Asigurări sociale. Decizia 364/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.364
Ședința publică din data de 24 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
: -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.2186 din 3 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna G,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-contestatoare avocat din Baroul Dâmbovița, potrivit contractului de asistență juridică nr.16/2010, lipsind recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimatei-contestatoare s-a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, prin al cărui conținut s-a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, la care s-a anexat împuternicirea avocațială nr.16/2010 a domnului avocat din Baroul Dâmbovița.
Avocat pentru intimata-contestatoare declară că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația intimatei că alte cereri nu mai are de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru intimata-contestatoare, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
În mod corect a reținut instanța de fond din actele dosarului că intimata-contestatoare a fost pensionată medical din anul 1998, fiind încadrată în gradul II de invaliditate. În anul 1999 contestatoare a fost supusă unui nou control medical, constatându-se că starea sănătății s-a agravat și s-a emis decizia nr.993/08.03.1999 nerevizuibilă, iar de la acel moment contestatoare nu a mai fost chemată pentru o nouă expertizare.
Eventualele erori în ceea ce privește procedura de expertizare medicală existente în cadrul instituțiilor medicale subordonate Casei Județene de Pensii D nu sunt imputabile contestatoare, iar actul administrativ întocmit de aceasta nu poate retroactiva.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței ce o depune la dosar.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 4279/120/28.09.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Casa Jude țeană de Pensii ț a pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziilor nr.612/09.06.2009, 1200/30.07.2009, -/12.08.2009, repunerea în situa ț ia anterioară prin reluarea plă ții pensiei de invaliditate gradul 2, obligarea la plata pensiei cuvenite conform gradului de invaliditate începând cu luna iulie 2009, dată la care a fost sistată plata pensiei, la zi și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că prin decizia asupra capacită ț ii de muncă nr.120/20.03.1998 emisă de Consiliul Jude țean ța s-a stabilit că reclamanta se află în gradul 2 de invaliditate cu diagnosticul clinic de hepatită cronică activă precum ș i alte afec țiuni cronice la fel de grave.
Decizia era revizuibilă în termen de 1 an de zile, adică la data de 08.03.1999, când reclamanta a fost supusă unui nou control medical.
La ambele controale reclamanta a prezentat documentele medicale necesare care atestau afec ț iunile de care suferea. În această situa ț ie măsura luată prin decizia nr.612/09.06.2009 este cu totul nelegală, motiva ția expusă în cuprinsul deciziei - nerespectarea de către titular a procedurii legale care prevede obligativitatea prezentării acestuia, etc. - neavând nici o legătură cu realitatea.
De ș i reclamanta a contestat decizia nr.612/09.06.2009 la pârâtă. Această institu ț ie prin decizia nr.1200/30.07.2009 i-a respins contesta ția fără a verifica motivele și argumentele invocate.
În drept, art.56-62 din legea 19/2000.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
Reclamanta a formulat ș i cerere de repunere în termenul pentru declararea căii de atac împotriva deciziei nr.1200/30.07.2009 arătând că împrejurări mai presus de voin ț a sa au împiedicat-o să exercite calea de atac, în termen, afec țiunile medicale punând-o în imposibilitatea de a se deplasa.
Conform actelor medicale ata șate în perioada 04.08/19.08.2009, 03.09.-18.09.2009, 19.09.-30.09.2009, reclamanta a fost imobilizată la pat urmând un tratament medical riguros.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de pârâta Casa Jude țeană de Pensii Das olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.
În fapt, în conformitate cu art.62, alin.1 din legea 19/2000 pensionarii de invaliditate sunt supu și revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare.
La revizuirea medicală perioadică reclamantul nu a urmat procedura privind revizuirea medicală periodică, iar men ținerea gradului de invaliditate s-a efectuat în baza unor documente neconforme.
În acest sens, s-a întocmit nota de constatare de către Direc ția de audit Intern ș i control din cadrul CNPAS în care sunt men ționate viciile identificate în deciziile medicale anulate.
În conformitate cu art.41, capitolul III, sec țiunea c din ordinul 340/2001 deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea medicală de expertiză ș i recuperare a capacită ții de muncă care le-a emis. Decizia de revizuire a deciziei medicale nr.612/09.06.2009 a fos emisă de pârâta ca urmare a notei de constatare prin care s-au constatat nereguli în legătură cu emiterea deciziei medicale.
Decizia nr.1200/30.07.2009 emisă în urma solu ț ionării contesta ției, aceasta este corectă și legală. În urma deciziei de revizuire s-a emis ș i decizia de încetare a plă ții pensiei de invaliditate și recuperare a prejudiciu stabilit la suma de 10415 lei.
În drept, Codul d e Procedură Civilă, legea 19/2000.
S-au depus alăturat: deciziile nr.612/09.06.2009, 1200/30.07.2009, -/12.08.2009, decizii asupra capacită ț ii de muncă nr.120/20.03.1998, 993/08.02.1999, adeverin ț e medicale nr.7/07.08.2009, nr.1/03.09.2009, nr.18/21.09.2009, nr.6/20.08.2009, dovezi de comunicare din 05.07.2009, 05.08.2009, 14.08.2009, cereri adresate pârâtei, delega ț ie de reprezentare, decizia nr.-/12.08.2009 privind încetarea plă ții pensiei, notă de constatare nr.7924/22.05.2009.
Prin sentința civilă nr.2186 din 3 decembrie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea de repunere în termen și respinge ca tardivă contestarea deciziilor nr. 612/09.06.2009 și nr. 1200/ 30.07.2009, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D, în sensul că a anulat decizia nr. -/12.08.2009, a dispus reluarea plății pensiei de invaliditate din luna iulie 2009, până la emiterea unei noi decizii, obligând pârâta la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce prive ște cererea de repunere în termenul de contestare a deciziei nr.1200/30.07.2009 tribunalul a constatat că această cerere nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
Repunerea în termen este acel beneficiu acordat de lege titularului dreptului la ac ț iune care din motive temeinice nu a putut formula cererea în termenul de prescrip ț ie. În literatura de specialitate s-a precizat că prin cauze temeinic justificate trebuie să se în ț eleagă acele împrejurări care fără a avea gravitatea for ței majore, sunt exclusive de culpă.
În cauza de fa ț ă, reclamanta conform adeverin țelor medicale nr. 7/07.08.2009, nr.1/03.09.2009, nr.18/21.09.2009, nr.6/20.08.2009 a suferit o entorsă la glezna ce necesita repaus la domiciliu în perioada 04.08-30.09.2009.
Această afec ț iune nu constituie o împrejurare datorită căreia reclamanta să fie pusă în imposibilitatea contestării deciziei, ea având posibilitatea de a formula cerere prin care să- ș i exprime nemul ț umirea fa ță de actul contestat, chiar dacă nu putea părăsi domiciliul ș i de aoe xpedia prin diverse mijloace de comunicare (serviciul po ștal, etc.). De altfel, entorsa la gleznă nu presupune o totală imposibilitate de deplasare, sau o împiedicare absolută de a lua legătura cu exteriorul ș i de a ac ționa în sensul contestării deciziei.
Având în vedere gravitatea afec ț iunii suferite de reclamantă, tribunalul aapreciat că nu se justifică repunerea în termenul de contestare a deciziei nr.1200/30.07.2009. Fa ț ă de aceste considerente, instan ța a respins această cerere ș i pe cale de consecin ță a respins ca tardivă ș i contesta ția împotriva deciziilor nr.1200/20.07.2009 și 612/09.06.2009, având în vedere că între cele două decizii există un raport de accesorialitate, prima fiind emisă ca urmare a contestării celei de a doua.
Referitor la contesta ț ia împotriva deciziei de încetare a plă ții pensiei de invaliditate tribunalul a reținut următoarele: prin deciziile nr.120/20.03.1998 și 993/08.03.1999 s-a stabilit că reclamanta se încadrează în gradul 2 de invaliditate suferind de hepatită cronică activă, prin ultima decizie constatându-se că reclamanta nu mai poate fi revizuită.
Prin decizia nr.612/09.06.2009 întocmită de pârâtă s-a dispus revizuirea deciziei nr.993/08.03.1999 asupra capacită ț ii de muncă. Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contesta ție adresată CJP ța ș i solu ționată de aceasta prin decizia nr.1200/30.07.2009 prin respingerea sa ș i men ținerea deciziei nr.612/09.06.2009.
Prin această din urmă decizie s-a constatat că titularul nu s-a prezentat pentru a fi examinat de medicul expert, nu există indica ț iile medicului expert, decizia a fost emisă de o persoană care nu avea decât competen ța redactării deciziei ș i nu a stabilirii concluziilor medicale, motiv pentru care men ținerea sa în grad de invaliditate nu este justificată. Prin această decizie s-a înlocuit decizia nr.993/08.03.1999.
Ulterior la data de 12.08.2009 reclamantei i s-a întocmit decizia nr.- prin care s-a dispus încetarea plă ții pensiei de invaliditate începând cu 01.04.1999 și recuperarea sumei de 18760 ron.
Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de Audit Intern și Control a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă la Cabinetul medical M, invocându-se drept temei al controlului prevederile HG nr. 13/08.01.2004 și a secțiunii C pct.III, art. 39 din Ordinul 340/2001, șa cum rezultă din nota de constatare nr.7924/22.05.2009.
S-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și inexisten ța dosarului medical.
Referitor la decizia de încetare a plă ț ii pensiei, reține instanța că în mod greșit pârâta a dispus încetarea plă ții pensiei întrucât în baza deciziei asupra capacității de muncă 993/08.03.1999 reclamanta a fost atestata ca nerevizuibila, astfel că motivele invocate de pârâtă nu au nici un substrat legal, de altfel și formularea deciziei în cauză este greșită întrucât la aceeași dată și prin aceeași decizie s-a încetat plata pensiei și s-a dispus și recuperarea sumei, încălcându-se prevederile Legii nr.19/2000 în sensul că decizia de recuperare se va emite numai după rămânerea definitivă a deciziei de suspendare.
Dispozitiile art.29 din Ordinul nr.340/2001 privind prezentarea pensionarului la cabinetul de expertiza medicala care il are in evidenta nu ii sunt aplicabile reclamantei, din moment ce prin decizia nr.993/08.03.1999, s-a stabilit ca gradul de invaliditate al reclamantei nu suferă revizuire, fiind ireversibil.
În același sens sunt și dispozițiile art.62, alin.7 din legea 19/2000 care arată că nu sunt supuși revizuirii medicale, pensionarii care prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă. 3 al aceluiași articol arată că neprezentarea din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage încetarea plății pensiei, din luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală. În speță, reclamanta având un grad de invaliditate nerevizuibil nu i se poate înceta plata pensiei de invaliditate, neexistând un termen de prezentare în vederea revizuirii deciziei asupra capacității de muncă.
Recuperarea sumei încasate necuvenit de la beneficiari a avut loc tot pentru o perioada retroactivă, de 3 ani. Dispozițiile art.39, alin.4 din ordinul 340/2001 care arată ca în caz de neprezentare a pensionarului la reexpertizare, pentru evitarea achitării unor drepturi bănești necuvenite, după ce s-au cercetat motivele neprezentării, oficiul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă va anunța casa teritorială de pensii pentru luarea măsurilor legale, trebuie interpretate în sensul că deciziile emise de oficiul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă ca urmare a autocontrolului efectuat, se aplică de la data emiterii lor numai pentru viitor, nu și retroactiv, cu atât mai mult cu cât erorile constatate prin actul de control, nu sunt imputabile beneficiarului pensionar, ci unui angajat al pârâtei suspectat de fapte cu caracter penal.
Mai mult decât atât, decizia de încetare a plă ț ii pensiei a fost emisă fără respectarea termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei de respingere a contesta ț iei îndreptată împotriva deciziei de revizuire medicală, termen prevăzut de pct.40, sec țiunea C din ordinul nr.340/2001. Decizia contestată a fost emisă, deci înainte ca decizia de revizuire și cea de contestare a deciziei de revizuire să rămână definitive și să producă efecte juridice, conform art.56, alin.6 din legea 19/2000.
Prin desființarea (anularea) actului juridic dispare temeiul juridic al executării sau sistării executării prestațiilor, ceea ce înseamnă nu mai există nici un temei pentru menținerea măsurilor dispuse prin actul anulat.
Ca urmare a anulării deciziei de încetare a plă ț ii pensiei, conform principiului restabilirii situației anterioare, instanța va dispune și obligarea pârâtei la plata în continuare a pensiei de invaliditate începând de la momentul încetării plă ții pensiei, respectiv 01.07.2009 deoarece pentru perioada 01.07.2006-01.07.2009, se dispusese recuperarea sumei încasate de reclamantă, până la emiterea unei noi decizii de către pârâtă.
Pentru toate motivele expuse, s-a admis contestația și s-a anulat decizia nr.-/12.08.2009, a dispus reluarea plă ții pensiei de invaliditate până la emiterea unei noi decizii.
Potrivit art.274 Codul d e Procedură Civilă, tribunalul a reținut culpa procesuală a pârâtei în determinarea efectuării cheltuielilor de judecată, motiv pentru care a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 1.000 ron reprezentând contravaloarea onorariului de apărător, conform chitan ței nr.91/03.12.2009.
ț a nu a aplicat art.276 Codul d e Procedură Civilă, în sensul diminuării onorariului de apărător propor ț ional preten ț iilor admise, deoarece apărarea formulată nu poate fi divizată în func ț ie de preten țiile admise, neexistând un criteriu obiectiv pentru a determina cu exactitate volumul de muncă depus de apărător pentru fiecare capăt de cerere în parte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În cuprinsul motivelor de recurs se arată că în mod corect instanța de fond a admis excepția tardivității acțiunii față de decizia de revizuire, dar în mod eronat a anulat în parte, decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate, deoarece aceasta a avut la baza decizia de revizuire care nu a fost anulată.
De asemenea, în cuprinsul motivelor de recurs se mai arată că în mod eronat instanța de fond a reținut că la baza la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001, căci în mod corect și legal, așa cum este prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală emisă de recurentă, temeiul legal îl reprezintă art.41 cap.III secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
De asemenea, se mai arată că în mod eronat a reținut instanța de fond că în cazul în care reclamanta a depus la dosarul cauzei documente medicale sau faptul că deține documente medicale duce la concluzia că acestea au fost depuse și la
În combaterea motivelor de recurs intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, recursul formulat precum și hotărârea atacată, Curtea va reține următoarele:
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că în mod greșit prima instanță a reținut că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art.39 din Ordinul nr.340/2001,Curtea va reține că aceasta este nefondată.
Prin deciziile nr.120/20.03.1998 și 993/08.03.1999 s-a stabilit că reclamanta se încadrează în gradul 2 de invaliditate suferind de hepatită cronică activă, prin ultima decizie constatându-se că reclamanta nu mai poate fi revizuită.
Prin decizia nr.612/09.06.2009 întocmită de pârâtă s-a dispus revizuirea deciziei nr.993/08.03.1999 asupra capacită ț ii de muncă. Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contesta ție adresată CJP ța ș i solu ționată de aceasta prin decizia nr.1200/30.07.2009 prin respingerea sa ș i men ținerea deciziei nr.612/09.06.2009.
În mod corect a reținut prima instanță că s-au încălcat prevederile Ordinului 340/2001 precum și prevederile art. 56 din Legea nr. 19/2000, care stabilesc procedura privind încadrarea în grad de invaliditate, s-a dispus încetarea plății pensiei deși decizia din anul 2006 are mențiunea că este nerevizuibilă. Câtă vreme această decizie poartă mențiunea că este nerevizuibilă, ea nu putea fi revizuită decât în baza unei sentințe penale definitive sau, în cazul unui autocontrol, prin folosirea procedurii reexpertizării medicale a contestatoarei pe seama și cheltuiala intimatei, efectele urmând a se produce pentru viitor.
Ori din dosarul cauzei nu rezultă că recurenta a respectat aceasta procedură.
Față de aceste considerente, Curtea,în temeiul disp.art.312 pr.civilă va respinge recursul formulat ca nefondat.
În baza disp.art.274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga partea aflată în cuplă procesuală, respectiv recurenta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat către intimata contestatoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal -, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.2186 din 3 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, domiciliată în comuna G,-, județul
Obligă recurenta la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
--- - - - -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.4 ex./01.03.2010
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
