Asigurări sociale. Decizia 1762/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 1762

Ședința publică din data de 07 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Violeta Dumitru

JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul, împotriva sentinței civile nr.1240 din data de 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, cu domiciliul în comuna, județul D și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură, cu sediul în Târgoviște,--4,.1, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, reprezentată de consilier juridic și intimatul-contestator G, reprezentat de avocat, din Baroul Dâmbovița.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic, pentru recurenta-intimată, depune la dosar delegația de reprezentare juridică nr.1000 din data de 2 octombrie 2009, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, depune la dosar împuternicirea avocațială nr.0081 din data de 7 octombrie 2009, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea ia act că părțile nu mai au cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta intimată, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii acțiunii, și menținerea deciziei emisă de Casa Județeană de Pensii D, ca fiind temeinică și legală.

Avocat, având cuvântul pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, petentul Gac hemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii D, contestând decizia de încetare plată pensie nr.-/ 25.04.2007 emisă de intimată.

Motivând contestația, a arătat că prin decizia atacată s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate începând cu data de 1.02.2005 și recuperarea sumei de 7703 lei cu titlu de pensie de invaliditate încasată necuvenit pe perioada 1.02.2005-1.05.2007.

A mai arătat că această decizie este nelegală, întrucât nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, anulându-se deciziile asupra capacității de muncă prin decizia de anulare nr.159/20.04.2007.

Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea ca tardivă a contestației motivat de faptul că aceasta trebuia contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, respectiv de la data de 27.04.2007, iar petentul, nerespectând termenul indicat, a contestat-o abia la 28.04.2009.

Pe fond, intimata a solicitat respingerea contestației pentru faptul că petentul nu s-a prezentat la revizuirea medicală periodică, că nu a făcut dovada că a urmat toată procedura medicală prevăzută de lege, iar decizia de anulare a deciziilor medicale a rămas definitivă.

Prin sentința civilă nr.1240 din 2 iunie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția tardivității formulării contestației, a admis contestația formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anulând decizia nr.-/25.04.2007 emisă de aceasta.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr.159/20.04.2007 Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise contestatorului pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Prin decizia nr.-/25.04.2007, Casa Județeană de Pensii Dad ispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 7703 lei, încasată necuvenit pe perioada 1.02.2005-1.05.2007, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.

În ce privește excepția tardivității formulării contestației, aceasta a fost respinsă, deoarece intimata a depus la dosarul cauzei doar borderoul de expediție din data de 27.04.2007 din care rezultă expedierea către contestator a unei scrisori, fără a se atesta conținutul și fără a se face dovada de primire a acesteia prin confirmarea care se eliberează de către oficiul poștal în cazul scrisorilor recomandate.

Pe fond cauzei, instanța de fond a apreciat contestația ca fiind întemeiată, reținând că, fără să respecte termenul legal de exercitare a căii de atac asupra deciziei nr.159/20.04.2007, Casa Județeană de Pensii D, la numai 5 zile de la emiterea acesteia, a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate către contestator, începând cu data de 1.02.2005, și recuperarea de la acesta a sumei încasate necuvenit cu titlul de pensie de invaliditate în cuantum de 7703 lei.

Intimata a încălcat astfel prevederile art.56 din legea nr.19/2000 modificată și completată, deoarece nu putea emite decizia de încetare a plății pensiei și de recuperare decât după expirarea termenului de contestare de 30 de zile de la comunicarea deciziei nr.159/20.04.2007.

De asemenea, intimata nu a respectat prevederile art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000 modificată și completată, potrivit cărora era obligată să solicite prin organele prevăzute de lege avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, act cu caracter definitiv și obligatoriu în ce privește emiterea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, iar după aceea să emită o decizie de anulare a deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.

Nu au fost respectate nici prevederile art.39 alin.3 din ordinul 340/2001, care stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare, intimata neputând să anuleze deciziile de încadrare în grad de invaliditate anterioare autocontrolului, așa cum greșit a procedat.

Pe de altă parte, anularea deciziilor medicale nu a avut la bază motive medicale, ci motive de procedură, respectiv faptul că ar fi fost emise în baza unor documente și înscrisuri neconforme, întocmite de către asistenta de la cabinetul de expertiză medicală și fără a exista dovada că petentul s-a prezentat personal la termenele de revizuire.

Aceste susțineri nu au fost dovedite, deoarece nu s-a stabilit printr-o sentință penală definitivă vinovăția asistentei medicale și nici nu s-au anulat actele întocmite de aceasta, iar dovada prezentării la consultația medicală nu trebuia produsă de contestator, întrucât acesta fiind beneficiarul unei pensii de invaliditate stabilită în baza unor decizii medicale, se prezumă că a parcurs toate etapele prevăzute de lege.

Împotriva sentinței primei instanțe, intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 și 9.pr.civ. și art.3041.pr.civ. cu motivarea că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art.41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.

În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția audit Intern și Control, având numărul 17673/19.04.2007, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.

Tot în mod eronat, instanța de fond a reținut că depunerea de către intimatul-contestator a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la M, însă nu există dovezi în acest sens, iar documentele depuse de către intimatul-contestator la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-l pe intimat.

A mai arătat că instanța de fond nu a cercetat cu atenție fondul cauzei și nu a pus în discuție administrarea de probe, sentința pronunțată încălcând prevederile legale, întrucât decizia de încetare a pensiei de invaliditate și de recuperare a sumelor încasate necuvenit, contestată în cauză, a avut la bază decizia de anulare a deciziilor medicale asupra capacității de muncă, nr.159/20.04.2007. Așa cum a reținut și instanța de fond, decizia respectivă putea fi atacată, conform art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile, la casa teritorială de pensii și decizia sau răspunsul dat, putea fi contestat la instanța competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare, reclamantul neurmând această procedură și necontestând răspunsul la instanța judecătorească, astfel că decizia de anulare asupra capacității de muncă a rămas definitivă, instanța anulând în mod eronat, în totalitate, decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate și de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr.159/20.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru intimatul-contestator, având numerele 423/28.01.2005 și 344/31.01.2006, reținându-se că acestea au fost eliberate fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare și, în consecință, încadrarea într-un grad de invaliditate nu se justifică.

La numai câteva zile de la emiterea deciziei nr.159/20.04.2007 și fără a se aștepta ca această decizie să rămână definitivă prin epuizarea căilor legale de contestare, Casa Județeană de Pensii Dae mis decizia nr.-/25.04.2007, prin care, având în vedere decizia nr.159/20.04.2007, a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a intimatului-contestator și recuperarea sumei de 7703 lei de la acesta, ca sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.02.2005 - 01.05.2007.

În cuprinsul deciziei nr.159/20.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.17673/19.04.2007, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, precum și ale HG nr.1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Controlul consemnat în nota de constatare nr.17673/19.04.2007 invocată de recurentă, a fost efectuat de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS, în baza HG nr.13/2004 și a Ordinului nr.340/2001 al - Secțiunea C, punctul III, art.39, controlul vizând activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului medical

În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.

Recurenta a susținut că la dosarul medical intimatul-contestator nu a depus documente justificative, iar acesta nu a fost expertizat de medicul specialist, deși nu motivele medicale, ci nerespectarea procedurilor legale, datorată în principal unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiar.

Sentința atacată se bazează pe probatoriile cu înscrisuri adminJ. în cauză la cererea ambelor părți, rezultând dintr-o corectă apreciere a probelor adminJ. și aplicare a dispozițiilor legale și deși se susține că instanța nu a pus în discuție administrarea de probe, recurenta nu face trimitere la alte probatorii a căror administrare să fi fost necesară pentru justa soluționare a cauzei.

În consecință, nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă.

Față de considerentele expuse, apreciind ca temeinică și legală sentința recurată, în baza art.312 pr.civ. Curtea urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul, împotriva sentinței civile nr.1240 din data de 2 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator G, cu domiciliul în comuna, județul D și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură, cu sediul în Târgoviște,--4,.1, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 07 octombrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian

- - - - - -

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

Red.LC/MD

2 ex./20.10.2009

dos. fond - al Trib.

Președinte:Violeta Dumitru
Judecători:Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1762/2009. Curtea de Apel Ploiesti