Asigurări sociale. Decizia 377/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 377
Ședința publică de la 10 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 2189 din 26.11.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenta și consilierul juridic pentru intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, lipsă fiind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al patrulea termen.
Reprezentanții părților, luând pe rând cuvântul, arată că nu mai au de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii primei instanțe și admiterea contestației. Arată ca la data formulării cererii de pensionare clienta sa îndeplinea condițiile cumulative prevăzute de Legea nr.19/2000 și că decizia de pensionare a fost anulată de Casa Județeană de Pensii mult mai târziu, după ce aceasta a rămas definitivă. Intimata a reținut că contestatoarea nu a plătit contribuția pentru 2001-2005, dar sunt chitanțe în acest sens la dosar. În atare condiții numai perioada 2001-2002 fost luată în considerare. Consideră că este inadmisibil sistarea pensiei unei persoane care a muncit o viață. Întrebarea este cine este vinovat și cine este tras la răspundere. Mai arată că art. 89 din Legea nr.19/2000 prevede că atunci când se constată erori se fac îndreptările legale și se trage la răspundere cel vinovat. Precizează că contestatoarea nu a fost notificată niciodată și că acele venituri sunt anuale. Aceste sume trebuie împărțite la 12 luni. Mai precizează că nu se indică în titlul executoriu sumele datorate și că pentru situația creată nu se face vinovată contestatoarea. Nu este legal ca o decizie diferită să ducă la sistarea unei pensii. Fără cheltuieli de judecată.
Consilierul juridic pentru intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII arată că a invocat excepția tardivității având în vedere prevederile Codului d e procedură fiscală. Precizează că atât somația cât și titlul executoriu au fost comunicate cu respectarea condițiilor legale și că recurenta a promovat acțiunea mult după termenul din 15 zile. Mai arată că după o perioadă în care a achitat periodic contribuțiile contestatoarea a mărit pragul la 800 lei și de atunci nu a mai achitat nici o sumă. Mai precizează că declarația de asigurare nu poate fi valorificată și că neplata contribuțiilor atrage neplata drepturilor până la achitarea acestora. Solicită respingerea recursului neîntemeiat și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală.
Avocat pentru recurenta arată că la instanța de fond sau comunicat trei titluri și că se poate face oricând cerere, potrivit art. 401 Cod procedură civilă, pentru lămurirea întinderii titlului executoriu. Mai arată că sunt înscrisuri la dosar prin care a dovedește că a formulat contestație la executare.
Declarând dezbaterile închise, Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la nr. 6607/99/19.04.2006, contestatoarea formulat contestație împotriva deciziei nr. -/anulată din 28.02.2006 emisă de Casa Județeană de Pensii I, solicitând menținerea deciziei nr. -/4.11.2005 ca legală și temeinică, exonerarea de plata sumei de 2315 RON, constatarea nulității angajamentului de plată nr. 15164/19.09.2005 și înștiințării de plata nr. 4385/15.03.2005.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că s- asigurat la Casa Județeană de Pensii I, cu declarația de asigurare nr. 2034/19.11.2001, în baza Legii 19/2000, art. 5, luând cunoștință de faptul că perioadele de cotizare constituie stagiu de cotizare, fiind luate în calcul la stabilirea pensiei corespunzătoare.
În baza acestei declarații de asigurare plătit contribuția de asigurări sociale până în luna octombrie 2002, fapt probat prin adeverința nr. 17096/24.10.2005 eliberată de Casa Județeană de Pensii I - Serviciul Evidență de - acest lucru fiind considerat ca stagiu de cotizare, la stabilirea dreptului de pensie.
Contestatoarea consideră astfel că se impune anularea deciziei de pensionare -/04.11.2005, atâta timp cât cele două condiții impuse de Legea 19/2000 sunt îndeplinite.
Cu privire la plata sumei de 2315 RON, impusă de către Casa Județeană de Pensii ca fiind plătită fără temei legal, în perioadele 01.07.2005 - 01.01.2006 și 01.02.2006 - 01.03.2006, contestatoarea a arătat următoarele:
În baza declarației de asigurare nr. 2034/19.11.2001, contribuit la bugetul de asigurări sociale din luna octombrie 2001 până în luna octombrie 2002, perioadă luată în calcul la stabilirea dreptului de pensie.
Decizia de pensionare fost emisă la data de 04.11.2005, cu drepturi stabilite începând cu data de 01.07.2005.
La data de 15.03.2005, contestatoarea primit înștiințare de plată prin care fost notificată că figurează cu obligații restante la bugetul asigurărilor sociale cu suma de - lei, menționându-se că lipsesc plățile pentru perioada aprilie 2002 - ianuarie 2005.
Contestatoarea a mai arătat că în adeverința nr.17090/24.10.2005 eliberată de Casa Județeană de Pensii figurează că plătit contribuția la asigurările sociale până în luna octombrie 2002 inclusiv și niciodată în decursul celor aproape trei ani nu fost înștiințată că ar avea aceste obligații.
Fiind de bună-credință, mai ales că a fost emis titlul executoriu nr. 114/12.04.2005, pentru suma de 130.677.942 lei, contestatoarea susține că s- prezentat la Casa Județeană de Pensii I și la solicitarea consilierului juridic, a semnat un angajamentul de plată cu nr. 15164/19.09.2005 prin care s-a obligat de plăti, în contul Casei Județene de Pensii I, pensia lunară integral, începând cu 1 iulie 2005, plus diferența până la 710 RON.
La data 24.10.2005, plătit suma de 1960 lei RON, reprezentând pentru lunile 04,05,06,07,08,09,10.2002,majorări și 56 RON, reprezentând pentru lunile 10.2001 - 03.2002 și majorări.
Deci,se susține că aceasta sumă de 2315 RON, impusă de către Casa Județeană de Pensii ca fiind plătită fără temei legal, în perioada 01.07.2005 - 01.01.2006 și 01.02.2006 - 01.03.2006, reprezenta tocmai pensia plătită integral pentru lunile iulie - noiembrie 2005 și 1/3 din pensie pentru lunile decembrie 2005, ianuarie și februarie 2006 (2/3 fiind oprită în baza angajamentului făcut).
S-a mai arătat că angajamentul de plată 15164/19.09.2005, nu precizează obiectul, ci reprezintă obligația de plăti lunar în contul Casei Județene de Pensii I, pensia integral, începând cu data de 1 iulie 2005, plus diferența până la 7.100 RON.
Cu privire la înștiințarea de plată din 15.03.2005 în baza căreia s- emis titlul executoriu nr. 114/12.04.2005, contestatoarea a arătat că în aceasta s-a menționat în mod eronat că lipsește contribuția de asigurări sociale pentru perioada 04.2002 - 01.2005.
Intimata formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației.
În cererea prin care se solicita constatarea nulității titlului executoriu nr. 114/12.04.2005 intimata invocă excepția tardivității introducerii contestației, pentru următoarele considerente:
În data de 19.11.2001, contestatoarea în calitate de asociat unic al încheiat la sediul Casei Județene de Pensii I, în baza art. 5 alin.1 pct. IV lit. din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, declarația de asigurare nr. 2034(fila 9).
Contestatoarea, prin comunicarea de modificare nr. 1137/26.06.2002 (fila 13 din documentarul dosarului de executare silită), și- modificat venitul asigurat de la suma de 1.400.000 lei la suma de 8.000.000 lei începând cu data de 01.04.2002, însă nu înțeles să-și achite sumele datorate.
Întrucât contestatoarea nu și- îndeplinit obligația de achita contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat la termenele stabilite, la data de 15.03.2005 i- fost comunicată înștiințarea de plată nr. 4385 pentru suma de 130.677.942 lei. Ulterior, deoarece nu achitat debitul în termenul legal, s- început procedura de executare silită prevăzută de OG 92/2003 privind Codul d procedură fiscală, prin întocmirea și comunicarea titlului executoriu nr. 114/12.04.2005 pentru suma de 130.677.942 lei și somației nr. 6263/12.04.2005.
S-a mai arătat că titlul executoriu nr. 114/12.04.2005 și somația nr. 6263/12.04.2005 au fost comunicate în mod legal contestatoarei, astfel cum rezultă din adeverința de primire a somației de la fila nr. 26 din documentarul dosarului de executare silită.
Intimata depus la dosar documentația care stat la baza emiterii deciziei contestate.
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Judecătoriei Iași, contestatoarea formulat contestație împotriva executării silite pornite la cererea Casei Județene de Pensii în baza titlului executoriu, decizia -/28.02.2006.
Prin sentința civilă nr. 12474/21.11.2006, Judecătoria Iași dispus declinarea competenței de soluționare cererii în favoarea Tribunalului Iași, unde s- format dosarul nr-.
Prin cererea înregistrată la nr-, contestatoarea formulat contestație împotriva titlului executoriu nr. 114/12.04.2005 emis de Casa Județeană de Pensii
În motivarea contestației, s-au arătat următoarele:
Conform adeverinței 17090/24.10.2005, eliberată de Casa Județeană de Pensii I, figurează că plătit contribuția la asigurările sociale până în luna octombrie 2002 inclusiv.
Fiind de bună-credință, mai ales că fost emis titlul executoriu nr. 114/12.04.2005, pentru suma de 130.677.942 lei, contestatoarea s- prezentat la Casa Județeană de Pensii I și la solicitarea consilierului juridic, semnat angajamentul de plată nr. 15164/19.09.2005, prin care și- luat angajamentul de plăti în contul Casei Județene de Pensii I, pensia lunară integral, începând cu 1 iulie 2005, plus diferența până la 710 RON.
Intimata formulat întâmpinare, prin care invocat excepția tardivității introducerii contestației având în vedere dispozițiile art. 170 din OG 92/2003 privind Codul d procedură fiscală care prevede: " Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când:
a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod".
Somația nr. 6263/12.04.2005 (fila 24 din documentar) precum și titlul executoriu nr. 114/12.04.2005(fila 23) au fost comunicate cu respectarea condițiilor art. 44 alin.2 lit. a ( fost art. 43 înainte de republicare) din OG92/2003 privind Codul d procedură fiscală, republicată, modificată și completată, în data de 05.09.2005 ora 14.00 astfel cum rezultă, incontestabil, din adeverința de primire somației (fila 26 din documentar), iar contestatoarea a promovat acțiunea în luna octombrie sau noiembrie 2006, mult peste termenul de decădere de 15 zile prevăzut de art. 170 din Codul d e procedură fiscală.
Prin sentința civilă nr.2189/26.11.2008, Tribunalul Iașia admis excepția tardivității invocată de intimata Casa Județeană de Pensii I și a respins contestația formulată de contestatoarea.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/04.11.2005 emisă de Casa Județeană de Pensii I, contestatoarea fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, începând cu data de 01.07.2005.
S-a reținut în decizia de pensie că stagiul total de cotizare realizat de contestatoare este de 31 ani, 3 luni și 22 zile, iar în documentația aferentă deciziei privind activitatea în muncă s- menționat ca perioadă contributivă cea cuprinsă între 1.04.2002 și 1.11.2002.
Prin decizia nr. - din 28.02.2006 s- dispus anularea deciziei nr. -, începând cu data de 01.07.2005 întrucât, potrivit art.33 din Legea nr. 19/2000, neplata contribuției de asigurări sociale de către asigurații cu declarație sau contract de asigurare la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestații până la achitarea contribuțiilor și majorărilor de întârziere aferente.
În baza dispozițiilor art. 187 din Legea 19/2000 și ale art. 133 alin.3 din Codul d procedură fiscală s- dispus recuperarea sumelor plătite fără temei legal în perioadele 01.07.2005 - 01.01.2006 și 01.02.2006 - 01.03.2006.
Contestatoarea semnat declarația de asigurare nr. 2034 din 19.11.2001, prin care se obliga să plătească contribuția de asigurări sociale lunar la Casa Județeană de Pensii pentru un venit de 1.400.000 lei.
Acest venit fost modificat de la 1.400.000 lei la 8.000.000 lei începând cu data de 01.04.2002, conform comunicării de modificare nr. 1137/26.06.2002 (fila 73 dosar).
Prin înștiințarea de plată nr. 4385 din 15.03.2005 s- comunicat contestatoarei că figurează în evidențele Casei Județene de Pensii cu obligații restante la bugetul asigurărilor sociale de stat, reprezentând contribuția de asigurări sociale.
S-a mai reținut că susținerile contestatoarei privind menționarea greșită a neplății contribuției de asigurări sociale pentru perioada 04.2002 - 01.2005 sunt neîntemeiate. Astfel, din chitanțele depuse la fila nr. 68 dosar rezultă că aceasta achitat contribuția de asigurări sociale datorată la data de 24.10.2005, ulterior emiterii de către intimată înștiințării de plată nr. 4385/15.03.2005, cererea privind anularea acestei adrese fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea privind constatarea nulității titlului executoriu nr. 114/12.04.2005, prima instanță a reținut următoarele:
În baza prevederilor art.136 din OG nr. 92/2003 privind Codul d procedură fiscală, Casa Județeană de Pensii emis titlul executoriu nr. 114 din 14.01.2005.
Prin somația nr. 6263 din 12.04.2005, din dosarul de executare nr. 606 din 12.04.2005, contestatoarea a fost înștiințată că s- pornit executarea silită în temeiul titlului executoriu nr. 114/12.04.2005.
Contestatoarea primit această somație și titlul executoriu nr. 114/2005 la data de 5.09.2005, conform adeverinței de primire nr. 6263/12.04.2005.
Conform dispozițiilor art. 170 Cod procedură fiscală, contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită.
În speță, contestatoarea solicitat constatarea nulității titlului executoriu nr. 114/12.04.2005 la data de 19.04.2006, excepția tardivității invocată de intimată fiind întemeiată.
La data de 13.11.2006, contestatoarea formulat contestație la titlul nr. 114/12.04.2005 emis de Casa Județeană de Pensii. În motivarea contestației nu s-au arătat aspectele ce se solicită fi lămurite. Analizând titlul executoriu, instanța de fond a reținut că acesta prevede natura obligației, cuantumul debitului, al dobânzilor și al penalităților, astfel încât contestația la titlu este nefondată.
Conform dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 19/2000 "neplata contribuției de asigurări sociale de către asigurații cu declarația sau contract de asigurare la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestații până la achitarea contribuțiilor datorate și dobânzilor aferente".
Prin înștiințarea la plată nr. 4385 din 15.03.2005 i s- comunicat contestatoarei că figurează cu obligații restante la bugetul asigurărilor sociale de stat, reprezentând contribuția de asigurări sociale, dobânzi și penalități.
Contestatoarea nu făcut dovada achitării integrale sumelor restante, motiv pentru care s- dispus, prin decizia nr. - din 28.02.2006, recuperarea sumelor plătite în perioadele 01.07.200 - 01.01.2006 și 01.02.2006 - 01.03.2006.
În speță, nu s-a făcut dovada achitării sumelor cu titlu de dobânzi și penalități la contribuțiile de asigurări sociale, fiind astfel incidente dispozițiile art. 33 din Legea 19/2000 privind neacordarea drepturilor la prestații până la plata acestora.
Întrucât contestatoarea beneficiat de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, s- dispus recuperarea sumelor plătite acesteia cu titlu de prestații de asigurări sociale.
S-a mai reținut că, deși contestatoarea susținut că achitat contribuția de asigurări sociale până la luna octombrie 2002 inclusiv, dar nu dovedit plata dobânzilor și penalităților reținute, cererile privind menținerea deciziei nr. -/4.11.2005 și exonerarea de plata sumei de 2315 RON sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește contestația la executare formulată împotriva executării silite pornite în dosarul de executare nr. 1076/23.10.2006 s-au reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 399 Cod procedură civilă, pe calea contestației la executare se poate invoca nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită sau la efectuarea oricărui act de executare.
Art. 169 din OG92/2003 prevede că persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor codului d către organele de executare.
În speță, contestatoarea nu a invocat vreo încălcare dispozițiilor OG nr. 92/2003 prin emiterea somației nr. 21314/23.10.2006 în dosarul de executare nr. 1076/23.10.2006.
S-a mai arătat că prin angajamentul de plată nr. 15164/19.09.2005 contestatoarea și- luat angajamentul că va plăti în contul Casei Județene de Pensii pensia lunară integral, începând cu 1.07.2005, plus diferența până la 710 RON.
Prima instanță a reținut că reclamanta solicitat constatarea nulității angajamentului de plată, dar nu arătat care este motivul pentru care acesta este nul absolut.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs contestatoarea, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Prima instanță nu s-a pronunțat expres asupra tuturor cererilor formulate în cauză și nu a precizat capetele de cerere în privința cărora s-a admis excepția tardivității introducerii acestora.
Recurenta mai arată că în mod greșit intimata a anulat decizia de pensie nr.-/04.11.2005, deși îndeplinea atât condiția vârstei standard de pensionare, cât și cea a stagiului complet de cotizare, conform art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000.
Se mai susține că nu poate fi invocată în cauză tardivitatea, motivat de faptul că acțiunea a fost formulată în termen de 45 de zile de la data comunicării, astfel cum rezultă din copia deciziei anulate din 28.02.2006.
Recurenta mai invocă faptul că prima instanță nu a reținut în cauză concluziile expertizei efectuate, care a concluzionat că aceasta era îndreptățită la pensia stabilită prin decizia nr. nr.-/04.11.2005, în valoare de 344 lei, începând cu data de 01.07.2005.
Se mai arată că în mod eronat prima instanță a interpretat dispozițiile art.33 din Legea nr.19/2000, o soluție potrivită, la data emiterii deciziei contestate, fiind cea a executării debitului în condițiile Codului d e procedură civilă asupra cuantumului pensiei.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, recurenta susține că suma de 2315 RON reprezintă tocmai pensia plătită integral pentru lunile iulie-noiembrie 2005 și 1/3 din pensie pentru lunile decembrie 2005, ianuarie 2006 și februarie 2006(2/3 fiind oprită în baza angajamentului semnat).
În ceea ce privește angajamentul de plată nr.15164/19.09.2005, se arată că acesta a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art.133 Cod.proc.fiscală.
Cu privire la titlul executoriu nr.114/12.04.2005, se arată că acesta nu a clarificat modul de calcul cu privire la debit, penalități și dobânzi și nu cuprinde temeiul legal al puterii executorii a titlului.
Recurenta mai susține că, potrivit Normelor de aplicare a dispozițiilor Legii nr.19/2000, casa de pensii avea obligația să notifice persoanele asigurate pe baza declarației de asigurare care nu și-au achitat contribuția și să le oblige să se prezinte în termen de 30 de zile pentru reglementarea obligațiilor ce decurg din calitatea de asigurat. În caz de neprezentare, persoanelor asigurate pe bază de declarație de asigurare li se aplicau prevederile art.30 alin.2 din Legea pensiilor.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, Casa Județeană de Pensii Ias olicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurenta depune la dosar înscrisuri.
Analizând recursul formulat de contestatoarea se reține că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Astfel cum a reținut și prima instanță prin considerentele sentinței recurate, contestatoarea a investit instanța cu soluționarea cererilor de anulare a deciziei nr. -/anulată din 28.02.2006 emisă de Casa Județeană de Pensii I, de exonerare de plata sumei de 2315 RON, de constare a nulității angajamentului de plată nr. 15164/19.09.2005 și înștiințării de plata nr. 4385/15.03.2005, înregistrate pe rolul Tribunalului Iași sub nr-.
De asemenea, aceasta a formulat, prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Judecătoriei Iași, contestație împotriva executării silite pornite la cererea Casei Județene de Pensii în baza titlului executoriu-decizia -/28.02.2006.
Prin sentința civilă nr. 12474/21.11.2006, Judecătoria Iași dispus declinarea competenței de soluționare a acestei cereri în favoarea Tribunalului Iași, unde s- format dosarul nr-.
Prin cererea înregistrată la nr-, contestatoarea formulat contestație împotriva titlului executoriu nr. 114/12.04.2005 emis de Casa Județeană de Pensii
La termenul de judecată din data de 28.02.2007 s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr- al Tribunalului Iași, iar la termenul de judecată din 21.03.2007 s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Se reține că, deși prima instanță a fost investită cu soluționarea mai multor acțiuni, cu mai mute capete de cerere, în privința cărora a considerat că, având în vedere identitatea de părți, precum și strânsa legătură a obiectului și cauzei lor, întrunirea lor se impune, în temeiul disp.art.164 alin.1 Cod.proc.civ. aceasta, prin dispozitivul hotărârii recurate s-a pronunțat doar asupra unei singure contestații formulate de și nu asupra acțiunilor conexe ce formau obiectul cauzei.
Se reține că, având în vedere principiul disponibilității părților în procesul civil și obligația instanței de a soluționa toate pretențiile deduse judecății, nepronunțarea primei instanțe asupra tuturor cererilor formulate în cauză reprezintă un motiv de casare de ordine publică.
Se mai reține că numai dispozitivul hotărârii cuprinde ceea ce a fost efectiv judecat și nu considerentele, prin care se argumentează numai în fapt și în drept soluția pronunțată. A se admite o soluție contrară ar permite eludarea interdicției prevăzute în art.258 alin.3 Cod.proc.civ. potrivit căreia, după pronunțarea hotărârii nici un judecător nu mai poate reveni asupra părerii sale.
În speță, prima instanță, redactând considerentele hotărârii a analizat toate capetele de cerere ce au făcut obiectul acțiunilor conexe formulate de recurenta- contestatoare, însă în momentul întocmirii dispozitivului hotărârii, potrivit disp.art.258 alin.1 Cod.proc.civilă, aceasta a omis să se pronunțe asupra tuturor cererilor formulate.
Având în vedere faptul că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului tuturor cererilor formulate, precum și faptul că, astfel cum rezultă din încheierea de ședință din data de 28.06.2006, intimata a invocat excepția tardivității formulării primelor două capete de cerere din acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Iași, ori din dispozitivul hotărârii pronunțate nu rezultă în privința cărei cereri a fost admisă excepția tardivității, în temeiul disp.art.312 alin.2 și 5 Cod.proc.civ.urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.2 și 5 Cod.proc.civ. să se admită recursul formulat de contestatoarea, să se caseze în tot sentința pronunțată de Tribunalul Iași și să se trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.2189 din 26.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o casează în tot, în sensul că:
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.06. 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:;
2 ex.-01.07.2008;
Jud.fond: Tribunalul Iași:-;
-.
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina