Asigurări sociale. Decizia 879/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 879

Ședința publică din data de 03 iunie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

-

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște, str. - nr. 1A, județul D, împotriva sentinței civile nr. 232 din 19 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 4..A,. 15, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimatul-contestator, reprezentat de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale din 02 iunie 2008, emisă de Baroul Dâmbovița, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.

Avocat, pentru intimatul-contestator, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea ia act de că nu mai sunt cerereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat, pentru intimatul-contestator, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, respectiv de admitere a contestației, sens în care depune la dosar note scrise.

Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței nr. 37/02 iunie 2008 privind plata onorariului de avocat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Contestatorul a contestat deciziile nr. 1066/23.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și nr. 2492/20.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și a solicitat anularea acestor decizii.

În motivarea contestației, s-a arătat că prin decizia nr. 1066/23.10.2007, menținută prin decizia nr. 2492/2007 s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă, reținându-se că nu a respectat procedura de revizuire medicală și nu s-a prezentat la consultația medicală cu documentația necesară pentru stabilirea gradului de invaliditate, deși nu era posibilă anularea deciziilor anterioare întrucât au devenit definitive prin necontestare.

De asemenea, contestatorul a menționat că s-a prezentat anual pentru revizuirea medicală și a depus dovezile medicale din care rezulta că nu și-a redobândit capacitatea de muncă și că măsura a fost dispusă prin nota de constatare nr. 49163/23.10.2007 care nu a ținut cont de actele medicale emise de instituții sanitare specializate.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației întrucât emiterea deciziei nr.1066/2007 a fost determinată de nota de constatare nr. 49163/23.10.2007, întocmită de Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS, prin care s-au constatat încălcări ale procedurii de expertizare medicală, că decizia 2492/2007 este legală și temeinică pentru că deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate au fost emise fără ca să se prezinte contestatoarea la consultația medicală cu documentația necesară care să ateste incapacitatea de muncă.

Prin sentința civilă nr.232 din 19 februarie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația, a anulat deciziile 1066/23.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M și nr. 2492/20.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 1066/2007 emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperarea a Capacității de Muncă M, s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă nr. 4630/16.12.2002, 4704/02.12.2003, 5704/17.12.2004, 5697/17.12.2004, 6210/16.10.2005, 7014/16.12.2005 și 3347/10.12.2001, reținându-se că prin controlul consemnat în nota de constatare nr. 49163/23.10.2007 s-a stabilit că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Decizia arătată anterior a fost menținută prin decizia nr. 2492/20.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, respingându-se contestația administrativă.

Conform prevederilor art.56 al.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

Se poate constata că deciziile asupra capacității de muncă, menționate în cuprinsul deciziei nr. 1526/30.10.2007, au devenit definitive prin necontestare și au intrat în circuitul juridic civil, producând efecte depline, astfel că nu este posibilă revocarea acestora în mod unilateral.

Este de principiu că un act administrativ jurisdicțional, care a intrat în circuitul civil, nu poate fi anulat decât în baza unei hotărâri penale prin care s-a constatat săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu actul respectiv sau a unei hotărâri civile prin care s-a dispus anularea acesteia.

Nici procedura folosită de către intimată nu este prevăzută de Legea nr.19/2000 și de Ordinul nr.340/2001, iar anularea unor acte administrative jurisdicționale definitive aduce atingere securității raporturilor juridice din ramura dreptului asigurărilor sociale.

Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare a deciziilor suficient, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.

Incapacitatea de muncă a contestatorului și încadrarea acesteia într-un grad de invaliditate este confirmată și prin actele medicale depuse de contestator referitoare la starea de sănătate anterioară datei emiterii deciziilor.

Împotriva acestei sentințe intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată.

Criticând hotărârea intimata a susținut că potrivit dispozițiilor art. 41 din Ordinul nr. 340/2001 deciziile de încadrare sau menținere în grad de invaliditate rămase definitive pot fi revizuire în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală sesizate de organele de control ierarhic superioare, așa cum în speță s-a constatat prin Nota de constatare din 26.10. 2007.

Pe de altă parte la dosarul de la Cabinetul de expertiză medicală M nu au fost depuse actele medicale doveditoare ale stării de invaliditate a contestatorului.

În aceste condiții decizia de încetare a plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumelor încasate în plus a fost anulată nelegal și nemotivat.

Intimatul-contestator deși legal citat nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat, însă la termenul din data de 03.06.2008, prin apărător, a depus note scrise solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin decizia nr. 1066/23.10.2007 emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă M s-a dispus anularea deciziilor asupra capacității de muncă privind pe contestator, cu nr. 4630/16.12.2002, 4704/02.12.2003, 5704/17.12.2004, 5697/17.12.2004, 6210/16.10.2005, 7014/16.12.2005, 3347/10.12.2001, urmare celor reținute prin Nota de constatare 49163/23.10.2007 emisă de organele de control ierarhic superioare privind nerespectarea procedurii de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Cu toate că această decizie putea fi contestată conform art. 56 alin.2 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 zile de la comunicare, a fost emisă o nouă decizie la numai 2 zile cu nr. -/25.10.2007 de către intimata Casa Județeană de Pensii D prin care s- dispus încetarea plății pensiei de invaliditate stabilite anterior și recuperarea sumei de 10.027 lei (RON) încasate în perioada 1.11.2004 - 01.11.2007.

Sub un prim aspect se constată nerespectarea procedurii legale din culpa intimatei, situație în care existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză medicală din subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare anterioare prin invocarea neregularității propriilor acte și deci culpa proprie.

De altfel, prin actele medicale existente contestatorul a făcut dovada deplină a stării grave a sănătății sale care a justificat încadrarea în grad de invaliditate, or încetarea acestuia nu putea avea loc decât prin avizul obligatoriu al Institutului Național de Expertizare Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, conform art. 56 din Legea nr. 19/2000, care în speță nu a fost emis, subzistând și sub acest aspect nelegalitatea măsurii anulării încadrării anterioare în grad de invaliditate a contestatorului.

În același timp, conform art. 62 alin.3 din Legea nr. 19/2000, eventuala încetare sau anulare a încadrării în grad de invaliditate - stabilită anterior - nu poate avea loc decât pentru viitor și nu retroactiv cum s-a procedat în mod vădit nelegal prin emiterea celor două decizii corect anulate de prima instanță, eventuale efecte retroactiv putând a fi produse numai în cazul unei hotărâri penale definitive privind anularea unor astfel de decizii, ori înscrisuri determinare declarate false - ceea ce nu este cazul în speță.

Pentru toate considerentele expuse, soluția pronunțată de instanța de fond privind anularea celor două decizii este legală și temeinică sub toate aspectele.

Nesubzistând niciunul din cauzele de nulitate ale hotărârii atacate în temeiul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat în baza art. 312 din același cod.

Văzând și disp.art.274 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.232 din 19 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în comuna Târgoviște, str.- -,.33 B,.A,.15, județul

Obligă recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D la 450 lei cheltuieli de judecată către intimatul-contestator.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

--- - --- - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120/2006

Tehnored. 2 ex./24.06.2008

/

dos.fond nr- Tribunalul Dâmbovița

jud.fond G

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 879/2008. Curtea de Apel Ploiesti