Asigurări sociale. Decizia 2155/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.2155
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.991 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în comuna, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul contestator, personal, lipsind recurenta intimată Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Intimatul contestator, personal, depune la dosar cererea adresată casei Județene de Pensii D, prin care solicită restituirea pensiei.
Arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația intimatului contestator, în sensul că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Intimatul contestator, personal, având cuvântul în fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, ca temeinică și legală.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, conform chitanței depusă la dosar.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, a formulat contestație în contradictoriu cu Casa Județeană de pensie D împotriva deciziilor nr. 1033 și 1034 din 17.12.2008, solicitând anularea acestora și menținerea ca legale a deciziilor de stabilire a capacității de muncă nr. 2985/2005 și 2273/2006.
În motivarea acțiunii se arăta că cele două decizii de stabilire a capacității de muncă au fost revizuite în aceeași zi și s-a infirmat încadrarea reclamantului în grad de invaliditate.
A precizat contestatorul că decizia de stabilire a capacității de muncă din 2006 era nerevizuibilă.
La dosar s-au depus: deciziile nr. 1034 și 1033 din 17.12.2008, decizia asupra capacității de muncă nr. 4543 din 23.02.2009, decizia nr. 2273 din 09.06.2006, decizia nr. 442 din 23.02.2009, decizia nr. 2-- din 28.07.2005 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
La termenul de judecată din 13.04.2009 - fila 13 din dosar contestatorul a depus completare la acțiune prin care contestă decizia nr. - emisă de Casa Județeană de Pensii D și împotriva deciziilor nr. 1033 și 1034 din 17.12.2008.
S- solicitat menținerea ca legale a deciziilor nr. 2985/2005 și 2273/2006.
În motivarea cererii s-a arătat că contestatorul nu se face vinovat de măsurile luate în condițiile în care a obținut o decizie definitivă, cu mențiunea nerevizuibil. Deciziile emise sunt astfel formale și vizează drepturi câștigate.
Alăturat s-au depus: decizia nr. -/26.03.2009 emisă de Casa de Pensii D, cu confirmarea de primire.
La 13.04.2009 intimata a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală. S-a susținut că la revizuirea medicală periodică reclamantul nu a respectat procedura legală iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme așa cum rezultă din nota de constatare nr. 37238 din 05.12.2008.
S-au depus la dosarul cauzei deciziile ce formează obiect al contestației și care au fost depuse și de reclamant, nota de constatare nr. 37238 din 05.12.2008, nota de relații din 24.09.2008, adresa nr. 188 din 28.11.2008 din care rezultă că reclamantul nu s-a prezentat la consultațiile periodice, adresa nr. 18397 din 04.03.2008 prin care reclamantul este invitat la sediul pârâtei pentru clarificarea situației acestuia.
S-au mai depus la dosar: foaia de observație clinică generală emisă de Spitalul I și sentința nr. 911/2008 ca practică judiciară similară.
Pe baza probatoriilor administrate în cauză, Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.991 din data de aprilie 2009, a admis contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, a anulat deciziile nr. 1033 și 1034 din 17.12.2008 emise de Cabinetul de Expertiză Medicală și recuperare a Capacității de Muncă M, deciziile nr. 442 și 443 din 23.02.2009 emise de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și decizia nr. -/26.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență, următoarele:
Prin deciziile nr. 1033 și 1034 și 17.12.2008 s-a dispus revizuirea deciziei asupra capacității de muncă nr. 2273 din 09.06.2006. Împotriva acestora contestatorul a formulat contestație care a fost respinsă prin deciziile nr. 442 și 443 din 23.02.2009.
Pe cale de consecință a fost emisă decizia nr. - din 26.03.2009 pentru încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea pensiei de invaliditate încasate necuvenit.
Așa cum rezultat din întâmpinarea formulată de instituția intimată, la dosar, revizuirea medicală s-a făcut datorită faptului că nu s-a respectat procedura legală de stabilire a gradului de invaliditate, aceasta stabilindu-se pe baza unor documente neconforme. Acest lucru s-a constatat de către Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS în care au fost menționate viciile identificate în deciziile medicale de stabilire a capacității de muncă.
În aceste condiții este evident că instituția intimată se face vinovată pentru nerespectarea procedurii de stabilire a gradului de invaliditate și în măsura în care calea îndreptării acestor vicii era revizuirea, potrivit art. 41 Cap. III, Secțiunea C din ordinul nr. 340/2001, procedura revizuirii este clar stabilită de acest act normativ și presupune examinarea medicală și expertizarea persoanei în cauză cu posibilitatea de a obține și avizul Institutului Național de Expertiză Medicală. Ori, revizuirea în speța de față s-a realizat numai pe baza concluziilor din nota de constatare și nu pe baza evaluării stării de sănătate a bolnavului în condițiile prevăzute de lege.
Dat fiind faptul că prin nota de constatare se invocă culpa instituției pârâte în această cauză și că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege pentru revizuire medicală, prima instanță a admis acțiunea formulată de contestator și a dispus anularea deciziilor nr. 1033, 1034/17.12.2008 și 442, 443/ 23.02.2009.
Ținând seama că decizia nr.- din 26.03.2009 a fost emisă ca o consecință a celor 4 decizii de mai sus, aceasta are caracter subsidiar și potrivit principiului " accesorium sequitur principalem ", soarta actului subsecvent va urma soarta actelor principale, astfel că prima instanță a anulat și decizia nr. -/26.03.2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod proc.civilă.
Pe fondul cauzei, a susținut recurenta, în mod greșit prima instanță a reținut ca temei legal al soluției disp. art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, întrucât în mod corect și legal, dispozițiile aplicabile sunt cele prevăzute de art. 41, cap. III, secțiunea din Ordinul menționat, care precizează că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză care le-a emis la sesizarea organelor de control ale CNPAS, ori în cauză au fost constatate erori, așa cum rezultă din Nota de constatare nr.37238/05.12.2008.
altă critică vizează reținerea, în mod eronat, de către prima instanță a faptului că reclamantul a depus alte acte medicale la M.Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot hotărârii și pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată, cu consecința menținerii deciziilor emise de către recurentă ca fiind legale și temeinice.
Curtea examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza HG nr. 13/8.01.2004 și a Secțiunii C, pct. III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatorului în anii anteriori cu motivarea că acestea au fost emise cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin. 3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului conform căruia nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Cu privire la faptul că intimatul-reclamant nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.
Față de aceste considerente, Curtea reține că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art. 312 Cod proc.civilă să îl respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.991 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în comuna, județul
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică, azi 12 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- - - - - -
Grefier,
red.
tehnored.IM
4 ex./10.12.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
; G
operator date cu caracter personal,nr.notificare 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian