Alte cereri. Decizia 80/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 90/M/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 80/AS
Ședința publică din data de 27 mai 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-,. 6, județul C, împotriva încheierilor de ședință pronunțate de Tribunalul Constanța la data de 16 decembrie 2005 și 16 ianuarie 2006 în dosarul civil nr. d99/CA/2005, în contradictoriu cu intimata pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul C având ca obiect asigurări sociale - recurs împotriva încheierii de recuzare (încheierea din 16 decembrie 2005) și a încheierii de suspendare a judecării cauzei (încheierea din 16 ianuarie 2006).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii C prin d-na consilier juridic, în baza delegației nr. 1734 din 15.05.2008, depusă la dosar, lipsind recurentul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Reprezentantul intimatei pârâte depune întâmpinare prin care solicită admiterea excepției inadmisibilității și respingerea acțiunii, redactată în două exemplare. Totodată, arată că nu mai are alte acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act că nu sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității declarării recursului împotriva încheierii din 16 decembrie 2005, excepție invocată din oficiu de instanță la termenul din data de 6 mai 2008, precum și asupra recursului formulat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006.
Reprezentanta intimatei pârâte, având cuvântul, solicită admiterea excepției inadmisibilității recursului invocată din oficiu de instanță, apreciind că este inadmisibil ca după 2 ani reclamantul să ceară repunere pe rol a litigiului întrucât acesta nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
În ce privește recursul declarat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006 apreciază că instanța de fond în mod legal a procedat la suspendarea cauzei, motiv pentru care solicită respingerea recursului declarat împotriva acestei încheieri.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C:
- anularea deciziei nr. - din 16 iulie 2004 ca nelegală, netemeinică și neconstituțională;
- obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii C să întocmească și să-i comunice decizia pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu vechime integrală începând cu data de 12 decembrie 1995;
- obligarea directorului Casei Județene de Pensii C - - să-i comunice motivele de fapt și de drept pentru care se refuză nejustificat pensia legală și originalul cererii sale de pensionare datată 12 decembrie 1995;
- să se constate și consemneze că în carnetul său de muncă nu se menționează că a lucrat continuu și efectiv în funcția de inginer principal la revizia de vagoane Palas de la 27 iulie 1981 - 25 februarie 1983;
- trimiterea la domiciliul său a unei copii legal întocmite a carnetului său de muncă, a fișei de pensie legal întocmite de de vagoane Palas și acordarea grupei I de la 27 iulie 1981 la 25 februarie 1983;
- să se constate și consemneze că a lucrat continuu și efectiv de la 1 august 1958 până la 29 septembrie 1960 la Fabrica de Schimb G, grupa I de muncă, neacordată la pensie;
- la acordarea pensiei pentru limită de vârstă să se inclusă și anii de studii la cursurile de zi din perioada 1953 - 1958 (5 ani) urmați la Institutul Ferate B, conform diplomei nr. -/1654;
- obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii C să-i înmâneze în instanță contravaloarea daunelor materiale și morale cauzate din 12 decembrie 1995 la zi, prin neîntocmirea actului administrativ legal privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă în temeiul art. 11 alin. 2 din Legea nr. 29/1990, prin nesoluționarea cererii sale prealabile datată din 11 august 2004 și nesoluționarea cererii datată 16 iulie 2004.
La termenul de judecată din 7 noiembrie 2005 Tribunalul Constanțaa pus în vedere reclamantului să formuleze precizări cu privire la obiectul cererii sale de chemare în judecată, cadrul procesual, înscrisurile de care înțelege a se folosi în susțineri, sub sancțiunea suspendării judecății potrivit art. 1551Cod procedură civilă, în cazul în care aceste obligații nu sunt respectate.
Prin încheierea din 16 decembrie 2005 Tribunalul Constanțaa anulat cererea de recuzare formulată de reclamantul.
În motivarea acestei încheieri s-a reținut că în ședința din 12 decembrie 2005 din Camera de Consiliu, instanța a pus în vedere reclamantului obligația de plată a taxei judiciare de timbru în valoare de 3,70 RON și de aplicare a timbrelor judiciare în valoare de 0,30 RON, emițându-se adresă în acest sens.
Întrucât reclamantul nu a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru și de aplicare a timbrului judiciar, în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, prima instanță a anulat cererea de recuzare ca netimbrată.
Prin încheierea de ședință din 16 ianuarie 2006 Tribunalul Constanța, în temeiul art. 1551Cod procedură civilă, a suspendat judecata pricinii, având în vedere omisiunea reclamantului de a face precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, la cadrul procesual și înscrisurile de care înțelege a se folosi în susținere.
Reclamantul a formulat recurs împotriva ambelor încheieri.
În motivarea cererii s-au invocat următoarele motive de recurs:
Nu a fost legal citat pentru termenele de judecată din 16 decembrie 2005 și 16 ianuarie 2006.
S-a dispus suspendarea judecății fără temei legal, cercetarea judecătorească nefiind terminată.
A recuzat completul de judecată și îl recuză și în continuare deoarece s-a pronunțat pe fondul cauzei.
Nu a formulat cerere de strămutare și 7 cereri de recuzare. A făcut o singură cerere de recuzare la data de 19 octombrie 2005, astfel că nu se justifica amendarea sa împotriva căreia a formulat reexaminare, la care nu a primit răspuns, a depus note scrise și scrisori recomandate și care au dispărut de la dosar, fapt pentru care a formulat plângere pentru fals.
La termenul de judecată din 6 mai 2008, Curtea a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului formulat împotriva încheierii din 16 decembrie 2005 pronunțată în dosarul nr. 99/CA/2005, recurentul fiind citat cu mențiunea să răspundă la această excepție.
Prin încheierea menționată mai sus s-a anulat cererea de recuzare formulată de reclamant ca urmare a netimbrării acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 2 Cod procedură civilă, încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.
Având în vedere faptul că legiuitorul nu a prevăzut o cale separată de atac pentru încheierea prin care s-a respins recuzarea, Curtea a admis excepția invocată din oficiu și a respins recursul formulat împotriva încheierii din 16 decembrie 2005, ca inadmisibil.
Referitor la recursul formulat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006, prin care Tribunalul Constanțaa dispus, în temeiul art. 1551Cod procedură civilă, suspendarea judecății având în vedere omisiunea reclamantului de a face precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, cadrul procesual și la înscrisurile de care înțelege a se folosi în susțineri, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 1551Cod procedură civilă, instanța poate suspenda judecata atunci când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite de lege, ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2005 prima instanță i-a pus în vedere reclamantului să formuleze precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, cadrul procesual și înscrisurile de care înțelege să se folosească în susțineri, sub sancțiunea suspendării judecății potrivit art. 1551Cod procedură civilă.
Recurentul reclamant a fost legal citat pentru termenul de judecată din 16 ianuarie 2006, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 218 din dosarul nr. 99/CA/2005.
Reclamantul este dator, potrivit art. 112 Cod procedură civilă, să stabilească clar cadrul procesual, să identifice cu exactitate obiectul cererii în funcție de care instanța să stabilească competența materială, compunerea completului de judecată, competența teritorială, admisibilitatea unor probe.
Prin cererea formulată, deși reclamantul a arătat inițial că înțelege să cheme în judecată Casa Județeană de Pensii C, ulterior, a arătat că solicită obligarea directorului să-i comunice originalul cererii sale de pensionare datată 12 decembrie 1995 și motivele în fapt și în drept pentru care refuză nejustificat pensia legală.
În acest condiții se impunea ca reclamantul să precizeze în mod clar cine are calitate procesual pasivă în cauză.
De asemenea, în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, deși reclamantul arată inițial că înțelege să conteste decizia nr. - din 16 iulie 2004 emisă de Casa Județeană de Pensii C ca ilegală, ulterior, precizează că solicită să se facă anumite consemnări în carnetul său de muncă, precum și despăgubiri materiale și morale în baza Legii nr. 29/1990.
Prin urmare, și în ceea ce privește obiectul cererii se impunea ca reclamantul să-și precizeze clar petitul cererii.
Susținerile recurentului referitoare la amendarea sa ca urmare a formulării mai multor cereri de recuzare nu au relevanță în cauză întrucât nu fac obiectul prezentului recurs.
În ceea ce privește plângerea pentru fals, reclamantul nu a administrat nicio probă în acest sens.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins ca nefondat recursul formulat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. 99/CA/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-,. 6, județul C, împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Constanța la data de 16 decembrie 2005 în dosarul civil nr. 99/CA/2005, în contradictoriu cu intimata pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-,. 6, județul C, împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. 99/CA/2005, în contradictoriu cu intimata pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond - Th., (înch./16.12.2005)
-, (înch./16.01.2006)
Red. dec. jud. -/5.06.2008
gref. -
2 ex./5.06.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu