Asigurări sociale. Decizia 123/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECI ZIA NR. 123
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,-, jud. D, împotriva sentinței civile nr.1846 din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în municipiul Târgoviște, str. - -, bloc 10,. C,. 5, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii D reprezentată de consilier juridic, lipsind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta pârâtă, arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei consilier juridic având din nou cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii pronunțate, în sensul respingerii contestației, iar pe fond, menținerea deciziei emise de către Casa Județeană de Pensii ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil formulat de intimata în contestație Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.1846 din data de 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, sub nr. 6665/120/22.11.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.1059/22.10.2007 emisă de pârâtă prin Cabinetul de Expertiză Medicală
În motivarea contestației, reclamanta a arătat că decizia este nelegală și netemeinică deoarece s-au încălcat dispozițiile legale întrucât încadrarea în grad de invaliditate s-a făcut printr-o decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale și nu-i poate fi imputată culpa pârâtei.
Prin sentința civilă nr.554/09.04.2008 a fost admisă excepția inadmisibilității contestației și a fost respinsă contestația formulată de către reclamantă, întrucât în conformitate cu prevederile art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 modificată decizia medicală trebuia contestată în termen de 30 de zile de la comunicare pe cale administrativă și nu direct la instanță.
Prin decizia nr.1230/20.06.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr- a fost admis recursul declarat de către reclamantă, casată sentința și trimisă cauza la instanța de fond, întrucât ca înscris nou, în recurs, reclamanta a depus decizia nr.2599/22.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, prin care a făcut dovada că s-a adresat cu contestație la acesta împotriva deciziei nr.1059/22.10.2007, respectând astfel dispozițiile art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000.
S-a format dosarul nr- al Tribunalului Dâmbovița.
Tribunalul Dâmbovița prin sentința sus-menționată a admis contestația și a anulat deciziile 2599/22.11.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D și decizia nr. 1059/22.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la baza deciziei contestate s-a aflat un control al CNPAS - Direcția de audit Intern și Control efectuat în temeiul nr.HG13/2004, ocazie cu care s-au constatat multiple deficiențe în emiterea deciziilor de încadrarea în grad de invaliditate și în lipsa unei hotărârii penale, revizuirea dosarului medical nu poate produce efecte decât pentru viitor, astfel cum este prevăzut de art. 39 din Ordinul nr.340/2001.
A mai reținut tribunalul că intimata în contestație invocă în apărarea sa deficiențe în activitatea aparatului propriu, cu alte cuvinte, își invocă propria culpă, situație care nu justifică emiterea deciziei în condițiile în care procedura de reevaluare a încadrării în grad de invaliditate nu a fost conformă prevederilor art.56 din Legea nr. 19/2000.
În fine, a mai reținut tribunalul că în cadrul procedurii de soluționare a plângerii împotriva deciziei medicale emisă de M nu a fost solicitat avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B, astfel cum se prevede de către art. 56 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, decizia luată în aceste condiții fiind lovită de nulitate absolută.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct.6, 8 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
Susține recurenta că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția Audit Intern și Control, având numărul 48874/22.10.2007, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Tot în mod eronat instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul-contestator a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de către intimata-contestatoare la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizând-o pe intimată.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr.1059/22.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimata-contestatoare, reținându-se că acestea au fost eliberate fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare și, în consecință, încadrarea într-un grad de invaliditate nu se justifică.
La numai 3 zile de la emiterea deciziei nr.1059/22.10.2007 și fără a se aștepta ca această decizie să rămână definitivă prin epuizarea căilor legale de contestare, Casa Județeană de Pensii Dae mis decizia nr.-/25.10.2007, prin care, având în vedere decizia de anulare nr.1059/22.10.2007 a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a intimatei-contestatoare și recuperarea sumei de 8572 lei de la acesta, ca sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.11.2004 - 01.11.2007.
Intimata-contestatoare s-a adresat, în termen legal, cu contestație împotriva deciziei nr.1059/22.10.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art. 56 alin.2 din Legea nr. 19/2000, primind decizia nr.2599/22.12.2007 a Casei Județene de Pensii D - Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare Capacității de Muncă, prin care i s-a respins contestația pe motivul lipsei documentelor conforme și necesare încadrării și menținerii în grad de invaliditate.
În cuprinsul deciziei nr.1059/22.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.48874/22.10.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr. 340/2001 al pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, precum și ale HG nr.1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Controlul consemnat în nota de constatare nr.48874/22.10.2007 invocată de recurentă, a fost efectuat de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, în baza HG nr. 13/2004 și a Ordinului nr. 340/2001 al - Secțiunea C, punctul III, art. 39, controlul vizând activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art. 39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr. 340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-contestatoare nu a depus documente justificative, iar acesta nu a fost expertizată de medicul specialist, deși nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale, datorate, în principal, unei angajate a cabinetului au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiar.
În consecință, nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în municipiul Târgoviște,-, jud. D, împotriva sentinței civile nr.1846 din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în municipiul Târgoviște, str. - -, bloc 10,. C,. 5, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2009
Președinte JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tenored. AB/MD
2 ex/26.01.2009
fond - al Trib.
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
