC SA - Membru Grup.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond și rejudecând cauza să se dispună obligarea C la emiterea unei decizii privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă. Totodată solicită obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată - reprezentând onorariu avocat, în acest sens a depus la dosar chitanța nr.91/01.02.2009.
Reprezentanta intimatei pârâtei, având cuvântul, susține că, în aprecierea deschiderii dreptului de pensie pentru limită de vârstă, se putea face aplicarea dispozițiilor art. 1671din Legea nr.19/2000 sau a celor din Legea nr. 226/2006.
În prima situație, vârsta standard de pensionare la momentul solicitării dreptului de pensie (17.03.2007) era de 63 ani și 4 luni, iar pentru stagiul prestat în grupa I de muncă, de 15 ani și 6 luni, reducerea vârstei standard era de 8 ani conform Tabelului nr. 4 al Legii nr. 19/2000; prin urmare reclamantul ar fi trebuit să aibă vârsta de 55 ani și 4 luni.
În a doua variantă, prin aplicarea Legii nr. 226/2006, reducerea din vârsta standard de pensionare este de 8 ani conform Anexei 4 din Legea nr. 19/2000 și de 1 an și 6 luni pentru stagiile prestate în condiții deosebite ( grupa II ), ceea ce nu asigură nici în acest caz deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă - vocația fiind pentru vârsta de 55 ani și 4 luni ( 65 ani minus 9 ani și 6 luni ).
Pentru motivele mai sus expuse, solicită respingerea recursului formulat de reclamant și menținerea hotărârii instanței de fond, întrucât în ceea ce îl privește pe reclamant, acesta îndeplinește condițiile necesare pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând Tribunalului ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea instituției pârâte la recunoașterea dreptului său de a beneficia de pensie începând cu data de 17.03.2008, cu plata de daune materiale și morale, precum și cu suportarea de către pârâtă a cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În considerente, reclamantul a arătat că la data înregistrării cererii sale de acordare a pensiei avea vârsta de 51 ani și 6 luni ( fără trei zile ), iar ca activitate - 32 ani, 7 luni și 14 zile.
S-a susținut că sub aspectul muncii desfășurate în condiții speciale, reclamantul avea 21 ani și 10 luni, compuși din: 15 ani și 10 luni de muncă în grupa I și respectiv 6 ani și 4 luni în grupa I asimilată cu condiții speciale
( ultimii realizați așadar după 01.04.2001 ).
Reclamantul susține că în aceste condiții întrunea condițiile legale pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în raport de prevederile cuprinse în Anexa 3 Legii nr. 19/2000 și de cele din Legea nr. 226/2006, în măsura în care legea asimilează grupa I de muncă cu condițiile speciale, astfel cum rezultă din art. 2 pct. 2 din Legea nr. 226/2006.
Reclamantul a arătat că în condițiile în care prin decizia de respingere de acordare a dreptului i-au fost recunoscuți 21 ani și 10 luni de muncă în condiții speciale, este evident că tot atâția ani s-au regăsit în grupa I, fiind aplicabile dispozițiile art. 1671și Anexa 4 din Legea nr. 19/2000.
U, astfel, a fi făcută o reducere de 12 ani din vârsta standard de pensionare ( în cazul său, de 63 ani și 3 luni ), rezultând 51 ani și 3 luni.
Prin precizările depuse la termenul din 31.10.2008, reclamantul a arătat că vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare urmează a fi avute în vedere în raport de Anexa 3 Legii nr. 19/2000, iar nu de Ordinul nr. 340/2001.
Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii a solicitat respingerea acțiunii, pe considerentul neîndeplinirii de către reclamant a condițiilor de pensionare prevăzute de lege.
Instituția pârâtă a menționat că în aprecierea deschiderii dreptului de pensie pentru limită de vârstă se putea face teoretic aplicarea disp. art. 1671din Legea nr.19/2000 sau a celor din Legea nr. 226/2006.
În prima situație, vârsta standard de pensionare la momentul solicitării dreptului de pensie (17.03.2007) era de 63 ani și 4 luni, iar pentru stagiul prestat în grupa I de muncă, de 15 ani și 6 luni, reducerea vârstei standard era de 8 ani conform Tabelului nr. 4 al Legii nr.19/2000; prin urmare, a arătat pârâta, reclamantul ar fi trebuit să aibă vârsta de 55 ani și 4 luni.
În cea de-a doua variantă, prin aplicarea Legii nr. 226/2006, reducerea din vârsta standard de pensionare este de 8 ani conform Anexei 4 din Legea nr. 19/2000 și de 1 an și 6 luni pentru stagiile prestate în condiții deosebite ( grupa II ), ceea ce nu asigură nici în acest caz deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă - vocația fiind pentru vârsta de 55 ani și 4 luni ( 65 ani minus 9 ani și 6 luni ).
Prin sentința civilă nr.358/31.10.2008, Tribunalul Constanțaa respins acțiunea reclamantului C în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul, născut la data de 21.09.1956, a solicitat instituției pârâte la 17.03.2008 deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă.
Casa județeană de pensii a stabilit că reclamantul are un stagiu total de cotizare de 42 ani, 4 luni și 14 zile, din careîn grupa I (potrivit Legii nr 3/1977) 0 ani, în grupa a II-a ( potrivit Legii nr. 3/1977 ) 8 ani, 8 luni și 13 zile, iar în condiții speciale 21 ani și 10 luni, respectiv, anterior 01.04.2001 - 15 ani și 6 luni, iar în condițiile Legii nr. 226/2006 - 21 ani și 10 luni. Reclamantului i-a fost recunoscut și un stagiu asimilat de 1 an, 2 luni și 16 zile.
Potrivit Anexei 3 Legii nr. 19/2000, vârsta standard de pensionare a reclamantului era, la data depunerii cererii ( martie 2008 ) de 63 ani și 3 luni, iar stagiul complet de cotizare, de 31 ani și 6 luni.
În speță, la data depunerii cererii, reclamantul avea vârsta de 51 ani și 5 luni.
Legea nr.19/2000 prevede pentru asigurați beneficiul valorificării stagiului realizat în grupa I (potrivit Legii nr. 3/1977) prin aplicarea dispozițiilor art. 1671din Legea nr.19/2000, în sensul reducerii vârstei standard de pensionare cu numărul de ani corespunzător acestui stagiu - tabelul nr. 4 al acestui text.
Reclamantul nu a realizat însă nici un stagiu de cotizare în grupa I în condițiile Legii nr. 3/1977, astfel că textul art. 1671din Legea nr. 19/2000 ( de strictă interpretare cât privește raportarea la grupa I, iar nu și la alte condiții )
nu-i este aplicabil.
Nu pot fi reținute susținerile acestuia referitoare la recunoașterea implicită a grupei I prin echivalarea adusă de Legea nr. 226/2006 condițiilor sale de muncă prin încadrarea lor în categoria condițiilor speciale. Cu alte cuvinte, nu se poate pune semnul egalității, cum arată reclamantul, între condițiile speciale recunoscute potrivit Legii nr. 226/2006 și grupa I de muncă realizată anterior aplicării acestei legi, întrucât art. 2 alin. 2 asimilează stagiului de cotizare în condiții specialedoar perioadele de timp anterioare intrării în vigoare aLegii nr. 19/2000 în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncăȘIcare, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În speță, reclamantul are un stagiu în grupa a II-a realizat în conformitate cu Legea nr. 3/1977 de 8 ani, 8 luni și 13 zile ( fila 13 ), recunoscut de pârâtă, precum și un stagiu total în condiții speciale de 21 ani și 10 luni, din care 15 ani și 6 luni anterior 01.04.2001, iar restul - în baza Legii nr. 226/2006 ( filele 14 - 20 ).
Recunoașterea unui stagiu de 21 ani și 10 luni în condiții speciale face incidente în cauză prevederile Anexei 4 pct. 2 din Legea nr. 19/2000, prin aplicarea art. 4 din Legea nr. 226/2006.
Astfel, reclamantului îi este aplicabil tabelul 2 din Anexa 4 Legii nr. 19/2000, pentru un stagiu complet de cotizare între 31 și 32 de ani ( perioada decembrie 2006 - noiembrie 2008 ), în sensul că pentru cei 21 ani realizați în condiții speciale, reducerea vârstei standard de pensionare este de 10 ani.
Cum reclamantului îi era prevăzută o vârstă standard de pensionare de 63 ani și 3 luni, reducerea ar fi dus la o vârstă împlinită de 53 ani și 3 luni la data depunerii cererii de pensionare.
Ori, în cauză, la 17.03.2008, reclamantul avea vârsta de 51 ani și 5 luni, mai redusă așadar decât limita vârstei la care era îndreptățit să solicite beneficiul stagiului în condiții speciale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că în mod eronat nu s-a reținut că în grupa I (potrivit Legii nr.3/1977), reclamantul a realizat un stagiu de cotizare încă din 01.10.1985 conform adeverinței pe care a depus-o alăturat cererii de recurs.
Mai susține că stagiul de cotizare de 21 ani și 10 luni nu este corect încadrat de C, acesta trebuind să fie încadrat în grupa I de muncă și nu cum greșit a fost încadrat în condiții speciale. Casa Județeană de Pensii nu a ținut cont de aceasta adeverință care îi fusese depusă, iar instanța nu a avut-o în vedere întrucât din eroare reclamantul, fiind lipsit de apărare calificată, nu a mai depus-o (emisă de SA - EP România) și la dosarul instanței considerând că aceasta a fost depusă de pârâtă.
Conform art.167/1 (tabelul 4) din Legea nr.19/2000 la un stagiu de cotizare în grupa I situat între 20 și 22 de ani (în cazul de față existent un stagiu de cotizare de 21 ani și 10 luni) vârstă standard de pensionare va fi redusă cu 12 ani.
Instanța de fond în mod corect a reținut vârsta standard în acest caz este de 63 ani și 3 luni. Rezultă deci că recurentul era îndreptățit să solicite acordarea pensiei pentru limita de vârstă la 51 ani și 3 luni (63 ani 3 luni minus 12).
La data introducerii acțiunii, avea vârsta de 51 ani și 6 luni (fără trei zile) deci era îndreptățit să solicite acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată la data de 17.03.2008, reclamantul a solicitat pârâtei înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Prin decizia nr.31664/11.06.2008, pârâta a respins cererea de pensionare cu motivarea că nu sunt îndeplinite prevederile art.41(1) din Legea nr.19/2000, în sensul că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare, iar stagiul de cotizare este mai mic decât stagiul complet de cotizare.
Casa Județeană de pensii a stabilit că reclamantul are un stagiu total de cotizare de 42 de ani, 4 luni și 14 zile, din care în grupa I-a (potrivit Legii nr.3/1977) 0 ani, în grupa a II-a (potrivit Legii nr.3/1977) 8 ani, 8 luni și 13 zile, iar în condiții speciale 21 ani și 10 luni și un stagiu asimilat de 1 an, 2 luni și 16 zile.
La data depunerii cererii reclamantul avea vârsta de 51 ani și 5 luni.
Potrivit anexei 3 Legii nr.19/2000, vârsta standard de pensionare a reclamantului era la data depunerii cererii (martie 2008) de 63 ani și 3 luni, iar stagiul complet de cotizare, de 31 ani și 6 luni.
În conformitate cu prevederile art.1681din Legea nr.19/2000: "într-un interval de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr.4.
În speță, reclamantul nu a realizat însă nici un stagiu de cotizare în grupa I-a (potrivit Legii nr.3/1977), astfel că textul art.1671din legea nr.19/2000 nu-i este aplicabil.
Nu se poate pune semnul egalității între condițiile speciale recunoscute, potrivit Legii nr.226/2006 și grupa I-a de muncă realizată anterior aplicării acestei legi.
Art.10 alin.2 din nr.HG1025/2003 prevede faptul că: "perioadele de timp corespunzătoare programului normal de lucru, anterioare datei de 1.04.2001, în care angajații și-au desfășurat activitatea cel puțin 50% respectiv 70% din timpul normal de lucru în locurile de muncă prevăzute în grupa I, respectiv grupa a II-a de muncă, conform legislației anterioare și care sunt încadrate ca locuri de muncă în condiții speciale potrivit prezentei hotărâri, sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale".
Reclamantul are un stagiul în grupa a II-a realizat în conformitate cu Legea nr.3/1977 de 8 ani, 8 luni și 13 zile, recunoscut de pârâtă, precum și un stagiu total în condiții speciale de 21 ani, 10 luni.
Recunoașterea unui stagiu de 21 de ani și 10 luni în condiții speciale face incidente în cauză prevederile Anexei 4 pct.2 din Legea nr.19/2000, prin aplicarea art.4 din Legea nr.226/2006.
Reclamantului îi este aplicabil tabelul 2 din Anexa 4 Legii nr.19/2000, pentru un stagiu complet de cotizare între 31 și 32 de ani (perioada decembrie 2006 - noiembrie 2008), în sensul că pentru cei 21 ani realizați în condiții speciale, reducerea vârstei standard de pensionare este de 10 ani.
Cum reclamantului îi era prevăzută o vârstă de pensionare de 63 ani și 3 luni, reducerea ar fi dus la o vârstă împlinită de 53 ani și 3 luni la data depunerii cererii de pensionare.
În cauză, la 17.03.2008, reclamantul avea vârsta de 51 ani și 5 luni.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art.312 Cod pr.civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, -.45,.D,.2,.36, județul C, împotriva sentinței civile nr.nr.358/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în- C, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 februarie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:/
Red.dec.Jud.-/25.02.2009
Tehnored.gref.RD/2ex/27.02.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol, Răzvan Anghel
