Asigurări sociale. Decizia 3249/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 3249
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta Casa județeană de pensii A împotriva sentinței civile nr. 52/28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul-intimat, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,se constată că prin serviciul registratură al instanței, s-au depus la dosar concluzii scrise din partea reclamantului-intimat.
Nemaifiind alte excepții de invocat sau cereri de soluționat, constatându-se recursul în stare de judecată, și cum părțile au solicitat judecarea în lipsă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 3 decembrie 2007, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A, solicitând anularea deciziei nr.-/31.10.2007, stabilirea cuantumului legal al pensiei în urma recalculării și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a tuturor sporurilor, adaosurilor și veniturilor de care a beneficiat, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 512 din 28 mai 2008, Tribunalul Arada fost admisă acțiunea, modificându-se deciziile nr. -/31.10.2007 și nr. -/1.11.2007 privind recalcularea pensiei din sistemul public emisă de pârâtă, în ce privește punctajul mediu anual, la un punctaj mediu anual de 1.83812 puncte și un cuantum al pensiei cuvenit reclamantului de 1068 lei la care se adaugă toate indexările prevăzute de lege, începând cu data de 01.07.2005.
Pârâta a mai fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că:
Reclamantul a fost angajatul Regionalei CFR A, în cadrul Depoului de locomotive A, fiind pensionat pentru limită de vârstă.
Prin Decizia nr. -/18.10.1990, reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 3/1977, drepturile fiind stabilite începând cu data de 01.06.1990 pentru o vechime în muncă în grupa a II-a de 28 ani, 6 luni și 26 zile și în grupa a III-a de muncă de 5 ani, 11 luni și 25 zile, conform înscrierilor din carnetul său de muncă seria nr. -, 11-19 din dosar.
Prin decizia nr. -/31.10.2007, pensia reclamantului a fost recalculată, în cuantum de 506 lei, corespunzătoare unui punctaj mediu anual de 1.70970 puncte.
Această recalculare s-a făcut ca urmare a cererii reclamantului de recalculare a drepturilor de pensie în baza adeverinței nr- emisă de depoul de locomotive
Ulterior, la data de 01.11.2007, pârâta emite o nouă decizie de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului, stabilind o pensie de 708 lei și un punctaj mediu anual de 1.78450.
În cauză s-a întocmit un raport de expertiză contabilă, precum și răspuns la raportul de expertiză contabilă, urmare a obiecțiunilor la raportul de expertiză contabilă depuse la dosar.
După analiza întregului probatoriu administrat în cauză, tribunalul a concluzionat că acțiunea este întemeiată, dând eficiență dispozițiilor art. 78 al.1 din Legea nr. 19/2000 care prevede că la stabilirea pensiei numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportare la venitul lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuției individuale la asigurările sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, precum și precizărilor IV din anexa G nr. 4/2005 potrivit cărora "la determinarea punctajului mediu anual se utilizează sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuție tarifară care potrivit legislației anterioare datei de 1.02.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor precum și alte sporuri acordate de ministerul d e resort conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și virat contribuția de asigurări sociale fără a distinge între cota angajatului și cota angajatorului.
Prin urmare unicul criteriu de contribuție de care se ține seama la recalcularea pensiei este cel contributiv.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Casa Județeană de Pensii A, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a susținut că în mod eronat au folosit valorificarea sporului de vechime începând cu anul angajării, acesta trebuind utilizat începând cu data de 01.03.1970, și deși a sesizat instanța cu aceste neregularități, nu au fost avute în vedere.
De asemenea, deși au subliniat că experții trebuiau să folosească valoarea punctului de pensie din anul 2005, anul recalculării sau reevaluării drepturilor de pensie, în mod eronat s-a folosit valoarea punctului de pensie din luna efectuării raportului de expertiză, cum de altfel în mod eronat instanța a prevăzut în dispozitivul sentinței că la valoarea punctului de pensie se adaugă toate indexările prevăzute de lege, începând cu data de 01.07.2005.
În legătură cu acest aspect, s-a arătat că expertul nu a făcut o delimitare a sporurilor pe care le valorifică în procesul de stabilire a pensiei, ci le situează în coloana intitulată, alte sporuri", toate acestea fiind redate în obiecțiunile la raportul de expertiză, de care însă nu s-a ținut seama.
S-a mai invocat și faptul că instituția a procedat la valorificarea tuturor sporurilor cu caracter permanent, instanța făcând o confuzie între contribuția la asigurări sociale și baza de calcul a pensiei, și cum reclamantul este pensionat începând cu anul 1990, fiind în vigoare Legea 3/1977, dispozițiile Ordinului 340/2001 nu îi sunt aplicabile.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefundat, pentru următoarele motive:
Prin acțiunea formulată reclamantul a susținut că nu s-au luat în considerare toate veniturile - sporuri și adaosuri de care a beneficiat conform adeverințelor emise de angajator și că s-au încălcat dispozițiile art. 78 alin. 1 și 164 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Pârâta a recunoscut că nu au fost valorificate toate sporurile prezentate de reclamant prin adeverințe la sediul CJP A, dar a susținut că acestea nu sunt sporuri cu caracter permanent și potrivit dispozițiilor tranzitorii ale art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 se valorifică numai sporurile cu caracter permanent.
Reclamantul a contestat modul de calificare a sporurilor susținând că singurul criteriu este cel care rezultă din dispozițiile G nr. 4/2005 și anume: după cum au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Din adeverința emisă de angajator, rezultă că sporurile nevalorificate de pârâtă s-au acordat sistematic, lunar și pe parcursul mai multor ani.
În condițiile în care aceste sporuri au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, calificarea lor ca fiind cu caracter nepermanent este nejustificată și conform dispozițiilor art. 164 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 și G nr. 4/2005 trebuie valorificare la stabilirea pensiei.
Soluția primei instanțe este temeinic argumentată și prin dispozițiile Cap. I pct. 19 din Ordinul cu nr. 340/2001 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000 și ale OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor(ordonanță pe care s-a și întemeiat cererea de recalculare a pensie, reclamantul), ambele statuând cu valoare de principiu că la stabilirea pensiei trebuie avute în vedere salariile brute individuale asupra cărora s-a perceput contribuția de asigurări sociale, și care includ toate sporurile și indemnizațiile acordate sub forma de procent din salariu sau în sume fixe, indiferent dacă au avut sau nu un caracter permanent.
Acesta a fost și scopul urmărit de legiuitor prin OUG4/2005, de a nu se mai face discriminare între persoanele pensionate sub imperiul Legii 19/2000( cum este și cazul reclamantului) și persoanele pensionate sub imperiul acestei legi, cu luarea în considerare a acelorași venituri (la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie).
Așa cum rezultă din expertiza efectuată de expertul, s-au valorificat toate sporurile dovedite cu adeverința nr- a Depoului de locomotive A, iar modul de calcul stabilit este conform prevederilor Legii nr. 19/2000, constatându-se totodată că s-a răspuns punctual la toate obiecțiunile formulate de către pârâtă, acestea constituind și motive de recurs reiterate pe această cale de atac.
Tribunalul în mod corect a dat eficiență juridică raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, și care respectă dispozițiile art. 164, 23 și 29 din Legea 19/2000 invocate de recurentă.
Prin urmare, recursul va fi respins, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, cu obligarea pârâtei-recurente la plata cheltuielilor de judecată din recurs, conform dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii A, împotriva sentinței civile nr. 52/28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Obligă pârâta-recurentă să-i plătească reclamantului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /25.11. 2008
Tehnored.: / 2 ex./25.11. 2008
Prim inst.: și
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Vasilica Sandovici, Mihail Decean
