Asigurări sociale. Decizia 448/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Conflicte de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 448
Ședința publică din 10 martie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 3793 din 02.12.2008 a Tribunalului Timiș, dată în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților - Direcția Instanțelor Militare și Casa Județeană de Pensii
La apelul nominal se prezintă reclamantul recurent personal, iar pentru pârâta intimată Casa Județeană de Pensii T se prezintă consilier juridic, lipsind pârâtul intimat Ministerul Justiției - Direcția Instanțelor Militare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâta intimată Casa Județeană de Pensii Tad epus la dosarul cauzei întâmpinare, prin registratura instanței, la data de 02.03.2009, un exemplar de pe aceasta fiind comunicat reclamantului, care, la rândul său, depune la dosar o copie a cuponului de pensie pe luna februarie 2009.
Nemaifiind alte cereri se trece la judecarea în fond a recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului și casarea sentinței recurate, cu trimiterea ei spre rejudecare, arătând că se impune administrarea de probe noi pentru soluționarea fondului cauzei, pentru motivele pe care le-a arătat în scris.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile recurate, arătând că prima instanță a respectat prevederile legale aplicabile în speță. Totodată, învederează instanței că nu se impune casarea cu trimitere spre rejudecare, întrucât nu s-a realizat vechimea necesară pentru acordarea drepturilor solicitate, așa că nu mai contează motivul pentru care reclamantul a fost eliberat din funcția de magistrat.
CURTEA,
În deliberare, constă că prin sentința civilă nr. 3793 din 02.12.2008 a Tribunalului Timișa fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă intentată de reclamantul, împotriva pârâților menționați mai sus, având ca obiect obligarea pârâților la acordarea pensiei de serviciu pentru activitatea sa de magistrat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a arătat în considerentele acesteia că reclamantul nu îndeplinește condițiile de vechime în magistratură impuse de Legea nr. 303/2004, respectiv că nu se poate reține că acesta este discriminat față de alți magistrați, prin refuzul de a i se acorda pensia de serviciu.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Dintre motivele invocate de reclamant în recursul său, instanța de recurs va lua în considerare numai pe acela care atrage casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare, fiind inutilă și cercetarea celorlalte motive de recurs, care cade în sarcina instanței de rejudecare (art. 315 alineat 3 din Codul d e procedură civilă).
Astfel, înainte de a constata dacă reclamantul este sau nu discriminat față de alți magistrați, prin neacordarea pensiei de serviciu, prima instanță avea obligația să cerceteze și să stabilească dacă încetarea activității sale de magistrat s-a datorat sau nu culpei acestuia; aceasta pentru că Legea nr. 303/2004 republicată, la art. 82 alineat 5, în ultima frază, condiționează beneficiul pensiei de serviciu pentru foștii magistrați aflați în situația în care se află reclamantul, de eliberarea lor din funcție din motive care nu le sunt imputabile.
Or, sub acest aspect sentința nu stabilește dacă încetarea activității ca judecător militar a reclamantului, a avut loc din motive care îi sunt sau nu îi sunt imputabile, apoi să fi cercetat existența sau inexistența motivelor discriminatorii și în funcție de rezultat să fi admis, ori să fi respins acțiunea reclamantului. Neprocedând în acest mod, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei, din care face parte și aspectul necercetat, lăsând loc motivului de casare reglementat de art. 312 alineat 5, teza I-a din Codul d e procedură civilă.
Urmează, așadar, să fie admis recursul reclamantului, cu consecința casării sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare.
Instanța de rejudecare va lămuri neconcordanța dintre motivul încetării activității de judecător militar a reclamantului, consemnată în carnetul său de muncă (fila 12, punct 14 din dosar) și acela conținut în adresa nr. A 3171 din 08 octombrie 2008 Ministerului Apărării - Centrul Militar Zonal T (fila 47 din dosar), înainte de a constata dacă este sau nu discriminat față de alți magistrați, prin refuzul de a i se acorda pensia de serviciu reclamată, luând în considerare întregul conținut al art. 315 din Codul d e procedură civilă.
Hotărârea este luată cu întrunirea majorității de 2 voturi din 3 membrilor completului de judecată, potrivit cu dispozițiile art. 256 și art. 258 (1) din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul reclamantului, împotriva sentinței civile nr. 3793 din 02.12.2008 a Tribunalului Timiș, dată în dosar nr-.
Casează această sentință și trimite cauza aceluiași tribunal pentru rejudecare în fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. /30.04. 2009
Tehnored. /04.05.2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul Timiș
MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE
La pronunțarea soluției in prezentul recurs am avut o opinie separată celei majoritare,în sensul respingerii recursului declarat de reclamantul, apreciind că acesta este neîntemeiat,cu următoarele argumente.
Prin cererea de chemare in judecată cu care a fost sesizată prima instanță de fond,reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr. 4844/2008 emisă de Casa Județeană de Pensii T și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie prin care să-i acorde beneficiul pensiei de serviciu reglementată prin normele art. 82 și 86 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, așa cum a fost modificată și completată prin OUG nr. 100/2007,susținând in motivarea acestei cereri că îndeplinește condițiile de vârstă și vechime in magistratură avute in vedere de legiuitor.
Cu alte cuvinte, in speță nu s-a invocat discriminarea reclamantului față de alte categorii socio-profesionale, pentru ca instanța sesizată să fie îndatorată la a cerceta criteriile oferite de OG 137/2000 și de a acorda despăgubiri. Tranșarea litigiului de față a presupus verificarea îndeplinirii de către reclamant a condițiilor legale de acordare a pensiei de serviciu,prevăzută de un act normativ cu caracter special, in speță Legea nr. 303 /2004,privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Ori,acestea fiind in linii mari limitele investirii, apreciez că soluția primei instanțe de fond a fost legală și temeinică,de vreme ce judecătorii fondului au analizat judicios și in amănunt soluțiile legislative din conținutul art. 82 din Legea nr. 303/2004,explicând reclamantului că textul pe care l-a invocat in susținerea cererii sale reglementează 4 situații distincte de acordare a pensiei de serviciu pentru magistrați pentru limită de vârstă,iar,in cazul său concret,autorul cererii nu îndeplinește exigențele nici uneia dintre ele.
Astfel,primele 3 situații avute in vedere de legiuitor se referă la persoanele care trec în pensie din magistratură (adică din funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și fost judecător, procuror financiar ori consilier de conturi de la secția jurisdicțională, care a exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi), iar cea de a patra - persoanele care la data pensionării aveau o altă ocupație de cât cea de magistrat, categorie din care face parte și reclamantul.Așadar, art. 82 alin. 5 din lege nu este instituit doar pentru a explicita înțelesul normelor din primele 3 alineate ale aceluiași articol, ci conține o normă distinctă, consacrând un drept la pensia de serviciu pentru magistrați diferită de cele reglementate în primele 3 pasaje.
In concluzie,pentru a beneficia de pensie de serviciu potrivit art. 82 alin.5 din Legea nr. 303/2004 reclamantul ar fi trebuie să îndeplinească două condiții, anumesă cumuleze o vechimea în magistratură de cel puțin 20 de ani strict în funcțiilejudecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi șisă fi fost eliberat din funcție din motive neimputabile.
In fața instanței de fond au fost administrate probe din care rezultă neîndoielnic faptul că reclamantul a cumulat o vechime in funcție de doar 19 ani și 4 luni.
Cum cele două condiții la care am făcut referire mai sus sunt cumulative, este evident că neîndeplinirea uneia dintre ele permite soluționarea in fond a cauzei și face de prisos preocuparea instanței pentru cercetarea împrejurării in care reclamantul a fost eliberat din funcție (din motive imputabile sau nu), preocupare ce presupune prelungirea inutilă a procedurii judiciare.
In strânsă legătură cu cele reținute mai sus, apreciez că in mod corect judecătorii fondului,uzând de facultatea de a aprecia pertinența și utilitatea probelor,ce le este recunoscută prin prevederile art. 167 alin.1/pr.civ.,au conchis că cererea reclamantului de a se solicita Ministerului Apărării,ca,pe baza documentelor arhivate la UM 02405 Pitești,să indice care sunt abaterile disciplinare pentru care a fost trecut in rezervă, nu este întemeiată.
Prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004 a fost corect interpretate și aplicate de către instanța de fond, iar,odată ce intenția legiuitorului in adoptarea unei soluții legislative apare ca neîndoielnică, rolul instanțelor judecătorești este acela de a aplica prevederile legale, care nu pot fi cenzurate pe cale judiciară, întrucât acest lucru ar permite încălcarea principiului separației puterilor in stat, prin lipsirea de efecte a unui act normativ cu putere de lege prin intervenția instanțelor de judecată. Ca atare, argumentele invocate in susținerea recursului, potrivit cărora reclamantului i s-a făcut o nedreptate prin raportare la magistrații care s-au pensionat din funcția de judecător sau procuror,nu poate fi reținută in prezența unor prevederi legale exprese judicios aplicate.
Pentru aceste argumente,in aplicarea art. 304 ind.1 și art. 312 alin.1 /pr.civ.,consider că recursul reclamantului se impunea a fi respins ca neîntemeiat.
JUDECĂTOR
- -
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Mihail Decean
