Asigurări sociale. Decizia 253/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 253

Ședința publică de la 15 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi

JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 3: Carmen

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind recursul formulat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 2008 din 31.10.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind.

La apelul nominal făcut în ședința publică consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I și avocat pentru intimatul, lipsă fiind acesta din urmă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al doilea termen.

Consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și menținerea deciziei casei județene de pensii. Arată că vrea să facă niște precizări la modul cum se calculează pensia la aceste sporuri și la regimul de 10 ore. Regimul de 10 nu este un spor pentru programul de lucru normal, ci înseamnă chiar programul de lucru normal ca urmare a faptului că unitatea a considerat că o anumită echipă sau secție trebuie să lucreze pe o perioadă de timp câte 10 ore pe zi. Precizează că înainte de apariția Legii nr.49/2002 orice modificare a salariului trebuia trecută în termen de 15 zile în carnetul de muncă și că regimul de 10 ore nu apare în carnetul de muncă deoarece s-a plătit cotizație doar pentru salariul de 8 ore. Ca urmare a stabilirii programului la 10 ore salariul a fost majorat la nivelul de 10 ore. Mai arată că toate sporului avute de intimat au fost luate în calcul la stabilirea pensiei în afară de acesta, deoarece acesta nu este spor. Intimatul spune că adeverința de la fila 58 fost înțeleasă greșit, dar cei din unitate știu care sunt sporurile și care din ele se trec în cartea de muncă. Precizează că adeverința nu ar fi trebuit luată în considerare, pentru că aceasta nu respectă legea, deoarece aceasta trebuia să aibă coloană pentru salariul tarifar și coloană pentru sporuri.

Avocat pentru intimatul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică. Arată că susținerile privitoare la adeverință sunt neîntemeiate și nedovedite. Precizează că recurenta și-a schimbat în câteva rânduri motivele de neacordare a acestui drept și că aceste motive sunt neîntemeiate și nedovedite. Mai arată că s-a plătit CAS și la plata sporurilor pentru grupa a II-a de muncă conform adeverinței depuse la dosar și că niciodată programul nu a fost de 10 ore. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanță și înscrisuri care mai sunt la dosar.

Consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I arată că din adeverință rezultă ceea ce a zis ea, anume că programul a fost de 8 ore, dar că pentru o anumită perioadă angajatorul putea stabili un program de 10 ore.

Declarând dezbaterile închise,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin sentința civilă nr.2008/31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii I și, în consecință, a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului ca urmare a valorificării sporului pentru muncă în regim prelungit prevăzut de adeverințele nr.1/1115/3.08.2006, nr.5374/12.12.2006 și nr.3852/10.11.2006 emise de Construcții Feroviare I Grup, urmând ca noile drepturi să fie acordate începând cu data de 1.09.2005; a fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 700 lei RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul a lucrat succesiv în perioada 01.07.1971 - 1981 la Construcții Feroviare "M" și la Construcții Feroviare I - Grup, unde a beneficiat pe lângă salariul tarifar și de o serie de sporuri.

Astfel cum rezultă și din adeverințele nr.1/1115/03.08.2006, nr.5374/1/2.12.2006 și nr.3852/10.11.2006 reclamantul a beneficiat, pe lângă alte sporuri care au fost luate în calcul la stabilirea pensiei, și de un spor pentru regim prelungit (de 10-12 ore), care însă nu a mai fost luat în calcul la stabilirea pensiei reclamantului.

Conform Legii 19/2000 art.78 calculul punctajului se face prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adausurile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (la salariul mediu brut).

OUG nr.4/2005 prevede în anexă care sunt sporurile care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual. Printre aceste sporuri la pct. IV sunt menționate "alte sporuri acordate de ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale", iar la pct. V sunt menționate sporuri cu caracter permanent conform cu prevederile Legii 49/1992 printre care și sporul pentru lucru sistematic peste programul normal.

În toate cele trei adeverințe invocate de reclamant și menționate anterior s-a specificat că sporurile nu au fost incluse în salariul tarifar prevăzut în carnetul de muncă și totodată s-a menționat că unitatea a virat cota și pensia suplimentară la bugetul statului.

Aprecierea angajatorului din adeverințe potrivit căreia "regimul prelungit nu este un spor cu caracter permanent și a fost menționat în adeverință la cererea petentului" nu este o apreciere de natură obligatorie pentru interpretarea realizată de alte instituții, în speță Casa Județeană de Pensii

A reținut instanța că atât "sporul pentru lucru sistematic peste program" cât și "sporul pentru regim prelungit de 10 ore" sunt identice în conținut și asimilabile sporului cu caracter permanent, cu atât mai mult cu cât se poate observa că acest regim prelungit de 10 ore a fost realizat de reclamant în mod sistematic și ciclic dictat de specificul muncii.

Având în vedere situația de fapt reținută cât și dispozițiile legale menționate, instanța a constatat că acțiunea reclamantului este întemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susține recurenta că atât în adeverința nr.3852/10.11.2006, cât și în adeverința nr.5374/12.12.2006 se menționează că regimul prelungit nu este spor cu caracter permanent și s-a eliberat la cererea solicitantului.

În atare condiții, sporul de regim prelungit nu poate fi asimilat cu sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal în sensul Legii 49/1992. Mai mult, susține recurenta, este de notorietate că programul de 10 ore este program normal în construcții, conform art.112-121 din Legea 10/1972 și art.1-4 din 1546/1952.

Mai arată recurenta că din adeverințele depuse rezultă că s-a achitat cota CAS aferentă grupei a II-a de muncă și cea aferentă sporului de regim prelungit, deci nu se precizează dacă s-a plătit CAS aferent.

În final, susține recurenta că în carnetul de muncă al intimatului nu există nici o mențiune cu privire la vreun spor, și mai ales la spor de regim prelungit, deși legislația muncii și a întocmirii carnetelor de muncă obliga în acest sens (art.4 lit. e din Ordinul 136/29.07.1976 și art.6 din Decretul 92/16.04.1976).

Ca urmare, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului.

În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă.

În susținerea recursului au fost depuse actele normative la care s-a făcut referire, decizia nr.437/29.06.2007 a Curții de APEL IAȘI, adresa nr.4091/4.12.2007 a

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.

În contradovadă, a depus adresa nr.5770/5.10.2007 a Construcții Feroviare I - Grup, din care rezultă că programul normal de lucru al societății în perioada 01.07.1961 - 27.07.1992 era de 8 ore, iar pentru perioada când se lucra program prelungit (10 ore), drepturile salariaților se adăugau separat la salariul de bază calculat pentru 8 ore.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.

Din adeverințele nr.1/1115/3.08.2006 a Construcții Feroviare "M", nr.5374/12.12.2006 și nr.3852/10.11.2006 ale Construcții Feroviare I - Grup rezultă că în perioada 1961-1962, 1964-1974, 1979-1981 și 1984 reclamantul a beneficiat de spor "regim prelungit" și spor "regim 10 ore" în conformitate cu prevederile 1053/30.07.1959, 914/1968 și Legii 57/1974 (art.69, 71 alin.1 și 68 alin.1), sporuri care nu au fost incluse în salariul tarifar prevăzut în carnetul de muncă și pentru care s-a virat CAS și pensia suplimentară la bugetul statului.

Mențiunea că adeverințele s-au eliberat la cererea solicitantului nu este de natură a afecta valabilitatea acestora.

Potrivit art.71 alin.1-3 din Legea 57/1974, personalul care lucrează peste durata normală a zilei de muncă se retribuie, pe lângă retribuția tarifară cuvenită conform reglementărilor în vigoare, cu un spor de 50% pentru primele 2 ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru și de 100% pentru orele următoare.

Este adevărat că, potrivit alin.4 al art.71 din Legea 57/1974, personalul cu funcții de execuție și cel operativ, care prin natura muncii lucra peste programul normal de lucru,puteaprimi, în locul retribuției pentru ore suplimentare, o retribuție tarifară mai mare cu 5-25%. Însă, așa cum se menționează în adeverințe, sporul a fost acordat în conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din Legea 57/1974 și nu conform alin.4 al aceluiași articol, nefiind vorba în speță de o majorare a retribuției reclamantului. Angajatorul și-a asumat întreaga răspundere pentru corectitudinea mențiunilor din adeverință și ele nu au fost combătute prin alte probe.

Legea 10/1972, invocată de recurentă, prevede că în construcții durata zilei de muncăpoatefi mai mare în condițiile și în limitele stabilite prin, de acord cu Uniunea Generală a Sindicatelor.

Dispozițiile acestei legi nu sunt imperative, ci permisive, la fel ca și cele ale 1546/1952 anexată de recurentă.

Însă, în speță, nu s-a făcut dovada că în cazul angajatorilor reclamantului s-a stabilit programul de 10-12 ore ca fiind program normal de lucru; dimpotrivă, din adeverința nr.5770/25.10.2007 rezultă contrariul, respectiv că programul normal de lucru a fost de 8 ore pe întreaga perioadă a anului și că orele lucrate peste acest program se plăteau separat.

Adresa nr. 4091/4.12.2007 a și decizia civilă

nr.437/29.06.2007 a Curții de APEL IAȘI se referă la stabilirea unui program de 10 ore ca fiind program normal de lucru, dar în cazul altor angajatori, respectiv Compania de Construcții și Construcții Hidrotehnice

Cât privește neincluderea sporului în carnetul de muncă, în art.164 alin.3 din Legea 19/2000 se prevede că la determinarea punctajelor anuale se au în vedere și sporurile care sunt înregistrate în carnetul de muncăsausunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Din adeverințele menționate rezultă că reclamantul a lucrat între 3 și 8 luni pe an în condiții de regim prelungit de muncă, în funcție de specificul muncii, astfel încât sporul de regim 10 ore/regim prelungit este identic în conținut și asimilabil sporului sistematic peste programul normal prevăzut de art. V din OUG 4/2005; așadar, în mod corect a dispus instanța de fond a fi valorificat la recalcularea pensiei.

Pentru toate considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va respinge recursul pârâtei și va menține sentința atacată ca fiind temeinică și legală.

În baza prevederilor art.274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.2008 din 31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

13.05.2008 - 2 ex.

Tribunalul Iași: - -

-

Președinte:Nelida Cristina Moruzi
Judecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Mănăstireanu, Carmen

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 253/2008. Curtea de Apel Iasi