Alte cereri. Decizia 1598/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1598
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Popescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 728/05.05.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii C-
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa și reține dosarul spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele.
Prin Sentința Civilă nr. 2233/2008, pronunțată de Tribunalul C-S în Dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea reclamantului, promovată in contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii CS, ce a avut ca obiect anularea deciziei de pensionare nr. -/23.07.2008,emisă de pârâtă,reținându-se că prin decizia contestată de reclamant,Casa Județeană de Pensii C i-a revizuit autorului acțiunii dosarul inițial de pensionare.
Cu toate că a afirmat că pârâta nu i-a calculat corect drepturile de pensie și că nu i-a luat in considerare toate actele doveditoare, reclamantul nu a depus la dosarul cauzei și nu a solicitat administrarea de probe menite să-i susțină argumentele, cu toate că ii revenea această obligație conform art. 1169/civ..
Tribunalul a mai reținut că din copia carnetului de muncă al reclamantului a rezultat că acesta a desfășurat activitate in grupa II de muncă doar pe perioada 01.03.1990-14.11.1997, iar aceste dovezi au fost luate in considerare de pârâtă la calculul pensiei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs in termenul legal reclamantul, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 04.02.2009, solicitând modificarea in totalitate a sentinței atacată,in sensul admiterii contestației sale,așa cum a fost formulată in primul ciclu procesual.
Recursul reclamantului a fost respins ca neîntemeiat prin Decizia nr. 1598/2009 a Curții de APEL TIMIȘOARA, in considerentele căreia s-a reținut că litigiul născut intre părți s-a datorat nemulțumirii reclamantului legată de refuzul Casei Județene de Pensii C S de a lua in considerare susținerile sale potrivit cărora a lucrat in grupa a II a de muncă perioadă de 25 de ani și 2 luni,situație in care era îndreptățit conform Legii nr. 19/2001,atât la reducerea vârstei de pensionare,cât și la reducerea stagiului de cotizare.
Pentru a beneficia de avantajele unui stagiu de cotizare realizat in condițiile pretinse prin acțiune, reclamantul era dator să facă dovada acestor susțineri potrivit art. 160 alin.5 din Legea nr. 19/2000, fie cu carnetul de muncă,fie prin eliberarea unei adeverințe de către fostul angajator in care să fie menționate in mod expres perioadele de timp ce se încadrează in grupa a II a de muncă.
Instanța de recurs a mai reținut că, in cazul său concret, reclamantul nu a depus la dosar astfel de acte doveditoare. Mai mult,nici una dintre adeverințele pe baza cărora a fost întocmit dosarul său de pensionare nu conțin vreo mențiune cu privire la încadrarea autorului contestației in grupa a II a de muncă,iar constatările judecătorilor fondului cu privire la atestarea prin carnetul de muncă a grupei a II a doar pentru intervalul 01.03.1990-14.11.1997 sunt corecte.
In fine,prin decizia in discuție, Curtea a considerat că sunt neîntemeiate argumentele din cererea de recurs potrivit cărora atât pârâta,cât și instanța ar fi datoare să constate că reclamantul a realizat stagiu de cotizare intr-o grupă superioară de muncă,datorită meserieide ascuțitorpe care avut-o in intervalul de timp menționat prin cererea de recurs. O astfel de constatare nu poate fi făcută intr-un cadru procesual specific litigiilor de asigurări sociale,ci numai intr-un litigiu de muncă in contradictoriu cu angajatorul care refuză eliberarea documentelor doveditoare,pe baza unor probe concludente care să ateste in mod clar condițiile de muncă ale reclamantului( așa cum prevede Ordinul nr.590/2008 emis de Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse ).
Soluția instanței de recurs a fost atacată de reclamant care a introdus pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARAo contestație in anulare,înregistrată sub nr-, prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 1598/2009 pronunțată de aceeași instanță, anularea deciziei sale de pensionare,cu nr. -/23.07.2008, precum și emiterea unei noi decizii care să utilizeze la determinarea drepturilor de pensie a unui stagiu de cotizare de 28 de ani.
motivele de fapt ale contestației in anulare, reclamantul susține că, deși instanța de recurs recunoaște că a lucrat ca ascuțitor o perioadă de 25 de ani, a omis să facă aplicarea prevederilor Anexei nr. II, poz. 26 din Ordinul nr. 125/1990, dar și a Decretului Lege nr. 68/1990 in sensul încadrării in grupa a II a de muncă și că pentru perioada de după 1990 ar fi fost necesară aplicarea prevederilor art. 42 Legii nr. 19/2000 și să i se reducă stagiul de cotizare proporțional cu perioada de timp cu cât i s-a redus vârsta standard de pensionare.
In drept, au fost invocate prevederile art. 317 și 318/pr.civ.
Poziția procesuală a intimatei Casa Județeană de Pensii Taf ost exprimată prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 8 -9, prin care acesta a solicitat respingerea ca tardivă a contestației, cu argumentul că reclamantul nu a respectat termenul imperativ reglementat de art. 319/pr.civ.,de 15 zile de la data luării la cunoștință de conținutul deciziei.
Pârâta intimată a mai solicitat și respingerea ca inadmisibilă a contestației in anulare, cu motivarea că aspectele invocate nu se încadrează in motivele căii extraordinare de atac prevăzute in mod expres de art. 317-318/pr.civ.
Asupra excepției de tardivitate a contestației in anulare,in temeiul art. 137 alin.1/pr.civ.,Curtea observă că potrivit art.319 alin.2 teza a II-a/Cod proc.civilă,"împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă in termenul de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă".
Raportând prevederile legale mai sus enunțate la particularitățile speței de față, Curtea constată că decizia supusă retractării se circumscrie categoriei hotărârilor care nu pot fi aduse la îndeplinire pe cale de executare silită de vreme ce soluția pronunțată a fost aceea de respingere a recursului promovat de reclamant.
Tot astfel, decizia atacată este irevocabilă din data de 05.05.2009, context în care termenul legal imperativ de un an la care se referă art.319 alin.2 teza a II-a /cod proc.civilă, nu s-a împlinit.
Cum prezenta contestație a fost introdusă pe rolul instanței la 23.07.2009, neputându-se dovedi data la care reclamantul a luat cunoștință de conținutul deciziei atacate, deoarece acesta din urmă nu i-a fost comunicată,Curtea conchide că titularul cererii a respectat prevederile imperative menționate, astfel că excepția tardivității apare ca neîntemeiată.
Deliberând asupra admisibilității căii extraordinare de atac, prin prisma mențiunilor contestatorului și a înscrisurilor din Dosar nr-,atașat la prezentul,Curtea reține următoarele:
Chiar dacă reclamantul contestator nu a precizat in fapt care sunt argumentele pentru care se prevalează de motivul de retractare prevăzut de art. 317 al. 1.pr.civ. invocarea lui ca fundament juridic al contestației obligă Curtea la a constata că textul permite exercitarea contestației în anulare împotriva hotărârilor irevocabile "când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii" sau când" hotărârea a fost dată de judecător cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență".
Ori,Curtea constată că în speță,în ziua când s-a judecat recursul contestatorului, acesta din urmă a fost prezent la judecată iar procesul s-a desfășurat fără a fi încălcate norme de competență de ordine publică,așa cum sunt ele enumerate de art. 159 pr.civ.
Calea extraordinară de atac a contestației în anulare poate fi declanșată și în condițiile art. 318 al. 1.pr.civ. potrivit căruia " hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare".
Nici condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare specială prevăzuta de art. 318 al. 1 pr.civ. nu sunt îndeplinite, de vreme ce, pe de o parte, nici instanța sesizată cu soluționarea căii de atac și nici contestatorul însuși nu au fost în măsură să identifice vreo eroare materială a instanței care a judecat recursul împotriva Sentinței Civile nr.2233/2008 a Tribunalului CS.
Curtea împărtășește opinia,de altfel unanim acceptată in literatura și practica de specialitate,potrivit căreiaeroarea materialăla care se referă art. 318 alin. 1/pr.civ. presupune o greșeală materială gravă, comisă de instanța de recurs in legătură cu aspecte formale,procedurale ale judecății. Ea nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, in urma aprecierii probelor, cum este cazul concret al speței de față in care contestatorul a criticat o pretinsă ignorare a dispozițiilor Anexei nr. II, poz. 26 din Ordinul nr. 125/1990, dar și a Decretului Lege nr. 68/1990, respectiv a art. 42 Legii nr. 19/2000,dar și aprecierea eronată și nelegală a probelor administrate. Toate acestea, chiar reale de ar fi,sunt veritabilegreșeli de judecatăși nu permit contestatorului să obțină cu succes retractarea deciziei pronunțată in recurs prin intermediul căii extraordinare de atac prevăzută de art. 317 și art. 318 /pr.civ.
Concluzionând asupra considerentelor de fapt și de drept enunțate mai sus, instanța constată că este inadmisibilă contestația în anulare a reclamantului, contestație care nu se circumscrie în mod evident exigențelor prevăzute de art. 317 - 318.pr.civ., iar eventualele greșeli de judecată ce au fost invocate de contestator nu pot să-i confere dreptul de a promova un recurs la recurs.
Se va lua act în dispozitivul prezentei că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare declarată de contestatorul împotriva Deciziei civile nr. 728/05.05.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în Dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /09.12.2009
Tehnored.//09.12.2009/2 ex
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu
