Asigurări sociale. Decizia 2056/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 2056
Ședința publică din data de 14 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
--- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 1080 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliat în comuna, sat, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimata-contestatoare.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, sub nr-, contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anularea deciziei nr.55/04.01.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D, precum și a deciziei nr.1623/01.11.2007 a Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că a beneficiat de pensie de invaliditate, iar prin decizii de încadrare în grad de invaliditate a primit pensie, că la fiecare termen de revizuire a prezentat acte medicale, decizia a cărei anulare se solicită fiind emisă în mod legal și temeinic, cu respectarea legislației în vigoare.
S-au anexat contestației copie de pe decizia nr. 1623/01.11.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și decizia nr. 55/04.01.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind nelegală și netemeinică motivat
de faptul că decizia de anulare a deciziilor medicale a fost emisă ca urmare a notei de constatare nr.51001/31.10.2007 întocmită de Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS, prin care s-au constatat deficiențe și nereguli în ceea ce privește emiterea deciziei de încadrare în grad de invaliditate.
A mai arătat intimata că deciziile medicale au fost emise în baza unor documente și înscrisuri neconforme întocmite de către asistenta de la cabinetul de expertiză medicală, iar începând cu data de 01.02.2002 nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a benefica de pensie de invaliditate și nici nu există o dovadă că petenta s-a prezentat personal la termenele de revizuire.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1080 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, s-a nulat decizia nr.55/04.01.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, precum și decizia nr.1623/01.11.2007 emisă de Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și totodată, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.1623/01.11.2007 Casa Județeană de Pensii D-Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise în anii 2000, 2002 și 2005, pe motiv că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Prin decizia nr.-/16.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D, s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 11702lei reprezentând suma încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.12.2004 - 01.12.2007, invocându-se faptul că au fost anulate deciziile de încadrare în grad de invaliditate.
Decizia nr.1623/01.11.2007 emisă de M privind anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate a fost contestată la organul emitent, care prin decizia nr. 55/04.01.2008 a respins contestația menținând valabilă decizia atacată, ambele decizii fiind contestate la instanța de judecată.
S-a mai reținut că s-a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă -Cabinetul Medical M, control efectuat de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de Audit Intern și Control.
Controlul a avut loc în baza HG nr. 13 /08.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul 340 /2001, constatându-se deficiențe constând în neprezentarea pensionarei la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute.
În prezent s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, însă nu sunt indicii că petenta ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că nu s-a pronunțat instanța penală în legătură cu existența unor infracțiuni de fals material sau intelectual în înscrisuri oficiale și nici nu s-au anulat deciziile de încadrare în grade de invaliditate pe acest motiv.
În aceste condiții, anularea acestor decizii înainte ca instanța penală să se pronunțe în mod definitiv cu privire la sesizarea formulată de intimată împotriva salariatei este nelegală.
În mod cert CNPAS prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art. 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
Această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340 /2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Pe de altă parte, contestatoarea susține în mod întemeiat că deciziile sale de încadrare în grad de invaliditate sunt definitive, nefiind contestate.
Într-adevăr conform art. 56(6) din. 19/2000 decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen este definitivă.
Întrucât deciziile asupra capacității de muncă emise anterior deciziei nr. 1623/01.11.2007 au devenit definitive, au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, anularea lor fiind posibilă numai în condițiile expres prevăzute de lege, dispozițiile Legii nr.19/2000 și ale Ordinului nr.340/2001 neprevăzând modalitatea de anulare cuprinsă în decizia contestată.
Conform art.39 din capitolul III al Ordinul nr.340/2001, oficiile de expertiză medicală și recuperarea a capacității de muncă județene au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control oficiile putând solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertizare medicală și recuperare a capacității de muncă. Decizia emisă ca urmare a acțiunii de control, se aplică, potrivit alin.3 din același articol de la data emiterii indiferent de modul de rezolvare.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare a deciziilor suficient, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
Pentru toate motivele expuse anterior, tribunalul a anulat decizia nr. 55/04.01.2008 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, precum și decizia nr.1623/01.11.2007 emisă de Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a arătat, în esență că temeiul emiterii deciziilor de anulare îl reprezintă disp.art. 41 cap. III, Secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care îi îndrituiesc să revizuiască, în caz de erori, deciziile rămase definitive. A învederat recurenta că reclamantul nu a depus alte acte medicale și că nu sunt indicii în sensul că acesta ar deține și alte acte medicale și că în mod greșit prima instanță a reținut consultarea obligatorie a B, disp.art. 56 din Legea nr. 19/2000, instituind numai posibilitatea consultării acestui for și nu obligativitatea consultării. Față de aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată.
Intimata formulat întâmpinare prin care a arătat că sentința primei instanțe este legală și temeinică, sens în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza și a Secțiunii C, pct.III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în baza căruia s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatorului în anii anteriori, cu motivarea că acestea au fost emise cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin.3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte nnumai pentru viitor, anularea deciziilor emnise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Cu privire la faptul că intimata-reclamantă nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.
Nu este întemeiat nici ultimul motiv de recurs întrucât potrivit art. 56 alin.3 din Legea nr. 19/2000, la soluționarea contestației, Casa Teritorială de Pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și avizul acestuia este obigatoriu și rămâne definitiv, ori din formularea textului nu rezultă caracterul facultativ al consultării institutului, ci dimpotrivă textul conține o normă imperativă, consultarea acestui institut în cazul soluționării contestației împotriva deciziei de încadrare în grad de invaliditate fiind obligatorie.
Față de aceste considerente, Curtea privește recursul ca nefondat, sens în care în temeiul art. 312.pr.civ. îl va respinge.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 1080 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliat în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 14 octombrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./13.11.2008
dosar fond- - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond -
- G
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Mihaela Moiceanu Ioana
