Asigurări sociale. Decizia 243/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 243
Ședința publică din data de 10 februarie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul domiciliată în P,-, -.B,. 85, județul P, împotriva sentinței civile nr. 2733 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii P cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii P, reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației nr. 3291 din 9 februarie 2009, lipsind recurenta-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii P, depune la dosar întâmpinare, arătând că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii P, având cuvântul arată că instanța de fond în mod corect a admis excepția tardivității invocată de pârâtă, având în vedere că stagiul complet de cotizare este unul din elementele care stau la baza recalculării pensiei potrivit principiilor Legii nr. 19/2000, recalculare care s-a realizat prin decizia nr. -/2006, care, potrivit dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare, considerente pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul, a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii P, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să-i recalculeze drepturile de pensie conform nr.OUG4/2004 prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani începând cu data de 01.12.2005.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că este pensionat pentru limită de vârstă în conformitate cu prevederile Legii nr.3/1977, drepturile inițiale de pensie fiindu-i stabilite prin decizia nr.-/23.07.1998 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, emisă de Casa Județeană de Pensii P, astfel că a solicitat ca pârâta să-i recalculeze drepturile de pensie conform nr.OUG4/2004 prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 ani începând cu data de 01.12.2005.
A mai arătat reclamantul, că este o pensie stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, iar pensia sa se încadrează în categoria pensiilor cărora li se aplică recalcularea conform dispozițiilor nr.OUG4/2005, stagiul complet de cotizare potrivit Legii nr.3/1977 fiind de 20 de ani și nu de 30 de ani, cum în mod eronat a stabilit pârâta în buletinul de calcul ce a stat la emiterea deciziei nr. - din 13.02.2006.
De asemenea, reclamantul a mai menționat că a realizat un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de 25 de ani 0 luni și 18 zile potrivit art.14 al.1 și art.2 din Legea nr.3/1977, în grupa III-a de muncă un stagiu de 10 ani 4 luni și 3 zile, stagiul complet de cotizare fiind de 20 de ani.
Reclamantul a depus înscrisuri în susținerea acțiunii sale, respectiv decizia nr.-/23.07.1998, decizia nr.-/05.03.2003, decizia nr.-/ 10.01.2006, adeverința nr.7014/27.07.2007 emisă de B - P, copia carnetului de muncă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat în principal excepția tardivității cererii de chemare în judecatâ formulată de reclamant, iar în subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
S-a susținut de către pârâtă, că recalcularea pensiei în cazul reclamantului s-a realizat inițial prin decizia nr.- din 23.07.1998 începând cu data de 01.08.1998 în conformitate cu dispozițiile Legii nr.3/1977 și, ulterior, a fost emisă o nouă decizie de recalculare a pensiei, respectiv decizia nr.- din 13.02.2006 prin care a fost recalculată pensia reclamantului în conformitate cu dispozițiilor nr.HG1550/2004 și nr.OUG4/2005.
A mai arătat pârâta, că potrivit dispozițiilor imperative ale art.87 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia Casei Teritoriale de Pensii poate fi atacată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
De asemenea, pârâta a mai susținut că principiile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile și în ce privește decizia de recalculare a pensiei de asigurări sociale, conform prevederilor G, nr.1550/2004 și nr.OUG4/2005, în sensul că termenul în care aceasta poate fi contestată este tot de 45 de zile de la comunicare, art.88 din același act normativ, stipulând că decizia necontestată în termen, este definitivă.
In subsidiar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.08.1998, în baza prevederilor Legii nr.3/1977 în mod corect și legal la recalcularea pensiei, a fost valorificat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Cu privire la afirmația reclamantului potrivit căreia stagiul complet de cotizare utilizat la recalcularea pensiei ar trebui să fie de 20 de ani motivat de faptul că a desfășurat activitate în grupa I de muncă, pârâta a susținut că acesta a primit un spor la vechimea realizată de 25 ani 18 zile respectiv 6 luni pentru fiecare an realizat în grupa I de muncă, așa cum prevăd dispozițiile art.14 al.1 din Legea nr.3/1977, adică a desfășurat activitate în grupa I de muncă 12 ani și 6 luni.
Totodată pârâta a arătat că reclamantul a beneficiat și de reducerea vârstei de pensionare, fiind înscris la pensie la cerere, la vârsta de 50 ani, conform dispozițiilor art.14 al.3 din Legea nr.3/1977.
A mai arătat pârâta, că Legea nr.3/1977 nu prevedea acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu vechime integrală, pentru vechime mai mică de 30 de ani în cazul bărbaților și în condițiile în care reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă cu vechime integrală, așa cum rezultă din decizia nr.-/23.07.1998.
Pârâta a depus la rândul său înscrisuri la dosar, respectiv, decizia nr.-/23.07.1998, buletin de calcul nr.-/13.02.2006, decizia nr.-/13.24.2006, extras din Borderoul de evidență din 21.02.2006 privind buletinele de calcul comunicate reclamantului.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.2733 din 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, a admis excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtă, s-a respins ca fiind tardiv introdusă acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977 prin decizia nr.-/23.07.1998 începând cu data de 01.08.1998.
Ulterior, pensia reclamantului a fost recalculată în conformitate.cu dispozițiile HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005, prin decizia nr.-/13.02.2006 prin care pârâta a procedat la recalcularea pensiei reclamantului potrivit dispozițiilor nr.HG1550/2004 și nr.OUG4/2005 ce fost comunicată acestuia împreună cu buletinele de calcul a pensiei, prin poștă la data de 21.02.2006.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că din Borderoul din 21.02.2006 aflat la fila 43-44 dosar, rezultă că decizia menționată anterior și buletinele de calcul a pensiei, au fost transmise reclamantului la această dată.
Potrivit dispozițiilor art.87 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, astfel cum a fost modificat de pct.41 art.I din Ordonanța de Urgență nr.49/29.03.2001, decizia emisă în condițiile art.86 al.1 poate fi contestată la instanța judecătorească competența în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
S-a mai reținut de instanța de fond. că reclamantul avea posibilitatea să conteste decizia de recalculare a pensiei nr.-/13.02.2006 emisă de Casa Județeană de Pensii P, în termen de 45 de zile de la comunicare, comunicare care a avut loc la data de 21.02.2006 după cum rezultă din borderoul aflat la fila 43-44 dosar.
Totodată, instanța de fond a reținut că art.88 din Legea nr.19/2000 modificată și completată, statuează că decizia necontestată în termen este definitivă.
De asemenea, instanța de fond a reținut că reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată la data de 02.07.2008, cu depășirea termenului imperativ de 45 de zile prevăzut de disp.art.87 din Legea 19/2000 modificată și completată.
In consecință, în temeiul disp.art.87 din Legea 19/2000 cu modificările și completările ulterioare și disp.art.137 al.1 Cod procedură civilă, tribunalul a admis excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtă și a respins acțiunea formulată de reclamantul, ca tardiv introdusă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat recurentul că sentința primei instanțe este criticabilă sub aspectul greșitei admiteri a excepției tardivității întrucât el a contestat modul de calcul în ceea ce privește reținerea stagiului de cotizare și nu o decizie de pensionare.
A mai precizat recurentul că la recalcularea pensiei trebuiau avute în vedere condițiile de stagiu și vârstă prevăzută de Legea nr.3/1977 așa cum prevăd și disp.art.2 alin.1 și 2 din nr.HG1550/2004 care confirmă principiul potrivit căruia " condițiile de pensionare rămân și pe perioada recalculărilor, cele prevăzute de la data ieșirii inițiale de pensie".
Astfel, prima instanță în mod greșit a făcut aplicarea art.87 din Legea nr.19/2000 deoarece el solicită acordarea unor drepturi, excepția tardivității nefiind întemeiată.
În baza acestor considerente, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii excepției tardivității și admiterea contestației formulate, în sensul recalculării drepturilor de pensie conform OUG nr.4/2005 prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani începând cu 01.12.2005.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului,k în raport de dispozițiile incidente în soluționarea cauzei precum și de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Stagiul cimplet de cotizare este unul din elementele care stau la baza recalculării pensiei potrivit principiilor Legii nr.19/2000, recalculare realizată prin decizia nr.-/13.02.2006 emisă de pârâtă în temeiul HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005.
În conformitate cu dispozițiile art.87 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de pensionare poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Mai mult, conform prevederilor art.88 din același act normativ, decizia necontestată în termen este definitivă.
De asemenea, principiile Legii nr.19/2000 arătate mai sus, sunt aplicabile și în ceea ce privește decizia de recalculare a pensiei de asigurări sociale conform prevederilor HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005, în sensul că termenul în care aceasta poate fi contestată este tot de 45 de zile de la comunicare.
Prin decizia nr.-/13.02.2006 precum și buletinul de calcul aferent, prin care a fost recalculată pensia de asigurări sociale în conformitate cu dispozițiile HG nr.1550 și OUG nr.4/2005, au fost înaintate recurentului la data de 21.02.2006.
Împotriva deciziei sus menționată, recurentul a formulat contestație la Tribunalul Prahova în anul 2008, cu mult peste termenul reglementat în mod expres în cuprinsul dispozițiilor art.87 din Legea nr.19/2000.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond prin sentința recurată a admis excepția tardivității cererii de chemare în judecată și a respins acțiunea ca tardiv introdusă.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că sentința primei instanțe este legală și temeinică, sens în care în conformitate cu disp.art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliată în P,-, -.B,. 85, județul P, împotriva sentinței civile nr. 2733 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 10 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./05.03.2009
dosar fond - - Tribunalul Prahova
judecători fond -
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu
