Asigurări sociale. Decizia 50/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.50
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrei Popescu
: -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.2229 din 2 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii din cadrul A, cu sediul în B,-, sector 4, prin reprezentant legal Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, nr.1 A, sector 4.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurentul-reclamant, avocat din Baroul Prahova, lipsind intimata-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că din partea intimatei-pârâte s-a depus la dosar, prin serviciul întâmpinare, învederându-se că aceasta a mai fost depusă și la termenul anterior.
Avocat pentru recurentul-reclamant declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația recurentului-reclamant că nu mai are alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurentul-reclamant, avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației, anularea deciziei nr.277/17.03.2008 și pe cale de consecință obligarea intimatei la plata diferenței de pensie prin aplicarea procentului maxim de 64 % conform art.23 din Legea nr.164/2001, începând cu data emiterii deciziei de pensionare și până la 01.01.2008. Învederează că activitatea pe care a desfășurat-o recurentul se încadra în prevederile nr.HG1294/2001, Anexa II- Titlul II, alin.1.
Solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.2229 din 2 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii din cadrul A, constata următoarele:
Prin contestatia inregistrata sub nr.423/42/05.05.2008 la Curtea de APEL PLOIEȘTI, contestatorul a chemat in judecata pe intimatul Ministerul Internelor si Reformei Administrative solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa se dispuna anularea Deciziei nr.277/17.03.2008 privind solutionarea contestatiei cu acelasi numar si obligarea intimatului sa-i achite diferenta de pensie incepand cu data pensionarii-31.10.2001 si pana in prezent.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat ca a fost salariatul intimatului lucrand ca ofiter activ in cadrul Politiei Judiciare si a Biroului de Investigatii Operative in perioada 12.05.2007-31.10.2007, perioada in care se incadreaza in conditii speciale de munca si de care nu s-a tinut seama la stabilirea pensiei prin Decizia nr.-/21.02.2002, motiv pentru care intimatul are obligatia sa-i achite diferenta de pensie rezultata in urma recalcularii, tinandu-se seama de adeverintele emise de catre acesta la 30.11.2007 si 31.12.2007, incepand cu data pensionarii, adica 31.10.2001 si pana in prezent.
Prin sentinta nr.137/26.05.2008 a Curtii de APEL PLOIEȘTIa fost admisa exceptia de necompetenta materiala a instantei si s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei formulata de catre contestator in contradictoriu cu intimatul, in favoarea Tribunalului Prahova, motivandu-se ca prezenta contestatie vizeaza o decizie de pensionare si nu de contencios administrativ, avand un caracter civil si aflandu-se in competenta tribunalului ca instanta de fond.
Cauza a fost înregistrata sub nr.3597/105/13.06.2008 la Tribunalul Prahova.
La data de 05.08.2008 intimatul a formulat o întâmpinare solicitand respingerea contestatiei in conditiile in care recalcularea unei pensii se face pe baza unor acte prezentate de beneficiar incepand cu data intrarii in vigoare a Legii 90/2007, prin care a fost modificată Legea nr. 164/2001.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a respins contestați formulată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că în baza Deciziei nr.-/21.02.2002 i s-a stabilit contestatorului o pensie militara de stat de 7.826.000 ROL luându-i-se in calcul o vechime in munca de 37 ani 2 luni si 8 zile, in timp ce prin decizia nr.-/23.01.2008 i s-a stabilit contestatorului o pensie militara de stat actualizata de 2377 lei, incepand cu 01.01.2008, tinandu-se seama de vechimea totala in munca de 40 ani 2 luni 8 zile, din care efectiv ca militar 25 ani 6 luni si 16 zile si baza de calcul- solda lunara bruta de 2460 lei.
Conform Deciziei nr.277/17.03.2008 emisa de catre intimat, a fost respinsa contestația formulata de contestator împotriva Deciziei de pensionare nr.-/23.01.2008, reținându-se ca nu se poate dispune plata retroactiva a unor diferențe de pensie, fiind aplicabila 90/2007 si ca la calculul pensiei s-au avut in vedere perioadele mentionate in adeverinta nr.-/2007 de incadrare a activitatii contestatorului in conditii speciale de munca.
In cuprinsul adeverintelor nr.-/31.12.2007 si nr.-/ 30.11.2007 emise de IPJ P se mentioneaza ca petentul si-a desfasurat activitatea in cadrul IPJ P in calitate de ofiter de politie in perioada 23.08.1980-31.10.2001, lucrand in conditii speciale de munca in perioadele 01.10.1992-08.11.1994, 18.09.1997-12.02.2001 si 12.05.2001-31.10.2001.
A mai reținut tribunalul că disp. art. II si III din 90/2007 pentru completarea 164/2001, stipuleaza ca drepturile de pensie recalculate in baza art.9 al.5 din 164/2001 se acorda si se plateasc de la data intrarii in vigoare a 90/2007, respectiv de la 01.01.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul care a criticat soluția ca nelegală, apreciind că instanța de fond a dat o interpretare greșită Legii nr. 164/2001.
Arată acesta că instanța de fond a fost în eroare și a reținut greșit faptul că ar fi solicitat recalcularea pensiei în baza Legii nr. 90/2007, când de fapt a solicitat recalcularea pensiei în baza Legii nr. 164/2001 nemodificată, motivat de faptul că în calculul perioadelor de timp lucrate în condiții speciale nu s-a ținut cont de ultima perioadă, respectiv 12.05.2001 - 31.10.2001. Această perioadă, în care a lucrat în calitate de ofițer specialist în cadrul Serviciului Supraveghere Operativă și Informații se încadrează în dispozițiile HG 1294/2001, anexa II, Titlul II alin. 1, fiind o perioadă lucrată în condiții speciale.
Dacă s-ar fi luat în calcul această perioadă de timp lucrată în condiții speciale la momentul emiterii deciziei de pensionare nr. -/21.02.2002, perioada sa reală de vechime în muncă desfășurată în condiții speciale ar fi fost de 15 ani, 4 luni și 14 zile, ceea ce ar fi condus la aplicarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 164/2001 și acordarea unui procent maxim de 64% în calcularea drepturilor sale bănești.
A mai arătat recurentul că instanța de fond necoroborând actele depuse, cu dispozițiile legale aplicabile în cauză a apreciat în mod eronat că recalcularea făcută în anul 2008 în temeiul Legii nr. 90/2007 este corectă, neînțelegând faptul că această vechime în muncă în condiții speciale exista încă de la momentul pensionării și calculul greșit al pensiei se datorează unei erori profesionale și nu lipsei cadrului legislativ. Adeverințele emise în cursul anului 2007 demonstrează tocmai greșeala făcută de către intimată în momentul întocmirii dosarului de pensionare.
Intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat, învederând faptul că hotărârea instanței de fond este legală, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 90/2007, reținându-se în mod corect că în cazul recalculării drepturilor de pensie ca urmare a revizuirii vechimii în serviciu pe baza modificării condițiilor de muncă în care și-au desfășurat activitatea cadrele militare, noile drepturi se plătesc de la data de 01.01.2008, în conformitate cu prevederile art. II și III din Legea nr. 90/2007. Mai mult adeverința nr. 534.429/2007 a fost emisă în temeiul Legii nr. 90/2007 astfel că nu există nici un temei legal care să permită aplicarea unui alt tratament cu privire la data de la care se plătesc diferențele de pensie ca urmare a recalculării acesteia.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Este indubitabil faptul că recurentul a lucrat în condiții speciale de munca in perioadele 01.10.1992-08.11.1994, 18.09.1997-12.02.2001 si 12.05.2001-31.10.2001, acest lucru rezultând din adeverințele nr.-/31.12.2007 si nr.-/ 30.11.2007 emise de IPJ
anterior precizate, ca fiind lucrate de către recurent în condiții speciale de muncă, au stabilite de către unitatea la care acesta a fost angajat în temeiul art. 9 alin. 5 din Legea nr. 164/2001, text introdus în acest act normativ prin intermediul Legii nr. 90/2007 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Acest text legal are următorul conținut: "Prevederile alin. (1) - (3) sunt aplicabile, după caz, și cadrelor militare trecute în rezervă/retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.".
În aceste condiții, susținerile recurentului referitoare la faptul că instanța de fond a fost în eroare atunci când a reținut că a solicitat recalcularea pensiei în baza Legii nr. 90/2007 nu pot fi primite deoarece cererea pe care acesta a formulat-o intimatei se întemeiază pe adeverințele ce i-au fost eliberate tocmai în temeiul legii anterior menționate. A reține faptul că cererea pe care recurentul a adresat-o intimatei este întemeiată pe prevederile Legii nr. 164/2001 în forma anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 90/2007, în condițiile în care aceasta se întemeiază pe adeverințe emise în baza prevederilor ultimului act normativ menționat, așa cum acesta a solicitat, nu poate fi acceptat de către C deoarece ar însemna aplicarea unei lex tertia, procedeu juridic nepermis.
În consecință, consideră Curtea că în mod corect prima instanță a apreciat că recurentul nu poate obține obligarea intimatei la recalcularea pensiei și plata diferențelor anterioare datei de 01.01.2008, deoarece art. II din Legea nr. 90/2007 prevede: "Drepturile de pensie recalculate conform art. 9 alin. (5) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege, se acordă și se plătesc de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în termenul legal de prescripție."
Susținerile recurentului referitoare la faptul că în realitate adeverințele menționate demonstrează eroarea făcută de către intimată la momentul întocmirii dosarului inițial de pensionare în care s-a emis decizia nr. -/2002 nu pot fi primite de către instanță pe de parte din lipsa probelor, iar pe de altă parte deoarece nu sunt de natură a conduce, chiar reale de ar fi, la o altă soluție. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 54 alin. 4 din Legea nr. 164/2001: "Deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive.". Din actele dosarului nu rezultă că recurentul contestator ar fi formulat împotriva deciziei nr. -/2002 contestație în conformitate cu prevederile legale anterior menționate și în consecință aceasta a devenit definitivă. Deci, până la momentul emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. -/2008, contestată, prin prezenta, decizia anterior menționată a fost pe deplin valabilă producându-și efectele, fără ca recurentul să fi fost nemulțumit de drepturile stabilite prin ea.
Mai mult nu se poate reține că intimata ar fi fost în culpă cu privire al conținutul dosarului de pensionare baza căruia au fost stabilite drepturile de pensie ale recurentului, în condițiile în care în conformitate cu prevederile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 164/2001: "În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.", în speță fiind vorba de unitatea stabilită în conformitate cu prevederile art. 49 alin. 1 din același act normativ din care recurentul a fost trecut în rezervă.
În consecință, pentru considerentele menționate recursul formulat este privit ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.2229 din 2 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii din cadrul A, cu sediul în B,-, sector 4, prin reprezentant legal Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, nr.1 A, sector 4.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 ianuarie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrei Popescu
- - - -- - -
Grefier
-
2 ex.
Red
10.02.2009
Trib.P nr-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Vera Andrei Popescu
