Asigurări sociale. Decizia 378/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 378
Ședința publică de la 10 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind recursurile declarate de () și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 237 din 20.02.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenta - intimată () și consilierul juridic pentru intimata - recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare de către intimata CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, întâmpinare care nu a fost comunicată recurenților.
Instanța comunică câte un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar de intimata CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE reprezentantei recurentei.
Reprezentanta recurentei arată că nu solicită termen pentru studiul întâmpinării ce i-a fost comunicată la acest termen și că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurenta - intimată () solicită admiterea recursului declarat de ei și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul obligării Casei Județene de Pensii să recalculeze și să plătească pensia pentru 3 ani anterior introducerii acțiunii. Arată că instanța de fond nu a avut în vedere actele normative și că sunt în cazul unei pensii din sistemul public. În anul 1974 când recurenta a părăsit țara, avea deja calitatea de pensionară. Mai arată că a avut două dosare identice iar pentru cealaltă persoană s-a găsit dosarul pasiv și s-a recalculat pensia. Consideră că pentru condiții egale trebuie să se dispună plăți egale.
Consilierul juridic pentru intimata - recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I solicită respingerea recursului formulat de recurenta - intimată () pentru motivele arătate în întâmpinare. Arată că decizia de pensionare este emisă în baza Legii nr.19/2000 care nu permite calculul retroactiv al pensiei.
Avocat pentru recurenta - intimată () arată că la unii se aplica recalcularea iar la alții nu se aplică.
Consilierul juridic pentru intimata - recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I arată că la cealaltă persoană nu este vorba de o decizie de pensionare dată în baza Legii nr. 19/2000. Solicită admiterea recursului declarat de ei deoarece nu i se pare corect să fie sancționată Casa Județeană de Pensii pentru că nu s-a găsit dosarul pasiv. Mai arată că nu a solicitat reducerea onorariului avocat ci a solicitat reducerea cheltuielilor de judecată. Depune concluzii scrise la dosar.
Avocat pentru recurenta - intimată () solicită respingerea recursului declarat de intimata - recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Arată că aceasta are culpă pentru neemiterea deciziei de pensionare pentru clienta sa. Consideră că Casa Județeană de Pensii, având în vedere că s-a solicitat dosarul pasiv și acesta nu a fost comunicat, ar fi putut face cerere de chemare în judecată a Casei Naționale de Pensii pentru înaintarea acestui dosar. Mai arată că sunt îndreptățiți la plata daunelor cominatorii și că s-a cerut diminuarea onorariului de avocat. Dacă s-ar dispune reducerea cheltuielilor de judecată cea prejudiciată ar fi reclamanta. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată;
Prin sentința civilă nr. 237/20 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta () în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii I și, în consecință:
A fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii I să emită în favoarea reclamantei o decizie de pensie pentru limită de vârstă, drepturile de pensie urmând să fie stabilite începând cu data de 01.08.2007.
A fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii I să plătească reclamantei suma de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, cu titlu de daune cominatorii, începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la executarea obligației.
A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtei Casa Județeană de Pensii I la plata drepturilor de pensie pentru perioada anterioară datei de 01.08.2007.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta () în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B privind obligarea pârâtei la înaintarea dosarului de pensie către Casa Județeană de Pensii I și la plata de daune cominatorii.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de chemata în garanție Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
A fost respinsă cererea reclamantei () de chemare în garanție a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
A fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii I să plătească reclamantei suma de 3460 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la pârâta Casa Județeană de Pensii I sub nr. 43470/18.07.2007, reclamanta, prin procurator, a solicitat reînscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Prin adresa nr. 43470/03.09.2007/21.11.2007, pârâta casa Județeană de Pensii Ias olicitat Casei Locale de Pensii sector 6 B transmiterea dosarului pasiv nr. 14864 privind pe reclamanta, care a primit pensie la fostul sector 7 până la data de 01.09.1976. Prin adresa nr. 14864/15.11.2007, Casa Locală de Pensii sector 6 comunicat Casei Județene de Pensii I că în arhiva sa nu a fost identificat dosarul de pensie al reclamantei. De altfel, și prin adresa nr. 779/05.02.2008, Casa de Pensii a municipiului Bac omunicat faptul că în arhiva sa nu a fost identificat dosarul de pensie al reclamantei.
Din cuprinsul adeverinței nr. 14864/19.10.1976 eliberată de Oficiul de Pensii al sectorului 7 B rezultă că reclamanta a primit pensie până la data de 1 septembrie 1976. Totodată, aceeași adeverință face și dovada vechimii în muncă a reclamantei. De asemenea, din cuprinsul adeverinței nr. 17933/10.07.2007 rezultă perioada în care reclamanta a urmat cursurile Facultății de Farmacie.
Potrivit dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 19/2000, admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie scrisă, în termen de 45 zile de la data depunerii cererii. Or, în speță, s-a reținut de către instanță că, deși reclamanta a solicitat reînscrierea la pensie prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii I la data de 18.07.2007, nici până la momentul pronunțării prezentei sentințe pârâta nu a emis o decizie de admitere sau de respingere a acestei cereri.
Potrivit dispozițiilor art. 93 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, în situația în care cererea de reluare în plată a unei pensii suspendate a fost formulată după expirarea termenului de 30 zile de la data încetării cauzei suspendării, plata pensiei se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
Având în vedere faptul că reclamanta a beneficiat de pensie până în anul 1976, faptul că dosarul de pensie al acestei nu a mai fost găsit în arhive, precum și faptul că aceasta a formulat o cerere de redeschidere a drepturilor de pensie, s-a reținut de către instanță că este întemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii I la emiterea unei decizii de pensie pentru limită de vârstă. Cât privește data de la care reclamanta poate beneficia de drepturile de pensie, instanța a reținut că aceasta este 01.08.2007, având în vedere dispozițiile art. 93 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Cât privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei Casa Județeană de Pensii I la plata drepturilor de pensie pe o perioadă de 3 ani anteriori depunerii cererii, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că în art. 93 din Legea nr. 19/2000 se prevede în mod expres faptul că drepturile de pensie se plătesc începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata de daune cominatorii, instanța a reținut că acestea reprezintă o sancțiune pecuniară care se aplică de către instanțele de judecată în vederea asigurării executării unei obligații de a face sau de a nu face. Astfel, daunele cominatorii reprezintă un mijloc de înfrângere a rezistenței debitorului la executarea silită și au un caracter provizoriu, fiind acordate până când acesta își va îndeplini obligația asumată. Întrucât pârâta Casa Județeană de Pensii I nu a soluționat în termen cererea formulată de reclamantă, instanța a constatat că este întemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii, începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la data executării obligației.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă, având în vedere faptul că prin cererea formulată reclamanta nu a solicitat obligarea chematului în garanție la stabilirea sau calcularea drepturilor de pensie.
S-a mai reținut de către instanță că este neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B, la înaintarea dosarului de pensie către Casa Județeană de Pensii I și la plata de daune cominatorii, având în vedere faptul că prin adresele depuse la dosar pârâta a comunicat faptul că dosarul de pensie al reclamantei nu a fost identificat în arhivă.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că este întemeiată în parte acțiunea formulată de reclamanta (), prin avocat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii I, urmând să o admită astfel.
De asemenea, reținând ca întemeiată acțiunea principală formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii I, instanța a constatat că este neîntemeiată cererea de chemare în garanție a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, urmând să o respingă.
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii I să achite reclamantei suma de 3460 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului său, reclamanta susține că instanța de fond nu a avut în vedere nr.OUG 4/2005 și nr.HG 1550/2004, acte normative în baza cărora trebuia recalculată pensia pentru perioada anterioară, deoarece este vorba de o pensie din sistemul public, provenită din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Ori recurenta, în anul 1974 când a părăsit România avea calitatea de pensionar, astfel încât dreptul la pensie nu este nou și cererea reclamantei către Casa Județeană de Pensii Iaf ost o cerere de repunere în plata pensiei. După repunerea în plată, urmează a se recalcula pensia conform actelor normative indicate.
Mai susține recurenta că în cazul altei persoane ( ), care a solicitat tot în luna aprilie 2007 reînscrierea la plata pensiei, i-au fost calculate drepturile pe perioada de 3 ani anteriori cererii de reînscriere la pensie.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și a cererii formulate la fond, de recalculare și plată a pensiei pe ultimii 3 ani anterior introducerii cererii de reînscriere la pensie.
Casa Județeană de Pensii I, în motivarea recursului declarat, susține că în mod greșit a fost obligată la plata daunelor cominatorii, culpa pentru nesoluționarea cereri fiind a Casei Județene de Pensii B, care nu a găsit dosarul pasiv.
Fiind vorba despre o pensie a cărei plată a fost suspendată, pentru reluarea plății pensiei era necesar dosarul inițial de pensie cu care reclamanta se afla în plată, înaintea plecării din țară.
Deoarece prin desființarea sectorului 7, dosarele de pensie au fost distribuite către celelalte sectoare, iar arhiva renumerotată, instituția a făcut demersuri pe lângă Casa Locală de Pensii a Sectorului 6, care ar fi preluat spre arhivare dosarul reclamantei.
Prin adresa nr. 14864/15.11.2007, Casa Locală de Pensii a sectorului 6 a comunicat că dosarul nr. 14864 nu a fost identificat în arhivă. Prin adresa
nr. 43470/21.11.2007 instituția revenit cu solicitarea comunicării dosarului pasiv, dar nu a primit nici un răspuns.
Este adevărat că Legea nr. 19/2000 prevede un termen de 45 de zile pentru soluționarea unei cereri însă în cazul reclamantei soluționarea cererii de reluare a plății depindea de comunicarea dosarului pasiv.
Nu a existat un refuz al Casei Județene de Pensii I de reluare a plații pensiei, ci practic instituția s-a aflat în imposibilitatea de a da curs cererii de reluare a plății în lipsa dosarului pasiv.
Mai mult, abia în timpul judecații în primă instanță reclamanta, prin avocat, a depus la dosarul instanței o adeverință eliberată de " Farm" prin care dovedea salariile de care a beneficiat cât a fost salariata acestei societăți.
Deoarece instanța de fond a procedat la pronunțarea hotărârii fără a mai aștepta identificarea dosarului pasiv, prin decizia nr. -/14 martie 2008 au fost stabilite drepturile de pensie cuvenite reclamantei în baza înscrisurilor anexate.
În ce privește cheltuielile de judecată la care a fost obligată prin hotărâre, consideră recurenta că se impune reducerea acestora, în temeiul art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă și a Deciziei nr. 401/2005 a Curții Constituționale.
Ca urmare, solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinările formulate, intimații au solicitat respingerea recursului declarat de partea adversă.
În recurs, Casa Județeană de Pensii I a depus decizia nr. -/14 martie 2008, iar reclamanta o serie de hotărâri judecătorești, cu titlu de practică judiciară în materia cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel constată că recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, în ceea ce privește daunele cominatorii, se reține că pârâta Casa Județeană de Pensii nu a refuzat cu rea-credință emiterea unei decizii de reînscriere la pensie (conform cererii formulate de reclamantă la 18 iulie 2007), ci a fost în imposibilitate de a emite o asemenea decizie, având în vedere că dosarul de pensionare nr. 14864/1974 nu a fost găsit nici în arhiva Casei de Pensii a Municipiului B (ce a preluat arhiva fostului Sector 7), nici în arhiva Casei de Pensii a Sectorului 6.
Casa Județeană de Pensii I a făcut demersuri pentru transmiterea dosarului pasiv nr. 14864, iar în lipsa acestuia a fost în imposibilitate de a emite decizia de reînscriere la pensie.
Adeverința nr. 6158/22 noiembrie 2007, eliberată de Farm privind veniturile realizate în perioada 1960 - 1974 a fost depusă la termenul din 16 ianuarie 2008, în fața instanței de fond.
Ca atare, în lipsa dosarului de pensionare și a oricăror dovezi privind veniturile realizate de reclamantă, Casa Județeană de Pensii I nu era în măsură să emită decizia de reînscriere la pensie.
Această decizie a fost emisă la 14 martie 2008, ulterior pronunțării sentinței primei instanțe însă anterior comunicării ei, astfel încât nu se justifică obligarea Casei Județene de Pensii I la plata daunelor cominatorii.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, Curtea de Apel constată că suma de 3.460 lei la plata căreia a fost obligată Casa Județeană de Pensii I depășește limita unui cuantum rezonabil, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, cu atât mai mult cu cât o parte din acest onorariu a fost plătit pentru redeschiderea dosarului de pensie (chitanța nr. 33/28 noiembrie 2008) și nu pentru serviciile prestate de avocat în dosarul nr-.
Ca urmare, având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, Decizia nr. 401/2005 a Curții Constituționale și jurisprudența CEDO, Curtea de Apel va reduce cuantumul onorariului de avocat la suma de 2.000 lei.
Recursul declarat de reclamantă este însă nefondat.
În mod corect a reținut instanța de fond incidența prevederilor art. 93 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, conform cărora reluarea în plată a pensiilor suspendate se facela cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
Ori, având în vedere că cererea de reînscriere la pensie (reluarea în plată pe teritoriul României) a fost depusă la data de 18 iulie 2007, în mod corect s-a dispus acordarea drepturilor de pensie începând cu 1 august 2007.
Raportat tuturor considerentelor expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 9 și 312 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I și va modifica în parte sentința civilă nr. 237/20 februarie 2008, în sensul că va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata de daune cominatorii începând cu data pronunțării sentinței și până la executarea obligației de emitere deciziei de pensionare; va obliga pârâta Casa Județeană de Pensii I să plătească reclamantei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Va fi respins recursul formulat de reclamanta împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de Casa Județeană de Pensii I, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 237/20.02.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata de daune cominatorii începând cu data pronunțării sentinței și până la executarea obligației de emitere a deciziei de pensionare.
Obligă pârâta Casa Județeană Casa Județeană de Pensii I să plătească reclamantei suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge recursul formulat de reclamanta împotriva aceleași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
28.06.2008 - 02 ex.
Tribunalul Iași - Jud.
- Jud.
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina
