Asigurări sociale. Decizia 1819/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 1819

Ședința publică din 26 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în P,-,.3..A,.14, jud.P, împotriva sentinței civile nr.986 din 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cu sediul în B, str.-.- nr.2-4, sector 1, Casa Națională de Pensii B, cu sediul în B,-, sector 2, Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, jud.P, Ministerul Apărării, cu sediul în B,--5, sector 5.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-contestator asistat de avocat din cadrul Baroului P, intimata Casa Județeană de Pensii P, prin consilier juridic, lipsă fiind intimații Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Apărării, Casa Națională de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-au depus întâmpinare formulată de intimata Casa Județeană de Pensii P, precizări și dezvoltare a motivelor de recurs formulate de recurentul-contestator.

Avocat pentru recurentul-contestator depune la dosar, în xerocopie mai multe adeverințe eliberate de Mecanică SA, respectiv adeverințele cu nr:395/04.04.2006, 833/09.08.2005, 168/109/30.03.2006, 393/04.03.2006, 395/04.04.2006, 833/09.08.2005, 168/109/30.03.2006, 393/04.03.2006, 180/08.03.2006, 395//04.04.2006, 180/08.03.2006, 393/04.03.2006, 168/109/30.03.2006, 833/09.08.2005, 395/04.04.2006, 168/109/30.03.2006, 833/09.08.2005, 393/04.03.2006, 180/08.03.2006.

Consilier juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii P arată că nu solicită amânarea judecării cauzei pentru a lua cunoștință de adeverințele, de precizările și dezvoltarea motivelor de recurs formulate de recurentul-contestator.

Avocat pentru recurentul-contestator, consilier juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii P, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Avocat având cuvântul pentru recurentul-contestator, arată că sentința recurată se întemeiază pe concluziile raportului de expertiză salarizare întocmit în cauză, expertiză ce a avut la bază trei decizii ale Curții Constituționale, însă considerentele acestor decizii au fost greșit aplicate în cauză.

Astfel, atât Legea nr.19/2000 cât și Legea nr.164/2001 privind pensiile militare prevăd recunoașterea reciprocă între aceste sisteme a stagiului de cotizare, respectiv a perioadelor de vechime, dar numai în vederea deschiderii dreptului la pensie.

Mai arată că în toată perioada cât a fost detașat la Mecanică, respectiv perioada 11.09.1975-30.05.2005, recurentului-contestator i s-a oprit S ce a fost virat către sistemul public.

Astfel, atâta vreme cât, deși a fost militar d etașat la Mecanică, pentru acesta s-a virat contribuție la sistemul public de asigurări sociale pe toată durata perioadei lucrate de circa 20 ani, corect ar fi ca stagiul de cotizare calculat pentru recurentul-contestator în sistemul public să aibă în vedere și această perioadă în care la sistemul public s-au virat ssume de bani pentru recurentul-contestator.

Solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize salarizare care să stabilească stagiul de cotizare al recurentului-contestator în funcție de perioadele în care acesta angajat fiind a virat către sistemul public

În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii formulate de recurentul-contestator, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată către recurentul-contestator.

Consilier juridic având cuvântul pentru intimata Casa Județeană de Pensii P, arată că vârsta standard de pensionare în sistemul public este de 65 de ani, iar recurentul-contestator avea vârsta de 53 ani și 6 luni și nu 65 de ani după cum prevede legea.

În ceea ce privește reducerea vârstei standard de pensionare, arată că potrivit dispozițiilor art.167 din Legea nr.19/2000. reducerea vârstei standard de pensionare se poate efectua numai în condițiile în care solicitantul a realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

Astfel, în condițiile în care recurentul-contestator nu a realizat nici măcar stagiul minim de cotizare în sistemul public prevăzut de art.41 din Legea nr.19/2000, este evident că acesta nu avea cum să realizeze stagiul complet de cotizare de 35 de ani prevăzut de anexa nr.3 la Legea nr.19/2000.

De asemenea, precizează că la stabilirea pensiei militare a fost valorificată greupa I de muncă realizată de recurentul-contestator în perioada 11.09.1975-30.05.1995, situație în care stagiul de cotizare realizat de recurentul-contestator în sistemul pensiilor militare a fost majorat prin acordarea unui spor de 6 luni pentru fiecare an realizat în grupa I de muncă, pensia fiind stabilită pentru un stagiu total de 33 de ani.

În ceea ce privește susținerea avocatului recurentului-contestaor în sensul că s-a plătit în sistemul public și aceasta ar trebui să profite recurentului-contestator, arată că această susținere este eronată întrucât se plătește în orice sistem de pensii.

Solicită a fi avute în vedere și deciziile Curții Constituționale cu nr.355/10.12.2002, 280/26.01.2005, 43/5.02.2008, precum și respingerea ca nefondat a recursului contestatorului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată.

Reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Muncii, Casa Națională de Pensii, Casa județeană de pensii P și Ministerul Apărării pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate existența dreptului la pensie a reclamantului și obligarea autorității competente la stabilirea drepturilor legale ce i se cuvin.

În motivarea acțiunii se arată că atât autoritatea civilă competentă cât și cea militară au refuzat înscrierea sa la pensie cu toate că au fost achitate cotele de contribuție la asigurările sociale la Casa Națională de Pensii, desfășurându-și activitatea în sistem civil în condiții speciale de muncă, ceea ce impune reducerea corespunzătoare a stagiului de pensie, și Ministerul Apărării i-a comunicat că pentru a i se stabili dreptul la pensie militară de stat trebuie să îndeplinească vârsta standard de pensionare, fiind necesar să se adreseze în prealabil Casei județene de pensii P, iar aceasta din urmă i-a comunicat că drepturile sale de pensie nu le poate valorifica în sistemul militar d e pensii.

Pârâtul Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsiei calității procesuale pasive pe care o are Casa județeană de pensii P, cerând respingerea acțiunii introduse împotriva sa ca fiind împotriva unei persoane lipsite de o asemenea calitate procesuală, această Casă județeană având personalitate juridică și nu pârâta care este o instituție de interes național cu personalitate juridică la acest nivel.

De asemenea, a formulat întâmpinare și pârâta Casa județeană de pensii P care a solicitat respingerea acțiunii ca tardiv introdusă și pe fond ca inadmisibilă, fiind depășit termenul de contestare de 45 zile, iar pe fond a arătat că pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public reclamantul trebuie să împlinească vârsta standard de pensionare de 65 ani, iar acesta la data solicitării pensiei avea vârsta de 53 ani și 6 luni, ceea ce a impus respingerea cererii de pensionare de către această pârâtă, iar perioada 11 septembrie 1975-30 mai 1995 poate fi valorificată în sistemul pensiilor militare.

La rândul său, prin întâmpinarea formulată, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, a invocat, de asemenea, excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece casele județene stabilesc potrivit legii drepturile de pensie individuale și efectuează plata lor, iar pârâta este o instituție de interes public la nivel național și nu județean.

În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.

Tribunalul Prahova, prin sentința nr.408 din 7 martie 2007 a respins excepțiile tardivității acțiunii și lipsa calității procesuale pasive, iar pe fond acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, față de atribuțiile legale ce revin pârâților, iar prin acțiune s-a solicitat obligarea pârâtelor la stabilirea dreptului de pensie și nu constituie o contestație împotriva unei decizii de pensionare.

Pe fondul cauzei s-a reținut că perioada 11 septembrie 1975-11 iulie 1995, când reclamantul a fost cadru militar d etașat la Mecanică poate fi valorificată la stabilirea pensiei militare de stat la împlinirea vârstei de 65 ani, iar pentru sistemul public de pensii, acesta nu îndeplinește condițiile legale de stagiu de cotizare și vârstă.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs criticând-o pentru netemeincie și nelegalitate întrucât a realizat stagiul de cotizare pentru activitatea pe care a desfășurat-o în condiții deosebite de muncă, ceea ce impune reducerea vârstei standard de pensionare până la 55 ani.

Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia nr.675/17 iulie 2007 a admis recursul și a casat sentința cu trimiterea spre rejudecare aceluiași tribunal pentru completarea probelor cu o expertiză tehnică de specialitate și eventual alte probe cu înscrisuri, pentru a se stabili dacă reclamantul în întreaga perioadă de cotizare și-a desfășurat activitatea ca militar activ și respectiv personal civil, în condiții deosebite și speciale de muncă în sensul disp.art.42 și 46 din Legea nr.19/2000, precizându-se care este perioada de reducere a vârstei standard care este de maxim 12 ani.

În fața instanței de trimitere s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate salarizare-normare, fiind desemnată în calitate de expert, care a arătat că pentru anii de vechime din sisteme diferite de salarizare nu pot fi valorificate pentru reducerea vârstei standard de pensionare și înscriere la sistemul public de pensii prin valorificarea grupei I de muncă realizată în sistemul pensiilor militare.

Tribunalul Prahova, prin sentința nr.986 din 28 martie 2008, a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând în esență că reclamantul nu a realizat stagiul minim de cotizare și deci nu a realizat stagiul complet de cotizare de 35 ani, în sistemul public el realizând doar 13 ani, 8 luni și 9 zile, nefiind posibilă valorificarea vechimii din alt sistem de asigurare, astfel că dreptul la pensie i se poate deschide doar la împlinirea vârstei de 65 ani.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, solicitând modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, întrucât în mod greșit prima instanță nu i-a luat în considerare activitatea desfășurată în grupa I de muncă, ca militar, datorită căreia vârsta standard de pensionare poate fi redusă până la 12 ani, iar la data formulării cererii de pensionare avea împlinită vârsta de 50 ani.

Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat.

Potrivit disp.art.194 alin (1) din Legea nr.19/2000 completată și republicată, pensia în sistemul public se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

În speță, reclamantul trebuia, pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public, să îndeplinească în mod cumulativ condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare din acest sistem, nu cumulat cu cel din sistemul militar, condiții care nu sunt întrunite întrucât în sistemul public acesta a realizat un stagiu de cotizare de numai 13 ani, 8 luni și 9 zile, neputând fi valorificat stagiul de vechime și din sistemul militar.

De altfel, reclamantului i-a fost stabilită o pensie militară de serviciu prin decizia nr.-/8 februarie 2008 conform art.15 din Legea nr.164/2001 întrucât avea o vechime în acest sistem de peste 15 ani, pentru sistemul public neîndeplinind condițiile legale pentru acordarea pensiei în acest sistem.

Așa fiind, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, soluția fiind legală și temeinică sub toate aspectele.

Nesubzistând motive de nulitate ale acesteia în sensul disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat în baza art.312 din același cod,

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul, domiciliat în P,-,.3..A,.14, jud.P, împotriva sentinței civile nr.986 din 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cu sediul în B, str.-.- nr.2-4, sector 1, Casa Națională de Pensii B, cu sediul în B,-, sector 2, Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, jud.P, Ministerul Apărării, cu sediul în B,--5, sector 5.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 septembrie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./23.10.2008

Dosar fond.- - Tribunalul Prahova

Judecători fond-

- -

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120/2006

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1819/2008. Curtea de Apel Ploiesti