Asigurări sociale. Decizia 56/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 56
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1629 din 1 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna, satul Lazuri,-, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns pentru recurenta-intimată consilier juridic, în baza delegației nr. 88/18.01.2010, lipsind intimata-contestatoare.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de Tribunalul Dâmbovița și pe fond menținerea deciziei emise de instituție ca temeinică și legală.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr.1190/09.07.2009 emisă de intimată solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestei decizii.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin decizia nr. 573/09.06.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a dispus revizuirea deciziei asupra capacitații de muncă nr.1135/17.03.2006 privind încadrarea contestatoarei în gradul II de invaliditate.
S-a mai susținut că împotriva acestei decizii, contestatoarea a formulat contestație, iar prin decizia nr.1190/09.07.2009 emisă de intimată, contestația i-a fost respinsă pe motiv că decizia contestată fost emisă în baza controlului efectuat de organele de control al CNPAS.
A mai arătat contestatoarea că la momentul pensionării sale a fost respectată procedura de expertizare prevăzută de legislația în vigoare fiind depuse acte medicale ce se regăsesc în dosar, fiind revizuită în fiecare an de către Comisia de Expertiză M, iar contestatoarea nu are cunoștință despre controlul efectuat de CNPAS.
De asemenea, s-a susținut că deciziile anuale asupra capacitații de muncă emise anterior deciziei nr.573/09.06.2009 au devenit definitive, ele intrând în circuitul civil producând efecte juridice, anularea acestora fiind posibilă numai în condiții expres prevăzute de lege, iar dispozițiile Legii 19/2000 și ale Ordinului nr.340/2001 nu prevăd modalitatea de anulare prevăzută în decizia contestată nesolicitându-se nici avizul de specialitate al Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
S-a arătat că conformitate cu art.62 alin.1 din Legea 19/2000, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6 - 12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, însă contestatoarea nu a urmat procedura privind revizuirea medicală periodică, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat în baza unor documente neconforme, în acest sens fiind întocmită nota de constatare de către Direcția de audit Intern și Control din cadrul CNPAS în care sunt menționate viciile identificate în deciziile medicale anulate.
A mai învederat intimata că în aceste condiții s-a emis decizia nr.573/09.06.2009, prin care s-au revizuit deciziile asupra capacității de muncă întrucât acestea au fost emise fără a fi respectată procedura de încadrare în grad de invaliditate și revizuire medicală, iar decizia emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Târgoviște - Comisia de solu ți onare a contesta ți ilor, a fost în mod corect și legal emisă deoarece aceasta nu avea competen a de a efectua o nouă reexpertizare a contestatoarei.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1629 din 1.10.2009, a admis contestația și a anulat deciziile nr. 1190/09.07.2009 și 573/09.06.2009 emise de intimată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia intimatei nr.1190/09.07.2009 s-a respins contesta ia formulată de petentă împotriva deciziei nr.573/09.06.2009 privind capacitatea de muncă. Prin această din urmă decizie se constatase că petenta nu se prezentase pentru a fi examinată de medicul expert și în arhiva Cabinetului Medical de Expertiză și Recuperare a Capacită ii de Muncă nu s-au regăsit documentele medicale în baza cărora să se emită o decizie, neexistând dosar medical, documente medicale care să justifice diagnosticul și niciun exemplar al deciziei, motiv pentru care men inerea sa în grad de invaliditate a fost considerată nejustificată.
S-a mai reținut că a fost efectuat un control de către Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale - Direcția de Audit Intern și Control asupra activității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă la Cabinetul Medical M, invocându-se drept temei al controlului prevederile HG nr.13/08.01.2004 și ale secțiunii C pct.III, art. 39 din Ordinul 340/2001 și s-au constatat deficiențe constând în neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și inexisten a dosarului medical.
A mai arătat tribunalul că anularea deciziei de încadrare în grad de invaliditate nu poate produce efecte juridice decât pentru viitor, concluzie care rezultă din prevederile art. 39 alin.3 din Ordinul 340/2001, care statuează că decizia emisă de Oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, a concluzionat instanța de fond, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității ca urmare a recuperării capacității de muncă, cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive și, în nici un caz, nu putea fi dispusă de un organ cu atribuții administrative.
De asemenea, s-a reținut că aceea i solu ie se impune și pentru situa ia în care devin aplicabile disp. art.41 din Ordinul nr.340/2001 privind revizuirea deciziilor ca urmare a unor erori săvâr ite de unitatea de expertiză medicală, medicul expert neavând posibilitatea de a anula ori înlocui o decizie anterioară care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice decât prin intermediul instan elor de judecată.
Totodată, s-a arătat că deși intimata este în culpă, aceasta invocă drept motive ale anulării deciziei privind capacitatea de muncă propriile greșeli în aplicarea prevederilor legale și în gestionarea documentelor medicale și nu ale contestatoarei, care nu are obligația dovedirii împrejurărilor prezentării la toate termenele de revizuire și a depunerii la acele termene a documentelor medicale și în plus, în cazul soluționării contestației împotriva deciziei de revizuire a deciziei asupra capacității de muncă, chiar și în urma unor erori săvârșite de intimată, era obligatorie obținerea avizului Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, conform art.56 alin.3 din Legea 19/2000.
A mai reținut prima instanță că potrivit art.22 din Ordinul 340/2001, revizuirea medicală a pensionarilor încadrați în grad de invaliditate se efectuează la termenul stabilit de medicii experți ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă care au în evidență pensionarul, iar cabinetele de expertiză medicală au obligația ca în primele 5 zile ale fiecărei luni să comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentați la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente pentru suspendarea pensiei conform legii.
Așa fiind, s-a reținut că intimata trebuia să aibă dovadă de la cabinetul de expertiză medicală din care să rezulte invalizii pensionari nereprezentați la revizuirea medicală periodică, iar măsura care se dispune în caz de neprezentare la revizuire este suspendarea pensiei și nu anularea deciziei de stabilire a capacității de muncă.
Pentru toate aceste motive, tribunalul a admis contestația în sensul celor sus arătate.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct.6, 8 și 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
Susține recurenta că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat prevederile art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, în condițiile în care temeiul legal al anulării, prevăzut și în decizia de anulare a deciziilor de încadrare medicală, îl constituie art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
În această situație, arată recurenta, s-a procedat la anularea deciziilor de încadrare în grad de invaliditate, ca urmare a notei de constatare a CNPAS - Direcția Audit Intern și Control, prin care s-au constatat anumite erori în privința procedurii de expertiză medicală, precum și în privința documentelor care au stat la baza emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.
Tot în mod eronat instanța de fond a reținut că depunerea de către intimata-contestatoare a unor documente medicale la dosarul cauzei ori deținerea de asemenea documente duc la concluzia că acestea au fost depuse și la M, neexistând dovezi în acest sens, iar documentele depuse de către intimata-contestatoare la dosar nu au fost analizate de către medicul specialist în expertizare medicală a capacității de muncă, acesta neexpertizându-o pe intimată.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Deși legal citată cu această mențiune, intimata nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat în cauză.
Prin încheierea din 4 decembrie 2009, Curtea de APEL PLOIEȘTIa dispus suspendarea judecării cauzei conform art.242 alin.1 pct.2 Cod pr.civilă, pentru lipsa nejustificată a părților, cauza fiind repusă pe rol pentru termenul din 19 ianuarie 2010, la solicitarea recurentei.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr.573/9.06.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a revizuit decizia asupra capacității de muncă emisă pentru intimata-contestatoare, având nr.1135/17.03.2006, reținându-se că aceasta a fost eliberată fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare, pentru motivele expres indicate și, în consecință, încadrarea într-un grad de invaliditate nu se justifică.
Ulterior, Casa Județeană de Pensii Dae mis și decizia nr.-/6.08.2009, prin care, având în vedere decizia de revizuire sus-menționată, a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate a intimatei-contestatoare și recuperarea sumei de 10240 lei de la aceasta, ca sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 1.04.2007 - 1.07.2009.
Intimata-contestatoare s-a adresat, în termen legal, cu contestație împotriva deciziei nr.573/9.06.2009 a Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art. 56 alin.2 din Legea nr. 19/2000, primind decizia nr.1190/9.07.2009 a Casei Județene de Pensii D - Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare Capacității de Muncă, prin care i s-a respins contestația pe motivul lipsei documentelor conforme și necesare încadrării și menținerii în grad de invaliditate și nerespectării procedurilor legale de expertizare medicală.
În cuprinsul deciziei nr.573/9.06.2009 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare nr.7900/22.05.2009, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr. 340/2001 al pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, precum și ale HG nr.1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Controlul consemnat în nota de constatare sus-menționată invocată de recurentă, a fost efectuat de către Direcția Control și Combatere Fraudă a CNPAS, în baza HG nr.13/2004 și a Ordinului nr. 340/2001 al - Secțiunea C, punctul III, art. 39, controlul vizând activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului medical
În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art. 39 din Secțiunea C, punctul III din Ordinul nr. 340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Prin urmare, în cazul în care în urma unui control se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală, se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se numai pentru viitor.
Recurenta a susținut că la dosarul medical intimata-contestatoare nu a depus documente justificative, iar aceasta nu a fost expertizată de medicul specialist, deși nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale, datorate, în principal, unei angajate a cabinetului au impus revizuirea deciziei asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiară.
În consecință, nu i se pot imputa intimatei neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica revizuirea deciziei asupra capacității de muncă.
În raport de considerentele mai sus arătate, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul intimatei Casa Județeană de Pensii D ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1629 din 1 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna, satul Lazuri,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
----- --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
2010-02-10
/FA
4 ex.
Trib.D nr-
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
