Asigurări sociale. Decizia 58/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 58

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr

JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

- - - -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1731 din 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna, sat, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns pentru recurenta-intimată consilier juridic, în baza delegației nr. 87/18.01.2010, intimata-contestatoare personal.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare din partea intimatei-contestatoare.

Consilier juridic având cuvântul, arată că a primit un exemplar de pe întâmpinare nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.

Intimata-contestatoare având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Consilier juridic având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de Tribunalul Dâmbovița și pe fond menținerea deciziilor emise de instituție ca temeinică și legală.

Intimata-contestatoare având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate la fond ca temeinică și legală.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sub nr- contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D anularea deciziei nr. -/24.07.2009 prin care s-a dispus suspendarea plății pensiei sale de invaliditate și recuperarea sumei de 2.738 lei.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că în temeiul dispozițiilor Legii nr. 19/2000 modificată și completată, a beneficiat de pensie de invaliditate stabilită în baza deciziei de încadrare în grad de invaliditate nr. 1546/11.04.1997 iar ulterior prin adresa nr. 612/08.04.1999 a fost înștiințată că decizia sa este nerevizuibilă. În baza acestei decizii i-a fost plătită pensia de invaliditate, iar ulterior a obținut decizia nr. 1--/24.07.2009 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă.

Contestatoarea a mai arătat că având o decizie nerevizuibilă nu avea obligația de a se prezenta la termene de revizuire și nu este culpa sa că s-au constatat ca urmare a unui control intern,nereguli privind nerespectarea procedurilor prevăzute de lege cu privire la încadrarea sa în grad de invaliditate.

Contestația a fost însoțită de copie de pe decizia contestată și de copie de pe decizia asupra capacității de muncă nr. 1546/11.04.1997 (filele 4-6).

Intimata Casa Județeană de Pensii Dad epus întâmpinare(filele 9-11) prin care a solicitat respingerea contestației întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 62 alin.1 din Legea nr. 19/2000 pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare.

Intimata a arătat că nu a fost urmată procedura privind revizuirea medicală periodică de către contestatoarea, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme realității, iar începând cu anul 1999 nu au fost îndeplinite condițiile legale pentru ca aceasta să beneficieze de pensia de invaliditate, decizia de suspendare a plății pensiei și recuperare a sumei de 2738 lei fiind legală și temeinică.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1731 pronunțată la data de 13 octombrie 2009, Tribunalul Dâmbovița a admis contestația și dispus anularea deciziei nr. -/24.07.2009 emisă de intimată.

Pentru pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că s-a făcut dovada de către contestatoare că a fost pensionată la data de 11.04.1997 conform deciziei nr. 1546 emisă de către intimată, iar ulterior, după prezentarea la revizuirea medicală din data de 08.04.1999 a primit o adresă de la Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M cu mențiunea că se încadrează în gradul 2 de invaliditate, decizia fiind nerevizuibilă.

Casa Județeană de Pensii D nu a depus la dosarul cauzei nici un fel de acte din care să rezulte neprezentarea contestatoarei la termenele de revizuire. În aceste condiții, cum în posesia contestatoarei se afla decizia cu mențiunea nerevizuibil, tribunalul reține că nu mai exista, din partea contestatoarei, obligația de a se prezenta la termenele de revizuire.

În aceste condiții, intimata a dispus în mod nelegal suspendarea plății pensiei către contestatoare și recuperarea sumelor plătite către aceasta pe perioada 2006 -2007 fără a obține în prealabil constatarea pretinsului fals, în măsura în care el există.

În prezent s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aceasta fiind suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, însă nu sunt indicii că pensionara ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată iar instanța penală nu s-a pronunțat în legătură cu existența unor infracțiuni de fals și nici nu s-au anulat deciziile de încadrare în grad de invaliditate pe acest motiv.

Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut anularea sau revizuirea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.

Neprocedând în acest mod s-au încălcat prevederile Ordinului 340/2001 precum și prevederile art. 56 din Legea nr. 19/2000, care stabilesc procedura privind încadrarea în grad de invaliditate. Câtă vreme decizia asupra capacității de muncă poartă mențiunea că este nerevizuibilă, ea nu putea fi revizuită decât în baza unei sentințe penale definitive sau, în cazul unui autocontrol, prin folosirea procedurii reexpertizării medicale a contestatoarei pe seama și cheltuiala intimatei, efectele urmând a se produce numai pentru viitor.

Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii D criticând soluția ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.

A susținut recurenta că în mod eronat instanța de fond a admis contestația, reținând că intimata nu avea obligația să se prezinte la revizuirea medicală periodică întrucât nu-i pot fi imputate neregulile existente în desfășurarea activității la Cabinetul de Expertiză Medicală

S-a mai arătat că potrivit art.62 alin.1 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale, în funcție de afecțiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii, astfel că intimata trebuia să se prezinte la comisia de expertiză medicală în vederea revizuirii medicale pentru a putea beneficia în continuare de pensie de invaliditate, iar conform art.92 alin.1 lit.c din Legea nr.19/2000, cu modificările si completările ulterioare, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală.

Drepturile de pensie ale intimatei s-au deschis în baza deciziei nr.1546/11.04.1997, în care este menționat termenul de revizuire din luna aprilie 1998, intimata fiind încadrată gradul II de invaliditate și având cunoștință de existența termenului de revizuire, deoarece a semnat de primire pe această decizie.

Totodată, s-a mai susținut că la dosarul medical al intimatei nu există nicio cerere de revizuire înainte de termenul stabilit de către medicul expert care, în conformitate cu art.62 alin.5 din Legea nr.19/2000, să poată proceda la o nouă revizuire medicală, iar în urma borderoului nr.134/27.02.2009 emis de M, în mod corect și legal a procedat recurenta la suspendarea plății pensiei de invaliditate a intimatei, care nu s-a prezentat la comisie la termenul stabilit în acest sens, stabilindu-se prin decizie și debitul în cuantum de 2738 lei, invocându-se de către recurentă și disp.art.62 alin.4 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, care statuează că neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuirea medicală atrage suspendarea plații pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzut la revizuirea medicală.

S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.

Intimata-contestatoare a depus întâmpinare (filele 7-8) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia potrivit considerentelor ce succed:

Prin decizia asupra capacității de muncă nr.1546 din 11 aprilie 1997 Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă M (fila 12 dosar fond) a fost încadrată în gradul II de invaliditate cu termen de revizuire în luna aprilie 1998 iar prin decizia aceluiași cabinet, având nr.612 din 8 aprilie 1999 s-a menținut gradul de invaliditate acordat inițial pensionarei, fără termen de revizuire, mențiunea "nerevizuibil"fiind înscrisă explicit în decizie (fila 12 dosar fond).

Cu susținerea de a nu se fi prezentat din motive imputabile la termenul de revizuire din anul 1999, intimata a emis la data de 24 iulie 2009 decizia nr.- prin care, în temeiul art.92 din Legea nr.19/2000 și art.29.C din Ordinul nr.340/2001 al, a dispus suspendarea plății pensiei de invaliditate a contestatoarei și recuperarea de la aceasta a sumei de 2738 lei încasată cu acest titlu în perioada 1 iulie 2006-1 octombrie 2007. (fila 4 dosar fond).

Această decizie a fost anulată de prima instanță care a interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile legale ce reglementează procedura revizuirii medicale și respectiv a suspendării plății pensiei, așa cum se va arăta în cele ce succed:

Secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.19/2000-publicat în Monitorul Oficial nr.237 din 10 mai 2001- reglementează procedura de încadrare în grade de invaliditate, revizuirea medicală, recuperarea capacității de muncă și contestarea deciziei medicale.

Capitolul II al acestei secțiuni instituie regulile de revizuire medicală a pensionarilor încadrați în diverse grade de invaliditate, stabilind în sarcina medicului expert al asigurărilor sociale, între altele, și obligația de a emite decizia medicală și de a stabili termenul de revizuire în funcție de recuperabilitatea afecțiunilor (pct.23 alin.1) iar data la care bolnavul trebuie să se prezinte la revizuirea medicală va fi fixată cu 10 zile înainte de expirarea valabilității deciziei(pct.23 alin.4).

Potrivit pct.29 din cap.II al Secțiunii Ca O rdinului, la termenul de revizuire pensionarul de invaliditate are obligația să se prezinte fără a fi citat la cabinetul de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă care îl are în evidență, în vederea revizuirii medicale, iar în conformitate cu pct.30 cabinetul are obligația ca în primele 5 zile ale fiecărei luni să comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentați la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, pentru suspendarea pensiei, conform legii.

Art.92 alin.1 lit.c din Legea nr.19/2000 stabilește că plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acesteia nu se prezintă la revizuirea medicală periodică.

Din dispozițiile legale de mai sus, corect evocate de instanța fondului, rezultă că pentru a opera suspendarea plății pensiei de invaliditate, legiuitorul a instituit obligații complementare atât în sarcina caselor teritoriale de pensii și structurilor ce au atribuții specializate în această privință cât și pentru pensionarii invalizi.

În acești termeni, Curtea constată că intimata a nesocotit prevederile legale referitoare la procedura revizuirii medicale, așa cum a constatat și prima instanță fiindcă nu se pot identifica motivele pentru care intimata, încălcând cerințele Ordinului nr.340/2001 care au fost citate mai sus, a emis decizia de suspendare a plății pensiei de invaliditate în luna iulie 2009 câtă vreme, în situația în care pensionara invalidă nu s-a prezentat din motive imputabile la termenul de revizuire medicală fixat pentru anul 1999, cabinetul de expertiză avea obligația ca în primele 5 zile ale lunii următoare celei precedente să comunice numele acesteia în vederea suspendării plății pensiei.

Această procedură a fost reglementată de legiuitor cu termene și date precise tocmai cu scopul de a preîntâmpina abuzuri ca în cauza de față în care, singurul termen de revizuire medicală a fost stabilit pentru data de 12 aprilie1998, iar decizia de suspendare a fost emisă după mai mult de 10 ani, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, măsura trebuia să opereze începând cu luna următoare, adică mai 1998.

Consecința acestui mod nelegal de lucru, organizat în cadrul structurilor specializate ale intimatei Casa Județeană de Pensii D, este continuarea plăților lunare cu titlu de pensie de invaliditate până la o dată, stabilită unilateral, arbitrar și în afara oricărei reglementări, la care intimata hotărăște, după criterii subiective, că poate emite decizia de suspendare ca măsură cu caracter sancționator pentru pensionarul invalid care din pretinsa sa culpă, nu s-a prezentat la revizuirea periodică.

Procedând astfel, în cauza de față, s-a ajuns la situația, ce nu poate fi justificată în vreun fel, ca pensia de invaliditate a contestatoarei, să fie plătită lunar timp de peste 10 ani, deși, în măsura în care aceasta se impunea a fi suspendată, decizia trebuia emisă în luna mai 1998, iar nu în luna iulie 2009, cum s-a procedat.

În plus, nu se poate stabili din considerentele deciziei astfel emise ce a determinat intimata Casa Județeană de Pensii D ca în luna iulie 2009 să ia măsura suspendării, fiindcă în raport de acest moment, s-a decis recuperarea retroactivă a pensiei plătite beneficiarei și care însumează 2738 lei, în condițiile în care culpa exclusivă pentru efectuarea acestor plăți revine intimatei, pentru argumentele reținute în cele ce preced.

În egală măsură, pensionara invalidă se află și în posesia unei decizii nerevizuibile emise în luna aprilie 1999 despre care intimata recurentă nu a dat nici la instanța de fond nici în cea de control judiciar, vreo explicație verosimilă care să ducă la concluzia culpei contestatoarei pentru eventuala neprezentare la revizuirea medicală periodică.

În aceste circumstanțe, Curtea constată că reglementarea strictă atât prin Legea nr.19/2000 cât mai cu seamă prin Normele Metodologice de aplicare a acesteia, a procedurii revizuirii medicale, a fost impusă de legiuitor pentru respectarea drepturilor unei categorii de pensionari care, datorită unor cauze medicale ce determină diferite invalidități ce nu le mai permit reluarea activităților profesionale, sunt plasați în situația de a fi reevaluați periodic din punct de vedere medical, ceea ce implică stabilirea unor termene și condiții clare și precise, pentru a nu supuși arbitrariului autorităților.

Or în cauză, contestatoarei i s-a emis o primă decizie asupra capacității de muncă nr.1546 din 11 aprilie 1997 în conținutul acesteia fixându-se termen de revizuire la 12 aprilie 1998, care reprezintă în realitate termenul de valabilitate al deciziei asupra capacității de muncă a contestatoarei-intimate care a fost ulterior declarată invalid gradul II nerevizuibil, conform deciziei nr.612 emisă la 8 aprilie 1999 (fila 12 dosar fond) ceea ce exclude incidența dispozițiilor legale sus-citate referitoare la obligația de prezentare la termenele periodice de revizuire.

Pentru toate argumentele de fapt și de drept expuse, Curtea constată că recursul exercitat în cauză este nefondat, deoarece culpa exclusivă în derularea procedurii revizuirii medicale aparține recurentei, care a nesocotit prevederile legale ce o reglementează, emițând o decizie nelegală și netemeinică ce a fost anulată în întregime de instanța de fond, cu consecința repunerii contestatoarei în situația anterioară suspendării pensiei sale de invaliditate și exonerării plății pensiei pretins încasate necuvenit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1731 din 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare domiciliată în comuna, sat, județul

Irevocabilă.

Pronunțată astăzi, 19 ianuarie 2010, în ședință publică.

Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

--- - --- - -- -

Grefier

2010-02-15

/VS

4 ex.

Trib.D nr-

,

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

Președinte:Elena Simona Lazăr
Judecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 58/2010. Curtea de Apel Ploiesti