Asigurări sociale. Decizia 1242/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.1242
Ședința publică din data de 20 iunie 2008
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.593 din 10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în Târgoviște, str.- -,.49,.A,.16, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata a depus note scrise solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și, după deliberare a pronunțat următoarea decizie.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 694/120/21.01.2008, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr. 2490 din 20.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă D, prin care s-a respins contestația cu privire la decizia nr. 1029 din 22.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M, pentru lipsa documentelor conforme și necesare menținerii în grad de invaliditate.
A precizat contestatoarea că înțelege să conteste și decizia nr. 1029 din 22.10.2007, prin care s-a dispus anularea deciziilor asupra capacității de muncă, solicitând anularea celor două decizii.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că deși CNPAS are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, acestea pot emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte pentru viitor, dar nu se pot pronunța cu privire la anularea deciziilor cu efecte retroactive.
A mai arătat contestatoarea că deciziile prin care s-a stabilit gradul de invaliditate nu au fost contestate și au devenit definitive, iar intimata nu poate invoca propria culpă pentru a se ajunge la desființarea actelor emise.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nelegală și netemeinică susținând că decizia de anulare a deciziilor medicale a fost emisă în baza unei note de constatare, prin care s-au constatat nereguli cu privire la emiterea deciziei de încadrare în grad de invaliditate și că medicul șef al Oficiului Județean de Expertiză Medicală nu avea competența de a efectua o reexpertizare a contestatoarei, iar decizia contestată a fost emisă pentru vicii de procedură și nu datorită afecțiunilor contestatoarei.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.593 din 10.04.2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea și a anulat decizia nr.2490 din 20.11.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și decizia nr. 1029 din 22.10.2007, emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Totodată, a obligat intimata la 300 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia nr. 1029 din 22.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M au fost anulate deciziile asupra capacității de muncă emise contestatoarei.
A mai reținut instanța de fond că prin decizia nr. 2490 din 20.12.2007 a fost respinsă contestația formulată, pe motiv că lipsesc documentele conforme și necesare menținerii în grad de invaliditate.
Sancțiunea nulității deciziei de stabilire a capacității de muncă, a arătat prima instanță, nu este prevăzută de legea specială în materie. Prin art. 39 din Ordinul 340/2001, de aplicare a Legii nr. 19/2000, se arată că oficiile de expertiză medicală și recuperare capacității de muncă județene au obligația de efectua reexpertizarea cazurilor stabilite prin control propriu sau la solicitarea de control CNPAS ori a părții interesate, după caz.
S-a mai reținut de prima instanță că potrivit art. 23 din capitolul referitor la revizuirea medicală, medicul expert, după examinarea persoanelor în cauză și a documentației medicale, stabilește termenul de revizuire,iar nulitatea, ca sancțiune a actului juridic, nu operează de drept, ci se impune constatarea ei de către o instanță de judecată, în contradictoriu cu părțile.
De asemenea, s-a arătat că în art. 39 alin. 3 din același Ordin - 340/2001, se stabilește că decizia emisă de Oficiul de Expertiză, ca urmare a unui control, se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare a contestației și nu retroactiv, cum s-a procedat prin decizia contestată, în cauză nefiind administrate probe din care să rezulte că dosarul contestatoarei nu conține actele medicale necesare stabilirii gradului de invaliditate, considerente pentru care instanța a admis contestația.
Împotriva sentinței primei instanțe, intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
Susține recurenta că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția audit Intern și Control, menționată, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Tot în mod eronat instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata-contestatoare a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de către intimata-contestatoare la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-o pe intimată.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a B, se arată că în mod eronat și-a întemeiat instanța motivarea întrucât potrivit art. 56 din Legea nr. 19/2000 nu există obligația consultării institutului de către, ci numai posibilitatea consultării acestuia, iar în cazul în care institutul respectiv este consultat, avizul acestuia este obligatoriu.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Intimata-contestatoare a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în lipsă.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr.1029/22.10.2007 a Casei Județene de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimata-contestatoare, expres enumerate în conținutul deciziei, reținându-se că acestea au fost eliberate fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
În cuprinsul deciziei sus-menționate s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr. 48629/22.10.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr. 19/2000, ale Ordinului nr. 340/2001 al pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, precum și ale HG nr. 1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Potrivit notei de constatare nr. 48629/22.10.2007 (filele 18-20 dosar fond), a fost efectuat un control, în baza HG nr. 13/2004 și a Ordinului nr. 340/2001 al - Secțiunea C, punctul III, art. 39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art. 39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr. 340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Intimata-contestatoare s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr.1029/22.10.2007 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art. 56 alin.2 din Legea nr. 19/2000, așa cum i s-a indicat chiar în cuprinsul deciziei, primind decizia nr.2490 din 20.12.2007,prin care i s-a respins contestația pe motivul lipsei documentelor conforme și necesare încadrării și menținerii în grad de invaliditate.
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-contestatoare nu a depus documente justificative, iar aceasta nu a fost expertizată de medicul specialist, deși din conținutul notei de constatare nr.48629/22.10.2007 întocmită în urma controlului rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale, datorate, în principal, unei angajate a cabinetului au impus anularea deciziilor asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziilor asupra capacității de muncă.
Nu rezultă din considerentele sentinței atacate faptul că instanța și-ar fi întemeiat motivarea pe faptul că la soluționarea contestației formulate în baza art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000 este obligatorie consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, însă de principiu, în conformitate cu disp.art.56 alin.3 din această lege, această consultare este obligatorie și nu opțională, așa cum pretinde recurenta.
Astfel, conform art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, la soluționarea contestației casa teritorială de pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, iar avizul acestui institut este obligatoriu și rămâne definitiv.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.593 din 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în Târgoviște, str.- -,.49,.A,.16, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 iunie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
--- - - - -- -
Grefier
fiind în concediu de odihnă,
prezenta se semnează de
grefierul șef de secție
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
/
2 ex./01.07.2008
Trib.D nr-
Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
