Asigurări sociale. Decizia 2059/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 2059
Ședința publică din data de 14 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
--- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 810 din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna Tătărani, sat, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-au depus concluzii scrise formulate de intimatul-contestator.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatorul I, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, a solicitat anularea deciziei nr. -/26.10.2007 emisă de intimată prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate începând cu data de 1.01.2003,și recuperarea sumei de 15551 lei, precum și suspendarea executării până la soluționarea contestației.
În motivarea conteatației, contestatorul a arătat că decizia contestată este nelegală și netemeinică întrucât a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 56 din Legea nr. 19/2000, că s-a întemeiat pe decizia nr.l 134/24.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă M care a fost contestată, prin urmare nu devenise definitivă, că pensia a fost încasată în mod legal pe baza unor decizii definitive care puteau fi revizuite numai în condițiile art.893din Legea nr. 19/2000, iar decizia contestată este nulă și pentru lipsa semnăturii conducătorului unității emitente.
Au fost anexate cererii, în copie, decizia contestată și contestația administrativă împotriva deciziei nr. 1134/24.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă M.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, motivând că emiterea deciziei de încetare a plății pensiei și de recuperare a pensiei încasate anterior a fost determinată de decizia nr.1134/24.10.2007 prin care s-au anulat deciziile anterioare de încadrare în grad de invaliditate, că, contestatorul nu a urmat procedura de contestare prevăzută de lege, că decizia de încetare a plății pensiei și de recuperare a prejudiciului în sumă de 15551 lei este corectă, întemeindu-se pe decizia de anulare definitivă.
Contestatorul a întregit cererea și a solicitat și anularea deciziilor nr.2589/22.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă D și nr.1134/24.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, motivând că sunt nelegale și netemeinice.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.810 di9n 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a respins excepția tardivității contestației împotriva deciziei nr. 2589/22.12.200, invocată de Casa Județeană de Pensii D, s-a admis contestația formulată de contestatorul I, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii, s-au anulat deciziile nr.-/26.10.2007, emisă de Casa Județeană de Pensii D, nr.1134/24.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă M, nr.2589/22.12.2007, emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și totosată, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către contestator.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția tardivității contestației privind deciziile de anulare a deciziilor medicale, că este nejustificată întrucât confirmarea de primire depusă de intimată nu face dovada certă a comunicării deciziei nr.2589/22.12.2007, iar pe de altă parte, chiar prin considerentele contestației principale contestatorul se referă și la decizia de anulare nr.l 134/2007 pe care a contestat-o prin procedura administrativă.
Pe fond, tribunalul a constatat că prin decizia nr. -/26.10.2007 emisă de intimată s-a dispus încetarea plății de invaliditate acordată contestatorului începând cu data de 01.01.2003 și recuperarea sumei de 15551 lei, reprezentând pensia de invaliditate încasată în perioada 1.11.2004 - 1.11.2007, avându-se în vedere decizia nr.1134/24.10.2007 emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperarea a Capacității de Muncă M, prin care s-a anulat deciziile nr.4243/2002, nr.4900/2003, nr.5671/2004, nr. 6337/2005 și nr.6202/2006 asupra capacității de muncă, reținându-se că prin controlul consemnat în nota de constatare nr.49508/24.10.2007 întocmită de Direcția de audit Intern și Control a s-a stabilit că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Decizia nr.l134/24.10.2007 a fost menținută, ca urmare a respingerii contestației, prin decizia nr.2589/22.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Conform prevederilor art.56 al.(6) din Legea nr.l9/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
S-a mai reținut de instanța de fond că se poate constata că deciziile asupra capacității de muncă, menționate în cuprinsul deciziei nr.l 134/24.10.2007, au devenit definitive prin necontestare și au intrat în circuitul juridic civil, producând efecte depline.
Este de principiu că un act administrativ jurisdicțional, care a intrat în circuitul civil, nu poate fi anulat decât în baza unei hotărâri penale prin care s-a constatat săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu actul respectiv sau a unei legături civile prin care s-a dispus anularea acesteia.
Anularea deciziilor asupra capacității de muncă în mod unilateral de către emitentă, nu este posibilă și pentru că procedura folosită de către intimată care nu este prevăzută de Legea nr.l9/2000 și de Ordinul nr.340/2001, iar anularea unilaterală aduce atingere securității raporturilor juridice din ramura dreptului asigurărilor sociale.
In mod cert Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art.39 din Ordinul 340/2001 invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot fi retroactiv, pentru că dispozițiile menționate stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive, sau în cazul deciziei asupra capacității de muncă, în baza unei hotărâri civile pronunțată într-o cerere de anulare a deciziei respective, atunci când se invocă nulități ale acesteia.
Întrucât deciziile asupra capacității de muncă emise anterior deciziei nr.l134/24.10.2007 au devenit definitive, au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, anularea lor unilaterală nu mai este posibilă, fapt care impune anularea deciziei menționate, precum și a deciziei prin care s-a respins contestația administrativă.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare a deciziilor suficient, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestator sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
Având în vedere că intimata nu avea posibilitatea legală să anuleze deciziile definitive asupra capacității de muncă, ca o consecință a anulării deciziei nr. 1134/2007 și în raport de prevederile art.62 (4) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și
completările ulterioare, și ale art.39 alin. 3 din Ordinul nr. 340/2001 referitoare la data producerii efectelor deciziilor emise ca urmare a acțiunii de control, în temeiul dispozițiilor art. 155 lit.f din Legea nr. 19/2000, tribunalul a admis contestația și anulat toate deciziile contestate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a arătat, în esență că temeiul emiterii deciziilor de anulare îl reprezintă disp. art. 41 cap. III, Secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care îi îndrituiesc să revizuiască, în caz de erori, deciziile rămase definitive. A învederat recurenta că reclamantul nu a depus alte acte medicale și că nu sunt indicii în sensul că acesta ar deține și alte acte medicale.
Față de aceste considerente, s- solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, și pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată.
Curtea analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza Secțiunii C, pct.III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatoarei în anul 2004, cu motivarea că aceasta au fost emisă cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin.3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Cu privire la faptul că intimatul-reclamant nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.
Față de aceste considerente, Curtea privește recursul ca nefondat și constatând că sentința primei instanțe este legală și temeinică, îl va respinge conform dispozițiilor art. 312 Cod proc.civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 810 din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna Tătărani, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 14 octombrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.AȚ/SȘ
2 ex./13.10.2008
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond - G
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian Logojan
Judecători:Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
