Alte cereri. Decizia 940/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 940

Ședința publică de la 09 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale anulare decizie privind recursul declarat de recurent Ministerul Apărării Naționale împotriva sentinței civile nr.1140/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul, intimat fiind .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată,prin registratura instanței intimatul a depus la dosar întâmpinare cu duplicat necomunicat.

Instanța constată recursul declarat în termen și motivat.

Avocat precizează că nu mai are alte cereri de formulat si solicită să fie considerată întâmnpinare drept concluzii scrise.

Conform principiului disponibilității -partea poate să-și schimbe titulatura apărărilor, instanța consideră întâmpinarea depusă la dosar cu titlu de concluzii scrise si acordă cuvântul părți in susținerea recursurilor.

Avocat solicită respingerea recursului si menținerea primei sentințe ca legală si temeinică.

Solicită să se constate legalitatea sentinței de fond în baza întregului probatoriu administrat la fond.

Precizează că recurentul a emis trei Decizii de pensionare diferite.

Interpelată cu privire la precizările făcute de Ministerul Apărării Naționale în motivele de recurs prin care solicită conexarea dosarului la un dosar aflat pe rolul Tribunalului I, avocat precizează că va face vorbire în.susținerea cauzei despre acest motiv de recurs.

În continuare, apărătorul intimatului susține că prin două decizii diferite s-au stabilit drepturile de pensie ale contestatorului, dar pentru două perioade diferite.

Consideră că la emiterea deciziilor de pensionare s-au încălcat dispozițiile legale, și în temeiul art.54 Legea 164/2001, reclamantul a formulat contestație la Comisia de contestații pensii. Prin Decizia nr.60/02.06.2008 a Comisiei de contestații pensii s-a respins întreaga contestatie si nu a admis nici unul din cele 5 capate de cerere, dar, din oficiu a constat că există o eroare la calculul vechimii totale reducând-o cu 2 ani.

Potrivit dispozițiilor legiii speciale contestatorul a atacat în instanța Decizia 60 /02.06.2008 care face obiectul dosarului - aflat pe rolul Tribunalului

Susține că nu există condiții de conexitate si nici de suspendare, dar susține intr-adevăr a solicitat la fond suspendarea dar a revenit asupra cereri pentru că a constata că nu există motiv de conexitate întrucât potrivit art.54 al.4 din Legea 164/2009 prevede: "deciziile de pensionare necontestate în termen și deciziile comisiilor de contestații care nu au fost atacate la instanțele judecătoresti, sunt definitive".

Atât timp cât Decizia nr.60 nu era definitivă aceasta nu-și putea produce efectele. Susține că a invocat în fața instanței de fond că este vorba despre o nelegalitate pentru că textul de lege citat este imperativ. Atât timp cât pot fi puse in executare deciziile definitive emiterea unei decizii de pensionare cu perioade diferite emisă exclusiv in baza Decizie 60/2008 este nelegală, iar de solutionarea acestora nu depinde în nici un mod solutionarea Decizie nr.60/2008.

In continuare avocat susține că textul de lege prevede că nu există posibilitatea legală a organelor de stabilire a pensiei să emită noi decizii în baza unei decizii rămasă nedefinitivă. Asadar nu depinde solutionarea acestui dosar de soluționarea dosarelor anteriore.

Precizează că recurentul a invocat dosarul nr- a Tribunalului I care are ca obiect contestatia formulată împotriva dispozitiei de reținere a unor drepturi de pensie. Precizează că aceste dispoziții sunt emise tot in baza Decizie 60 /2008 atacată în dosarul - a Tribunalului

Menționează că instanța de fond a reținut in mod corect că nu există temei pentru conexarea cauzelor, având în vedere că solutionarea acestui dosar nu depinde de solutionarea celorlalte dosare. Precizează că instanța de fond in mod corect a anulat deciziile emise cu

încălcarea dispozițiilor legale atât timp cât art. 54 Din Lega 164/2001 prevede clar că nu se pot emite decizii noi fără rămânerea definitivă a Deciziilor comisiilor de contestații.

Având în vedere considerentele expuse, apărătorul intimatului solicită respingerea recursului si menținerea sentinței de fond ca legală si temeinică.

Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării.

INSTANȚA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr.1140 din 12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naționale, cu sediul în B,- - 5, sector 5, și au fost anulate cele șapte decizii cu nr. - din 08.08.2008 emise de intimat.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin contestația formulată contestatorul a chemat în judecată pe intimatul Ministerul Apărării Naționale, solicitând anularea celor șapte decizii de pensionare, toate având numărul -.

În motivarea contestației sale, contestatorul a susținut că de conținutul celor șapte decizii a luat cunoștință la data de 19.11.2008, fiindu-i comunicate împreună cu întâmpinarea în dosarul nr- al Tribunalului Iași. La data de 20.11.2008 a formulat contestație împotriva acestor decizii la Comisia de Contestații Pensii din cadrul intimatului, iar prin adresa din 07.01.2009 i s- comunicat că cererea sa nu poate face obiectul unei contestații întrucât comisia are competența de a soluționa doar deciziile emise în baza art. 53 din Legea nr. 164/2001, în timp ce deciziile contestate sunt decizii de revizuire emise în baza disp. art. 56 din Legea nr. 164/2001.

A mai susținut contestatorul că din cuprinsul deciziilor contestate rezultă că acestea au fost emise în baza art. 53 din Legea nr. 164/2001, făcându-se mențiunea expresă că acestea pot fi contestate la Comisia de Contestații. Mai mult, chiar dacă aceste decizii ar fi de revizuire, contestatorul arată că această revizuire s-a făcut în baza deciziei nr. 60/02.06.2008, decizie care, la momentul emiterii actelor contestate, era supusă controlului judecătoresc în cadrul dosarului nr-. În aceste condiții, emiterea deciziilor ce fac obiectul cauzei de față s-a făcut în baza unei decizii care nu era definitivă.

Contestatorul a invocat prin contestația formulată și excepția nulității absolute a deciziilor contestate motivat de faptul că acestea au fost emise în cursul judecării unei alte cauze privind decizii de pensie și ca urmare a valorificării deciziei nr. 60/2008, decizie contestată și, deci, nedefinitivă. A susținut contestatorul că intimatul putea proceda la emiterea altor decizii de pensionare numai după soluționarea în mod irevocabil a contestațiilor formulate împotriva deciziilor de pensie inițiale și a deciziei nr. 60/2008.

A mai susținut contestatorul că nelegalitatea și netemeinicia celor șapte decizii este determinată și de modul eronat în care s-au stabilit drepturile de pensie,de data de la care au început aceste drepturi,dar și de nemotivarea deciziilor. Astfel, fișa de pensie a fost completată la data de 27.07.2007, iar abia la data de 01.08.2007 a fost trimisă spre soluționare Secției Pensii Militare, unde s-a înregistrat sub nr. P 17154/08.08.2007. Or, acest aspect nu este de natură să conducă la acordarea pensiei începând cu luna următoare datei de 08.08.2007, ci drepturile de pensie ar fi trebuit acordate începând cu luna următoare datei depunerii fișei, respectiv 01.08.2007.

A mai precizat contestatorul că deciziile nu sunt motivate în fapt și în drept, astfel că nu se poate cunoaște modul de calcul al drepturilor de pensie și cum s-a stabilit baza de calcul, respectiv dacă s-au acordat sau nu sporurile legale,fiind încălcate prevederile art. 53 alin. 1 din Legea nr. 164/2001.

Contestatorul a invocat și faptul că nu s-au acordat sporul prevăzut de art. 24 din Legea nr. 164/2001, modificat prin nr.OUG 77/2007 și sporul de 6% prevăzut de art. 78 lit. b din Legea nr. 164/2001.

De asemenea, contestatorul a mai susținut că nu rezultă aplicarea disp. art. 22 lit. b și c și art. 23 alin. 1 din Legea nr. 164/2001 pentru perioadele lucrate în condiții speciale și deosebite, că nu rezultă temeiul legal al emiterii celor șapte decizii de pensionare și că nu rezultă modul de stabilire a bazei de calcul pentru pensie.

În dovedirea contestației, contestatorul a depus la dosarul cauzei, în copie, adresa nr. 1334/24.12.2008, șapte decizii nr. -/08.08.2008.

Intimatul Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației. În motivarea poziției sale procesuale, intimatul a susținut că reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei nr. 60/2008, iar Comisia de Contestații s-a pronunțat în sensul admiterii contestației, apreciind că este întemeiată în ce privește stabilirea vechimii în serviciu și stabilirea dreptului pe o perioadă determinată. Reclamantul a solicitat prin contestație chiar remedierea acestor erori, iar cererea i-a fost admisă, fiind emisă decizia de pensie care are în vedere aceste aspecte. A mai susținut intimatul că la stabilirea pensiei militare de serviciu au fost avute în vedere datele consemnate în adresa unității militare în care a activat contestatorul înainte de a trece în rezervă.

Referitor la contestarea vechimii înregistrată în decizia de pensie, intimatul a susținut că reclamantul nu distinge între vechimea în serviciu militar și vechimea în muncă. Pentru ultima categorie sunt opozabile și alte perioade în care o persoană și-a desfășurat activitatea, fiind un element ce poate fi valorificat pentru deschiderea dreptului la pensie în sistemul public. Pensia militară de stat se raportează la acea perioadă cât reclamantul a fost în serviciu militar ca militar în termen, elev/student al unei instituții militare de învățământ sau cadru militar în activitate. Decizia de pensionare a fost emisă cu data de 01.09.2007, sub incidența Legii nr. 164/2001, fapt pentru care, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008, este evidențiată diferit vechimea în serviciu. Pentru a valorifica perioada de muncă care cade sub incidența Legii nr. 19/2000, intimatul a susținut că a făcut adresa de încunoștințare a Casei Județene de Pensii

În ceea ce privește susținerile contestatorului referitoare la faptul că nu s-a făcut aplicarea disp. art. 24 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, intimatul a precizat că acestea sunt neîntemeiate întrucât dreptul la pensie militară s-a deschis la data de 01.09.2007, iar nr.OUG 77/2007 a intrat în vigoare la data de 29 iunie 2007, pentru aceleași considerente neputând fi primită nici critica referitoare la faptul că nu ar fi aplicat disp. art. 78 lit. b din legea nr. 164/2001.

Tot prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat suspendarea judecății și conexarea acestui dosar la dosarul nr. - al Tribunalului Iași.

În dovedirea susținerilor sale, intimatul a depus la dosarul cauzei, în copie, o acțiune a reclamantului, decizia nr. 60/02.06.2008, adresa nr. 3 din 18.02.2008, deciziile nr. -/21.03.2008.

La termenul de judecată din 25.03.2009, instanța a respins excepția nulității absolute a deciziilor nr. - din 08.08.2008, a respins cererea de suspendare a prezentei cauze și cererea de conexare a acestui dosar la dosarul nr. - al Tribunalului Iași.

La termenul de judecată din 29.04.2009, contestatorul a invocat excepția prematurității emiterii deciziilor contestate, excepție respinsă de către instanță.

Pe fond, instanțe a reținut că la data de 08.08.2008, intimatul a emis pentru contestator un număr de șapte decizii (toate având numărul -), decizii prin care a stabilit drepturile de pensie cuvenite acestuia pentru diferite perioade (01.09.2007 - 01.01.2008, 01.01.2008 - 01.02.2008, 01.02.2008 - 21.02.2008, 22.02.2008 - 29.02.2008, 01.03.2008 - 01.04.2008, 01.04.2008 - 01.07.2008 și începând cu data de 01.07.2008). Din cuprinsul tuturor acestor decizii rezultă că acestea au fost emise în baza disp. art. 53 din Legea nr. 164/2001, contestatorul având drept de contestație în termen de 30 zile de la comunicare la Comisia de Contestații. Contestatorul a formulat o contestație împotriva acestor decizii la Comisia de contestații, iar prin adresa nr. 1334/24.12.2008 i s-a comunicat că deciziile de pensie contestate sunt decizii de revizuire, emise ca urmare a aplicării art. 56 din Legea nr. 164/2001, prin punerea în executare de către organul de pensie a deciziei nr. 60/02.06.2008.

Prin aceeași adresă i s-a comunicat contestatorului că, în conformitate cu disp. art. 54 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, comisia de contestații soluționează doar contestațiile introduse împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 din lege, motiv pentru care cererea sa nu poate face obiectul unei contestații.

Instanța a reținut că potrivit disp. art. 53 alin. 1 teza a II - a din Legea nr. 164/2001, decizia de pensionare va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația. Având în vedere aceste dispoziții legale, s-a reținut de către instanță că decizia de pensie trebuia să cuprindă temeiul de drept.

Or, în speță, instanța a constatat că deși în cuprinsul celor șapte decizii nr. -/08.08.2008 este menționat ca temei de drept art. 53 din Legea nr. 164/2001, din cuprinsul adresei nr. 1334/24.12.2008 (fila 9 dosar) rezultă că toate aceste decizii au fost emise în temeiul disp. art. 56 din Legea nr. 164/2001.

În consecință, indicarea greșită a temeiului de drept în cuprinsul deciziilor contestate constituie un prim motiv de nelegalitate a acestora.

S-a mai reținut de către instanță că, tot din cuprinsul adresei nr. 1334/24.12.2008 rezultă că cele șapte decizii contestate în prezenta cauză au fost emise ca urmare a aplicării art. 56 din Legea nr. 164/2001, prin punerea în executare de către organul de pensie a deciziei nr. 60/02.06.2008.

Potrivit disp. art. 53 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, "stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația". Potrivit disp. art. 54 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, "împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Internelor și Reformei Administrative și Serviciului R de Informații", iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță potrivit Legii nr. 19/2000. De asemenea, potrivit disp. art. 54 alin. 4 din Legea nr. 164/2001, "deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive".

Având în vedere disp. art. 54 alin. 4 din Legea nr. 164/2001, s-a reținut de către instanță că sunt definitive doar deciziile de pensie necontestate în termen și deciziile comisiilor de contestații care nu au fost atacate la instanțele judecătorești. Or, în speță, întrucât decizia nr. 60/02.06.2008 emisă de Comisia de contestații a fost contestată de către contestator (contestație înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. -), instanța a reținut că această decizie nu are caracter definitiv. Așa fiind, atât timp cât această decizie nu este definitivă, instanța a reținut că în mod eronat intimatul a emis cele șapte decizii cu nr. -/08.08.2008, în condițiile în care din cuprinsul adresei nr. 1334/24.12.2008reieșea clar că aceste șapte decizii au fost emise ca urmare a punerii în executare tocmai a deciziei nr. 60/2008.

În consecință instanța a constatat că este întemeiată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării, și a admis-o, anulând cele șapte decizii cu nr. - din 08.08.2008 emise de intimat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul Ministerul Apărării Naționale,pentru Direcția financiar -contabilă Serviciul Pensii Militare,criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală. A susținut recurentul că hotărârea primei instanțe este lipsită de temei legal,fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

A motivat recurentul că instanța de fond trebuia să constate că în raport de existența a încă altor trei dosare, cauza de față ar fi trebuit să fie conexată la dosarul - al Tribunalului Iași pentru a asigura o judecată unitară.

A susținut recurenta că instanța de fond trebuia să observe legătura directă ce exista între toate cele trei cauze și anume cea care privește contestația formulată împotriva modului de calcul a pensiei militare (dosar - al Tribunalului Iași ) și decizia de debit contestată prin dosarul - al Tribunalului Iași, declinat de către Curtea de APEL IAȘI în favoarea Tribunalului București.

În acest context recurenta consideră că dezlegarea pricinii privind modul de calcul și stabilire a drepturilor prin decizia de pensionare, cel care privește titlul executoriu dat ulterior și emiterea deciziilor de revizuire sunt cauze strict legate unele de altele, de modul în care urmează a fi soluționată prima depinzând și celelalte dosare.

A mai motivat recurentul că în mod greșit instanța de fond a dispus anularea deciziilor de revizuire a pensiei, încălcând dispozițiile exprese ale Legii 164/2001, și neexercitând rolul activ, nu a judecat fondul cauzei raportat la obiectul cererii introductive, după ce în prealabil respinsese excepțiile nulității absolute și a prematurității emiterii deciziilor contestate.

Recursul nu este fondat.

Potrivit disp. art. 53 din Legea 164/2001 "Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prindecizieemisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului.Decizia va cuprinde în mod obligatoriutemeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare precum și termenul în care poate fi introdusă contestația".

Potrivit art. 54 alin. 1 -Împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 -se poate introduce contestație în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale sau a Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, iar conform alin. 4 al aceluiași articol "deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive.

Din normele legale suscitate, Curtea reține că, deși legiuitorul nu a prevăzut în mod expres sancțiunea nulității absolute, în cazul nerespectării vreuneia din dispozițiile înserate, care să opereze pe baza prezumției absolute de existență a unui prejudiciu, în situația în care partea dovedește că a fost prejudiciată prin nerespectarea dispozițiilor imperative, instanța poate constata nulitatea deciziilor emise cu încălcarea legii.

Prin urmare, deși nu este consacrată expres nulitatea absolută, instanța poate constata nulitatea deciziilor emise fără respectarea dispozițiilor legale, nulitatea relativă putând fi invocată de cel vătămat în drepturile sale ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale.

Prin urmare, faptul că instanța de fond a respins excepțiile nulității absolute invocate de contestator, nu înseamnă că nu putea dispune apoi anularea deciziilor contestate. Aceasta întrucât în cauză contestatorul a dovedit că prin deciziile contestate a fost prejudiciat, intimatul recurent emițând 7 decizii, unele după altele, fără a le comunica beneficiarului și fără ca astfel ele să poată deveni definitive, perpetuând erorile inițiale, Curtea constată astfel că în mod temeinic și legal prima instanță a procedat la anularea deciziilor emise cu încadrarea dispozițiilor legale.

Așa fiind, Curtea va respinge criticile ce vizează acest aspect ca fiind nefondate.

Și susținerile recurentului privind refuzul instanței de fond de a conexa toate dosarele contestatorului sunt nefondate.

Curtea constată că în măsura în care dosarele - și respectiv -, aveau ca obiect contestație împotriva altor decizii emise de intimată, în mod justificat și legal prima instanță a respins cererea de conexare, cu atât mai mult cu cât unul dintre acestea se află pe rolul Curșii Constituționale, care la acea dată (12.06.2009) nu se pronunțase asupra excepției de neconstituționalitate invocată de contestator.

În consecință, pentru toate cele ce preced, Curtea, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, menținând ca legală și temeinică sentința civilă 1140 din 12.06.2009 a Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de Ministerul Apărării Naționale pentru Direcția financiar -contabilă - Serviciul Pensii militare împotriva sentinței civile nr. 1410 din 12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 9.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Tehnored./

2 ex.

22.10.2009

Tribunalul Iași:

-

-

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 940/2009. Curtea de Apel Iasi