Asigurări sociale. Decizia 230/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 230
Ședința publică din data de 27 februarie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Vera Andrea
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, sat, jud.D, împotriva sentinței civile nr.1337 din 11.12.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D prin reprezentant legal, cu sediul în T,-, jud.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-contestator, lipsă fiind intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Recurentul-contestator având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Recurentul-contestator având cuvântul, arată că nu a primit decizia de anulare a deciziei asupra capacității de muncă nr.6183/6.12.2005 emisă de intimată, ci doar un răspuns în cuprinsul căruia nu este precizat termenul de contestare.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
După strigarea cauzei s-a prezentat în instanță consilier juridic pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, care a depus delegația de reprezentare a recurentei-intimate în instanță.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Contestatorul a solicitat anularea adresei nr. 1497/28 iunie 2007 emisă de Oficiul județean de expertiză medicală a capacității de muncă D și a deciziei nr. 779 din 7 mai 2006 a Cabinetului de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă M prin care a fost anulată decizia nr. 6183/6 decembrie 2005 a aceluiași cabinet.
În motivarea contestației s-a susținut că în mod nelegal s-a procedat la anularea deciziilor asupra incapacității de muncă, deoarece contestatorul a prezentat în termen întreaga documentație necesară pentru stabilirea gradului de invaliditate care au fost emise legal, astfel că anularea lor a fost abuzivă și vădit nelegală în condițiile în care contestatorul a fost prezent la fiecare reexaminare.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare solicitând respingerea contestației ca tardiv introdusă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
A susținut intimata prin întâmpinare că decizia de anulare a deciziilor medicale anterioare a fost contestată la Cabinetul de expertiză M, iar prin adresa nr. 1497 din 28 iunie 2007 emanată de la medicul șef al Oficiului de expertiză medicală Maf ost respinsă contestația, soluție care nu a fost contestată în termen de 30 zile de la comunicarea din 5 iulie 2007 către contestator la instanța de judecată competentă, situație în care față de data contestației din 22 octombrie 2007 contestația este vădit tardivă.
De asemenea, pe fond este legală măsura anulării deciziilor medicale anterioare urmare celor reținute prin Nota de constatare nr. 20274/3 mai 2007 de către organele ierarhice, iar medicul șef al Oficiului Județean de Expertiză Medicală, nu avea competență de a reexpertiza pe contestator, în condițiile în care contestatorul a obținut calitatea de invalid printr-o procedură viciată și nu datorită afecțiunilor pe care le prezintă.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința nr. 1337 din 11 decembrie 2007 a admis excepția și a respins contestația ca tardiv formulată, deoarece deși contestatorul a respectat prevederile legale privind instituțiile cărora trebuia să se adreseze, contestația formulată la instanța de judecată este tardivă fiind introdusă la 22 octombrie 2007 cu toate că răspunsul Cabinetului de Expertiză Medicală M i-a fost comunicat la 5 iulie 2007.
Împotriva acestei sentințe contestatorul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond.
Criticând sentința recurentul-contestator a susținut că răspunsul pe care l-a primit de la Cabinetul de Expertiză Medicală nu are forma unei decizii, iar în cuprinsul adresei respective nu s-a prezentat nici termenul de contestare și aceasta în condițiile în care răspunsul a emanat de la medicul expert șef de serviciu în loc să fie legal emis de către intimata Casa Județeană de Pensii D, cum rezultă din art. 56 din Legea nr. 19/2000.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin decizia nr. 779/7 mai 2007 Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M s-au anulat decizia de încadrare în grad de invaliditate nr. 6183/6 decembrie 2005 urmare rezultatelor controlului din 3 mai 2007 conform Notei de constatare ale organelor ierarhic superioare, după care la numai 8 zile, a fost emisă decizia nr. -/14 mai 2007 de către Casa Județeană de Pensii D, prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumelor încasate anterior cu titlu de pensie, în total 6909 lei (RON) pentru perioada 1 ianuarie 2006 - 1 iunie 2007, cu toate că decizia anterioară de anulare nr. 779/7 mai 2007, nu rămăsese definitivă, putând fi contestată în termen de 30 zile de la comunicare.
Potrivit disp.art. 56 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, încadrarea sau reîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat - denumit medic expert al asigurărilor sociale - în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă în termen de 30 zile de la data formulării cererii.
Împotriva acestei decizii se poate face contestație la Casa Teritorială de Pensii în termen de 30 zile de la comunicare, iar rezolvarea contestației trebuia să aibă loc în 45 zile de la înregistrarea acesteia și după consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, care emite un aviz obligatoriu și care rămâne definitiv.
Decizia Casei teritoriale de pensii dată în soluționarea contestației, poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în termen de 30 zile de la comunicarea acesteia.
În speță, Cabinetul de expertizare medicală și recuperarea capacității de muncă Mae mis decizia nr. 779 din 7 mai 2007, a anulat decizia anterioară de încadrarea contestatorului în grad de invaliditate la 6 decembrie 2005, fără a solicita avizul obligatoriu al Institutului Național prevăzut de art. 56 alin.(3) din Legea nr. 19/2000 și fără a expira termenul de 30 zile de la comunicarea către contestator a deciziei de anulare, a fost emisă o altă decizie de încetarea plății pensiei de invaliditate la numai 7 zile - decizia nr. -/14 mai 2007 - fără ca decizia de anulare să fi rămas definitivă.
Procedând în acest mod rezultă în mod vădit că au fost încălcate prevederile legale care reglementează această procedură, nefiind emisă decizia prevăzută de art. 56 alin.(5) din Legea nr. 19/2000, situație în care nu se poate reține că nu s-a formulat în termen legal contestația împotriva deciziei de anulare la instanța de judecată, cum a reținut instanța de fond.
De altfel, este de observat și faptul că Oficiul județean de expertiză medicală a capacității de muncă a comunicat contestatorului prin adresa nr. 1497/28 iunie 2007 că se menține decizia de anulare a deciziilor anterioare de încadrare în grad de invaliditate, precizând că a fost înregistrată contestația împotriva deciziei de anulare la 31 mai 2007.
Deci, chiar în aceste condiții de nerespectare culpabilă a procedurii legale prevăzute de art. 56 din Legea nr. 19/2000, a fost formulată contestație în legătură cu anularea încadrării în grad de invaliditate, care însă nu a fost soluționată în mod legal prin decizia vizată de art. 56 alin.(5) din legea sus-menționată, iar adresa comunicată contestatorului nu constituie o decizie în sensul legii, decizie care în speță nici nu a fost emisă, astfel că nu se poate susține că nu a mai fost contestată în termen legal la instanța de judecată, cum a susținut intimata și cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
Așadar, soluția pronunțată de prima instanță care a admis excepția invocată de intimată și a respins contestația ca tardiv formulată nemai intrând în cercetarea fondului, este nelegală.
Față de considerentele expuse și în raport de disp.art. 304 și 312 alin.(3) Cod pr.civilă, recursul declarat de contestator este fondat și urmează a fi admis ca atare, casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare aceluiași tribunal, pentru judecarea cauzei de fond, prilej cu care vor fi avute în vedere toate motivele de recurs și apărările formulate de pârâtă în ansamblul cauzei.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, sat, jud.D, împotriva sentinței civile nr.1337 din 11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în T,-, jud.D și în consecință:
Casează sentința sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, respectiv Tribunalul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Vera Andrea
- - - - ---
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.TL/SȘ
3 ex./25.03.2008
f- Tribunalul Dâmbovița
G
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Vera Andrea
