Alte cereri. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 19/2000 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 433
Ședința publică din 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Neculai
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în mun. S,- A, -. II,. 54, județul S, împotriva sentinței nr. 216 din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit contestatorul recurent și reprezentantul pârâtei intimate Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava - Secția civilă și înregistrată la data de 2.12.2008, reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, a solicitat obligarea pârâtei la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 11.11.2008 s-a adresat intimatei cu cererea înregistrată sub nr. 81875/11.11.2008, solicitând emiterea unei decizii de pensionare pentru limită de vârstă. Drept urmare, Casa Județeană de Pensii îi emite adeverința nr. 35746/24.11.2008, în care sunt enumerate perioadele de activitate ale petentului, lucru pe care el nu l-a solicitat.
A mai arătat petentul că, pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare de 3 ani și 7 luni și mai are o lună de muncă în grupa a doua de muncă, astfel cum rezultă din adresele nr. - și -/30.11.2004 emise de și nr. 105/19.02.2008 emisă de
De asemenea, petentul solicită aplicarea art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, arătând că aplicarea acestui text de lege i-ar putea reduce vârsta de pensionare cu un an de zile.
Mai arată contestatorul, prin precizările depuse la data de 11.11.2008 ( 27 dosar fond), că la stabilirea punctului de pensie nu i s-a luat în calcul perioada 01.09.1972 - 15.08.1975, în care a urmat cursurile școlii militare.
Pârâta Casa Județeană de Pensii S, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca nefondată.
Pârâta a arătat că reclamantul a fost înscris la pensie de invaliditate gradul II, prin Decizia nr. 215.203/29.03.2001. Documentația care a stat la baza emiterii deciziei mai sus menționate au fost fișa de pensie nr. 35.505/28.02.2001 și decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 93/21.02.2001. Temeiul legal al înscrierii la pensie de invaliditate a fost Legea nr. 3/1977, iar vechimea totală în muncă, în conformitate cu documentația depusă, a fost stabilit la 31 de ani, 4 luni și 16 zile, toți în grupa a treia de muncă.
mai arătat intimata că, urmare a recalculării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005 se stabilește reclamantului un punctaj mediu anual determinat în urma recalculării de 1,42453 puncte, față de punctajul mediu anual existent în plată anterior recalculării de 1,00453 puncte.
Intimata a mai arătat că stagiul de cotizare realizat de reclamant a fost stabilit la 34 de ani, 11 luni și 16 zile, conform legislației existente în materie în vigoare și a documentației depuse.
La stabilirea drepturilor de pensie s-a valorificat și adeverința nr. -/17.01.2006, eliberată de către Serviciul Român de Informații, Unitatea Militară 0798 B, fapt care se poate observa și în datele privitoare la activitatea în muncă a reclamantului, date anexate întâmpinării.
A mai arătat intimata că, la data de 14.11.2008, prin cererea înregistrată cu numărul 82.325, reclamantul a solicitat transformarea pensiei de invaliditate în pensie de limită de vârstă. Urmare a acestei solicitări, Casa Județeană de Pensii S emite decizia R/215.203 din 11.12.2008, decizie prin care se respinge cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare din Legea nr. 19/2000, în sensul că stagiul de cotizare realizat în condiții speciale, grupa (7 ani și 29 de zile) nu permite reducerea necesară a vârstei standard de pensionare.
Prin sentința nr. 216 din 5.02.2009 a Tribunalului Suceava - Secția civilă, s-a respins acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Împotriva sus-menționatei sentințe civile, reclamantul a declarat recurs.
În motivarea acestei căi de atac, care poate fi încadrată juridic în prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurentul a susținut că nu este real ceea ce a constatat prima instanță, în sensul că el ar fi făcut afirmații referitoare la faptul că nu i s-ar fi luat în calcul, la stabilirea punctului de pensie, perioada 1.02.1972 - 15.08.1975; că această perioadă poate fi luată în calcul doar la vechimea în muncă, nu și la stabilirea punctajului.
A mai susținut că, în răspunsul la întâmpinarea pârâtei a arătat că perioada activată în Ministerul d e Interne, respectiv 15.08.1975 - 15.09.1982, nu a fost luată în calcul la majorarea punctului de pensie, de la 1,00453 la 1,42453, aceasta făcându-se în baza nr.OUG 4/2005, începând cu data de 1.02.2005, iar adeverința emisă de nr. -/17.01.2006 privind veniturile din acea perioadă a fost depusă la dosarul de pensie, ulterior majorării.
A conchis în sensul că instanța de fond a interpretat eronat actele și probele depuse la dosar.
Examinând recursul de față, curtea îl constată neîntemeiat.
Astfel, în baza actelor și lucrărilor dosarului, în considerentele sentinței recurate s-a reținut că reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii S, pentru a fi obligată la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, contestând decizia nr. R/215.203 din 11.12.2008 emisă de pârâtă, prin care i s-a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă; că potrivit art. 41 alin. 1- 4 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3 la lege.
În sensul celor de mai sus s-a reținut că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, iar vârsta reclamantului la data înscrierii la pensie este de 58 de ani și 9 luni. Raportând data cererii de transformare a pensiei, noiembrie 2008, la anexa nr. 3 din Legea nr. 19/2000, se constată că vârsta asiguratului la ieșirea la pensie este de 63 de ani și 5 luni. Scăzând din 63 de ani și 5 luni, reducerea aferentă de 3 ani și 7 luni, se obține vârsta de 59 de ani și 10 luni, pe care reclamantul ar fi trebuit să o aibă la acest moment, pentru a beneficia de pensie de limită de vârstă. Reclamantul va avea această vârstă în decembrie 2009 dar, consultând anexa nr. 9 din nr.OG 340/2001, se observă că la nivelul lunii decembrie 2009, vârsta asiguratului la ieșirea la pensie va trebui să fie de 63 de ani și 8 luni, dar reducând din această vârsta reducerea de 3 ani și 7 luni, rezultă că vârsta de pensionare va fi de 60 de ani și 1 lună. Așadar, la împlinirea vârstei de 60 de ani și o lună, reclamantul va putea solicita transformarea pensiei de invaliditate în pensie de limită de vârstă.
Referitor la susținerea reclamantului, de a i se aplica dispozițiile art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, corect instanța de fond a apreciat că aceasta este neîntemeiată.
S-a reținut că, potrivit art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 1.
De asemenea, potrivit art. 19 alin. 1, 2 și 4 din Legea nr. 19/2000, în sensul acestei legi, locurile de muncă în condiții deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților datorită gradului mare de expunere la risc. Criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și a Ministerului Sănătății -. Locurile de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute la alin. (2).
Corect s-a reținut, de asemenea, că, în cauza de față, reclamantul nu a depus la dosar o adeverință sau un alt document, din care să rezulte că activitatea sa sau o parte din aceasta s-a desfășurat la locuri de muncă în condiții deosebite, în condițiile nr.HG 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.
Este real că nici susținerea reclamantului, potrivit căreia, la stabilirea punctului de pensie nu i s-a luat în calcul perioada 1.09.1972 - 15.08.1975 în care a urmat cursurile școlii militare, nu este întemeiată.
Corect instanța de fond a reținut că, potrivit art. 76 din Legea nr. 19/2000, începând cu data înscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. Cuantumul pensiei, stabilit conform alin. (1), se majorează cu suma corespunzătoare contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii. La determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. (1) și (2), fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor.
Totodată, potrivit art. 77 alin. 1 din același act normativ, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3 la lege.
Prin urmare, stabilirea valorii unui punct de pensie se face în strânsă corelație cu perioada de cotizare determinată potrivit art. 5, coroborat cu art. 37 din Legea nr. 19/2000, ori cu perioadele asimilate prevăzute de art. 38 din lege.
Perioada în care o persoană a avut calitatea de elev al unei școli militare de învățământ nu este inclusă în perioadele asimilate (dacă nu reprezintă studii universitare, ceea ce nu este cazul în speță), ci este luată în calcul doar la stabilirea vechii în muncă, potrivit art. 17 din Legea nr. 164/2001.
Față de cele de mai sus și cum sentința recurată este legală, curtea, având în vedere prevederile art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței nr. 216 din 5 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
ptr.jud.-,pensionat,
semnează pr.inst.
Red.Gh.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
14.05.2009
Președinte:Andrianu VirgilJudecători:Andrianu Virgil, Maierean Ana, Gheorghiu Neculai