Asigurări sociale. Decizia 1582/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1582
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Popescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva Sentinței civile nr. 927/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul intimat, avocat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantului intimat depune la dosar întâmpinare și împuternicire avocațială apoi, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, reiterând argumentele de fapt și de drept expuse pe larg in conținutul întâmpinării fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele.
Prin Sentința Civilă nr. 927/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr- a fost admisă contestația formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii, având ca obiect revizuirea deciziei de pensionare și-n consecință au fost anulate Deciziile de pensionare nr.1.-/18.10.2005 și nr.-/26.02.2007, fiind bligată pârâta la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea în calcul a unui stagiul complet de cotizare de 20 ani conform completării la raportul de expertiză administrată in cauză, care face parte componentă a prezentei și cu luarea în considerare a Adeverinței nr.3/1/2/AR/3518/25.10.2006 eliberată de Regionala T privind sporurile salariale acordate pentru munca prestată pe timp de noapte și un punctaj total de 35,89966, și un punctaj mediu anual de 1,79498 puncte, calculat în funcție de evoluția punctului de pensie.
Prin aceeași hotărâre judecătorească,pârâta a mai fost obligată să plătească diferențele valorice dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată pe perioada septembrie 2005- 2009,actualizată cu rata inflației,in cuantum de 13.470,14 lei.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că reclamantul s-a pensionat în baza Deciziei nr. 1.-/18.10.2005, în baza art. 14 din Legea nr. 3/1977, având o vechime totală în muncă întregită la 41 de ani, din care 22 ani, 2 luni și 11 zile realizată în grupa de muncă, iar 7 ani, 5 luni și 27 zile în gupa a III a, fapt ce rezultă din conținutul deciziei inițiale de pensionare.
Coroborând dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977,derogatorii de la dispozițiile art.8 din aceeași lege care prevăd un stagiu complet de cotizare de 20 de ani pentru persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locul de muncă încadrate în grupa I de muncă cu dispozițiile art.4 din OUG nr.4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 și ale art.2 alin.1 și 3 din Anexa la HG nr.1550/2004, stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat de intimată la determinarea punctajului mediu anual al contestatorului este cel prevăzut de Legea nr.3/1977 și este de 20 de ani.
Din interpretarea dispozițiilor art.14 din Legea nr.3/1977 rezultă că legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare al salariaților care au prestat activitate în grupele I și II de muncă în condițiile prezentate în norma arătată, ci și reducerea totală a vechimii în muncă necesare pentru pensionare.
Prin urmare 20 de ani lucrați în locul de muncă care potrivit legii se încadrarea în grupa I de muncă echivalează cu 30 de ani lucrați în condiții normale. În consecință văzând că față de decizia contestată, numărul de puncte realizate în urma valorificării și a adeverinței privind sporurile salariale acordate pentru munca prestată pe timp de noapte, este de 35,89966 și luând în considerare stagiul de cotizare de 20 de ani punctajul mediu anual obținut de contestator este de 1,79498 puncte, astfel cum rezultă din completarea la raportul de expertiză, elemente în raport de care pârâta va trebui să țină seama la emiterea unei noi decizii de pensionare.
Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii A, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 22.09.2009 solicitând modificarea in totalitate a sentinței supusă reformării,in sensul respingerii contestației reclamantului,așa cum a fost ea formulată in primul ciclu procesual. Sintetizând motivele de recurs ale pârâtei, care,in opinia sa se circumscriu prevederilor art. 304 pct.9/pr.civ. Curtea constată că acestea s-au referit in esență la greșita omologare de către judecătorii fondului a raportului de expertiză administrat in cauză, in contextul in care recalcularea punctajului mediu anual,prin utilizarea unui stagiu de cotizare de 20 de ani este lipsită de suport legal. Astfel,in speță nu sunt aplicabile prevederile art. 4 din OUG nr.4/2005 și art. 2 alin.1 și 3 din HG nr.1550/2004, de vreme ce reclamantul s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 19 /2000,iar nu potrivit Legii nr. 3/1977.
In privința Adeverinței nr. 3/1/2/AR/3518/25.10.2006 eliberată de Regionala, judecătorii fondului nu au observat că actul in discuție a fost depus la data de 23.11.2006 la casa teritorială de pensii,care a procedat la valorificarea la calculul pensiei a drepturilor salariale începând cu data de 01.12.2006.
In fine,a fost greșit soluționată excepția tardivității introducerii acțiunii,instanța de fond neluând in considerare prevederile art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Poziția procesuală a intimatului a fost exprimată prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 8-10,prin care acesta a solicitat respingerea recursului,cu motivarea că susținerile recurentei cu privire la aplicabilitatea in cauză a prevederilor art. 87 din Legea nr. 19/2000 nu sunt reale deoarece in speță acțiunea principală tinde la revizuirea unei erori in stabilirea și plata drepturilor de pensie, care presupune o procedură distinctă, fiind incidente dispozițiile art. 87 și art. 169 din Legea nr. 19/2000.
Analizând recursul pârâtei,prin prisma motivelor invocate,precum și a actelor de procedură efectuate in dosarul de fond, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 304 ind.1,art. 304 pct.9 și art. 312 alin1/pr.civ, Curtea reține următoarele:
Fără a insista asupra netemeiniciei motivului de recurs ce vizează netemeinicia soluției de respingere a excepției de tardivitate a contestației,pentru nerespectarea termenului de 45 de zile la care se referă art. 87 din Legea nr. 19/2000,Curtea constată că pârâta nu poate invoca ignorarea acestui termen legal imperativ atâta timp cât nu a făcut dovada clară a comunicării deciziilor contestate,cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Asupra soluției ce vizează fondul pretențiilor, Curtea reține că reclamantului i s-au deschis drepturile de pensie pentru limită de vârstă prin Decizia nr. 1-/18.10.2005, emisă de Casa Județeană de Pensii C S, stabilindu-se că pentru activitatea desfășurată in grupa I de muncă vreme de 21 ani, 5 luni și 6 zile,autorul contestației are dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare cu 12 ani.
Alături de decizia de pensionare menționată,reclamantul a mai contestat și Decizia nr. 1-/26.02.2007 prin care i-a fost recalculată pensia,pârâta menționând că s-ar fi luat in calcul sporurile atestate prin Adeverința nr. 3/1/2/AR/3518/25.10.2006 eliberată de Regionala, începând cu data de 25.10.2006.
Ori,situația de fapt in care se găsește reclamantul,îndreptățește instanța de recurs să conchidă asupra temeiniciei criticilor recurentei,in sensul aplicării greșite de către judecătorii fondului a prevederilor art. 4 din OUG nr.4/2005 și art. 2 alin.1 și 3 din HG nr.1550/2004,raportate la Legea nr. 3/1977, deoarece aceste acte normative au fost edictate in scopul recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. In speță nu există un astfel de interes,motiv pentru care drepturile de pensie ale reclamantului nu au fost supuse recalculării potrivit OUG nr.4/2005, deoarece reclamantul s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 19/2000.
Rezultă că reclamantul nu se poate prevala cu succes pentru a obține reducerea stagiului de cotizare de prevederile OUG nr.4/2005, pentru că acestea nu îi sunt aplicabile iar prevederile art. 48 din Legea nr. 19/2000(de asemenea invocate in contestație) se referă exclusiv la reducerea vârstei standard de pensionare,de care,așa cum s-a arătat mai sus, contestatorul a și beneficiat.
Pe de altă parte,stagiul de cotizare realizat in grupa I de muncă, ce se încadrează potrivit susținerilor autorului contestației, la poziția 7 din anexa Ia L egii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă in condiții speciale este sub 25 de ani, astfel că reclamantul nu poate beneficia nici de prevederile art. 3 alin.1 din legea specială in discuție, referitoare la reducerea stagiului de cotizare.
Concluzionând asupra argumentelor de fapt și de drept mai sus expuse, Curtea consideră că Tribunalul a interpretat și aplicat greșit prevederile legale de mai sus, omologând in totalitate concluziile completării raportului de expertiză efectuat in cauză, care a calculat punctajul mediu anual al reclamantului prin utilizarea unui stagiu de cotizare redus la 20 de ani, împrejurare de natură a atrage incidența motivului de recurs la care se referă art. 304 pct.9/pr.civ.
In fine, instanța de recurs mai reține că judecătorii fondului puteau și trebuiau să țină seama că, având a se pronunța asupra modului de recalculare a pensiei prin Decizia nr. 1-/26.02.2007,in raport cu sporurile de care a beneficiat reclamantul, atestate prin Adeverința nr. 3/1/2/AR/3518/25.10.2006, eliberată de Regionala expertul contabil a concluzionat că acestea au fost luate in calcul la stabilirea pensiei in mod corect,începând cu data de 01.12.2006.
Pentru argumentele de fapt și de drept mai sus expuse,Curtea va face aplicarea prevederilor art. 312 alin.1, art. 304 ind.1 și art. 304 pct. 9 /pr.civ., sens in care va admite recursul pârâtei și va modifica în tot sentința recurată în sensul respingerii contestației reclamantului, ca neîntemeiată.
Ca o consecință firească a soluției pronunțate asupra cererii principale,in baza art. 274/pr.civ. va respinge și cererea contestatorului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată in primă instanță.
Se va lua act prin dispozitivul prezentei că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva Sentinței civile nr. 927/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge contestația reclamantului și respinge și cererea acestuia de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /09.12.2009
Tehnored.//09.12.2009/2 ex
Prima instanță: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu