Asigurări sociale. Decizia 2848/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2848
Ședința publică din 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 2655/31.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, cauza este lăsată de instanță spre soluționare.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față, constată:
Contestatorul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.2655/31.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii G, contestația fiind înregistrată la Curtea de Apel Craiova - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Motivele contestației în anulare s-au întemeiat pe dispozițiile art.318 Cod pr.civilă, în sensul că dezlegarea dată pricinii a fost rezultatul unor greșeli materiale, precum și omisiunea cercetării vreunuia din motivele de recurs.
Astfel, contestatorul a învederat încălcarea dispozițiilor art.306 alin.2 Cod pr.civilă, în sensul că instanța de recurs deși nu a pus în discuția părților nici un motiv de ordine publică, a soluționat recursul nu pe baza motivelor invocate de recurenta Casa Județeană de Pensii G, ci pe baza unui motiv neinvocat și nediscutat și anume că drepturile solicitate prin acțiune nu sunt drepturi salariale, și nici de asigurări sociale, ci drepturi pentru repararea prejudiciului produs prin discriminare ca delict practicat în activitatea de acordare a drepturilor de pensie de serviciu, situație în care se consideră necompetentă material să soluționeze acest litigiu, trebuind să își decline competența soluționării cauzei la secția civilă, așa încât, judecarea cauzei pe fond în acest context constituie o greșeală materială de natură a-l prejudicia sub aspectul prescripției drepturilor solicitate, precum și a invocării autorității de lucru judecat în această cauză.
A mai arătat că în considerentele deciziei contestate, instanța de recurs a reținut eronat că emiterea adeverințelor ce au stat la baza actualizării drepturilor sale de pensie, emitentul, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorja avut în vedere funcția de procuror șef urmărire penală, la nivelul parchetului, la data pensionării, în realitate el fiind pensionat de pe funcția de judecător, astfel că s-a avut în vedere statutul juridic al unei alte persoane, în funcție de care s-a pronunțat decizia contestată.
De asemenea s-au invocat și dispozițiile art.318 Cod procedură civilă ultim aliniat, întrucât instanța de recurs nu a cercetat nici unul din motivele de recurs invocate de Casa de Pensii G în funcție de care trebuia să se pronunțe soluția în cauză - cercetând un motiv de recurs neinvocat de nici o parte și care nu a fost pus în discuția părților și nici nu este de ordine publică.
În consecință, s-a solicitat admiterea contestației în anulare pentru motivele invocate, anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului.
Prin încheierea nr.3859/11 iunie 2008 dată în dosar nr-, Înalta Curte de Casație și Justiție B - Secția civilă și de proprietate intelectuală, a dispus strămutarea judecării procesului civil ce formează obiectul dosarului nr- al Curții de Apel Craiova, la Curtea de Apel Timișoara.
Investită cu soluționarea cauzei, ca urmare a strămutării, Curtea de Apel Timișoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, constată contestația în anulare întemeiată, pentru următoarele considerente:
Contestatorul și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art.318 Cod pr.civilă, conform căruia "contestația în anulare se poate exercita numai împotriva hotărârilor instanțelor de recurs și împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în ultimă instanță, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale".
Prin noțiunea de "greșeală materială" legiuitorul are în vedere erori materiale evidente în legătură cu aspectele judecării recursului și care au determinat esențial soluția instanței.
Deci, potrivit art.318 alin.1 teza I Cod pr.civilă, "eroare materială" are în vedere greșeli de fapt involuntare, și nu pretinse greșeli de judecată.
Împrejurarea arătată de contestator, constând în aceea că instanța de recurs a soluționat recursul pe baza unui motiv invocat din oficiu dar care nu a fost pus în discuția părților, și că în acest mod s-ar fi încălcat dispozițiile art.306 alin.2 Cod pr.civilă, nu reprezintă o "greșeală materială", în accepțiunea textului de lege mai sus invocat, având în vedere mai mult o stabilire a situației de fapt, ca urmare a reaprecierii probelor din dosar.
Contestația este admisibilă în ce privește cea de-a doua teză a dispozițiilor art.318 Cod. pr.civilă, invocată de contestator, și anume,"necercetarea vreunuia din motivele de recurs".
Se va observa că într-adevăr, instanța de recurs nu a cercetat motivele de recurs invocate de pârâta Casa de Pensii G, în funcție de care trebuia să se pronunțe, iar dacă ar fi considerat că sunt date alte motive de ordine publică, acestea trebuiau analizate în conformitate cu dispozițiile art.306 alin.2 Cod pr.civilă.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.320 Cod pr.civilă se va admite contestația în anulare, anulându-se decizia civilă nr.2655/31.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, procedându-se la rejudecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii G, împotriva sentinței civile nr.893/9.05.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj.
În speță, reclamantul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii G și Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate la plata sumei de 36.000 lei, actualizată cu coeficientul de inflație, reprezentând diferențe de pensie pe perioada 05.02.2004 - 07.04.2006, arătând că a fost pensionat pentru limită de vârstă din funcția de judecător, că prin hotărârea nr.185/22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat în baza art.21 alin.1și 2 din OG nr.137/2000, existența unei discriminări directe între judecătorii și procurorii care au beneficiat de un spor de anticorupție de 40% conform OUG nr.177/2002 modificată prin Legea nr.247/2005 și ceilalți judecători și procurori care nu au beneficiat de acest spor.
Întrucât magistrații în funcție au primit diferențele salariale reprezentând sporul anticorupție de 40% acest spor fiind inclus în salariu de bază, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei sale de serviciu, ca urmare a actualizării acesteia conform dispozițiilor art.83 alin.2 și 3 din UG nr.123/2003 și art.81 din Legea nr.303/2004 privind Statutul magistraților și plata diferenței de 36.000 lei actualizată în raport de coeficientul de inflație.
La solicitarea reclamantului, Tribunalul Gorja încuviințat și efectuat o expertiză contabilă judiciară, la care părțile nu au formulat obiecțiuni.
Prin sentința civilă nr.893/9.05.2007 a Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale s-a admis în parte acțiunea, pârâta Casa Județeană de Pensii G fiind obligată să plătească reclamantului suma de 27.345 lei reprezentând diferențe de pensie pe perioada 05.02.2004 - 07.04.2006 și 300 lei cheltuieli de judecată.
S-a respins capătul de cerere privind actualizarea diferențelor de pensie, fiind respinsă acțiunea față de pârâta Casa Națională de pensii și asigurări sociale
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență incidența în speță a textelor legale mai sus invocate și pe care și-a întemeiat acțiunea reclamantul, concluzionând că reclamantul este îndreptățit să beneficieze de actualizarea pensiei, plata diferențelor urmând a fi făcută de Casa Județeană de Pensii G, în sumă de 27.345 lei, conform raportului de expertiză contabilă.
Nu a fost dispusă actualizarea sumei, pe considerentul că pârâta Casa Județeană de Pensii G nu a fost în posesia documentației pentru actualizarea pensiei.
S-a respins acțiunea față de pârâta S, întrucât calcularea și plata diferențelor de pensie reprezintă atribuțiuni date în competența Casei Județene de Pensii G conform prevederilor art.24 lit.e din nr.HG13/2004 privind Statutul
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii G criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie.
Un prim motiv de recurs se referă la faptul că reclamantul este pensionat anterior intrării în vigoare a reglementărilor privind acordarea unor sporuri de 30 și 40% pentru judecarea infracțiunilor de anticorupție.
A arătat recurenta că la actualizarea pensiilor de serviciu în condițiile art.169 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se are în vedere indemnizația brută lunară actualizată, la care se adaugă cuantumul sporurilor avute la data pensionării. Această prevedere a fost preluată și prin art.31 din HG nr.263/2005. Ori, la data pensionării, conform fișei de pensionare, intimatul nu a beneficiat de majorarea retribuției cu un spor de 30-40%.
A mai susținut recurenta că pensia intimatului a fost actualizată în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate, comunicate de Tribunalul Gorj, prin mai multe adeverințe. Urmare acestor adeverințe au fost emise decizii de actualizare a pensiei de serviciu, decizii rămase definitive ca urmare a faptului că nu au fost contestate în termenul legal de 45 de zile.
În conformitate cu prevederile art.20 din nr.HG1275/18.10.2005, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip, respectiv Tribunalul Gorj, și prin urmare, Casa Județeană de Pensii Gas tabilit în mod corect și legal pensia de serviciu în funcție de actele existente la dosar, intimatul având posibilitatea să contestate deciziile de pensionare nr.123/25.02.2005 și 123.394/27.10.2006 în termenul legal.
La data de 17.09.2007 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul declarat în raport cu actele și lucrările dosarului și cu motivele invocate, Curtea îl constată nefondat.
Astfel, obiectul cauzei deduse judecății îl constituie calculul pensiei de serviciu a reclamantului pe perioada 05.02.2004 - 25.04.2004, prin luarea în calcul a sporului de anticorupție de 30% pe perioada 25.04.2004 - 7.04.2006, și a sporului anticorupție de 40%, de care au beneficiat magistrații în funcție, precum și stabilirea diferențelor de pensie cuvenite pe aceste perioade.
Deci, problema de fond a litigiului constă în faptul că pensia reclamantului nu a fost reactualizată în funcție de sporurile de venit de care au beneficiat magistrații în funcție.
Legea nr.303/2004 privind Statutul magistraților stabilește condițiile, modul de calcul și de actualizare a pensiei de serviciu.
Art.22 alin.(2) din Normele Metodologice de aplicare ale Legii nr.303/2004, în ce privește actualizarea pensiei de serviciu, stabilește că aceasta se face în raport cu nivelul indemnizației de încadrare brute lunare a magistraților în activitate și al cuantumului sporurilor avute la stabilirea inițială a pensiei de serviciu, la fiecare actualizare a pensiilor de serviciu, Casele teritoriale de pensii urmând a emite o nouă decizie pe baza adeverințelor transmise de aceste instituții.
În conformitate cu dispozițiile art.18 alin.(2) din HG nr.1275/18.10.2005(care a abrogat HG nr.263/2005), actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate, iar potrivit art.21(1), " Prevederile art.85 alin.(3) din lege se aplică și celor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr.92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
Conținutul veniturilor brute a fost precizat prin prevederile art.7 alin.3 din norme, astfel: în venituri brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
Sporurile de 30%, și respectiv 40% din indemnizația de încadrare brută lunară reprezintă drepturi de natură salarială, cuvenite magistraților, trebuind a constitui baza de calcul pentru reactualizarea pensiei de serviciu, inclusiv pentru magistrații pensionați anterior intrării în vigoare a reglementărilor privind acordarea sporurilor pentru judecarea infracțiunilor de corupție, aspect ce rezultă pe cale de deducție logică din interpretarea dispozițiilor art.18 alin.2 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr.1275/18.10.2005 și respectiv art.21 din acest act normativ.
Față de cele ce preced, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii G, menținându-se sentința civilă nr.893/9 mai 2007 pronunțată de Secția Conflicte de Muncă și asigurări sociale a Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 2655/31.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr-, pe care o anulează, și în rejudecare,
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii G împotriva sentinței civile nr. 893/9.05.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu contestatorul, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 10. nov. 2008
Tehnored. / 12.nov. 2008/2 ex.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Vasilica Sandovici, Mihail Decean
