Asigurări sociale. Decizia 881/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 881

Ședința publică din data de 03 iunie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

-

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște, str. - nr. 1A, județul D, împotriva sentinței civile nr. 236 din 19 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în Târgoviște, str. - nr. 152, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimatul-contestator, reprezentat de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale din 02 iunie 2008, emisă de Baroul Dâmbovița, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.

Avocat, pentru intimatul-contestator, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea ia act de că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat, pentru intimatul-contestator, având cuvântul, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, respectiv de admitere a contestației, sens în care depune la dosar note scrise.

Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței nr. 39/02 iunie 2008 privind plata onorariului de avocat.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată sub numărul - pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 26.11.2007, contestatorul a contestat decizia nr. -/25.10.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii D și a solicitat anularea acestei decizii.

Motivând în fapt cererea contestatorul a arătat că prin decizia contestată s-a dispus suspendarea plății pensiei și obligarea să restituie pensia încasată necuvenit în sumă de 11706 lei, în perioada 01.12.2004-01.11.2007, că această decizie este nelegală întrucât a fost încadrat în gradul II de invaliditate printr-o decizie emisă în mod legal în anul 2001, când i s-a acordat și pensia de invaliditate, că datorită afecțiunilor de care suferă încadrarea în grad de invaliditate s-a menținut în fiecare an ca urmare a prezentării sale, cu dovezile medicale, la Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, că incapacitatea de muncă persistă și în prezent.

Contestatorul a mai menționat că nu are cunoștință de rezultatele controlului consemnate în note de constatare nr. 49148/23.10.2007, că deciziile asupra capacității de muncă au devenit definitive prin necontestare, conform art. 56 din Legea nr. 19/2000, că anularea deciziilor nu mai era posibilă.

În drept contestația a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, susținând că decizia este legală și temeinică pentru că contestatorul avea obligația de a se prezenta periodic la revizia medicală, conform art. 62 alin.1 din Legea nr. 19/2000, că încadrarea în grad de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme, fapt care a determinat emiterea deciziei nr. 1083/23.10.2007 prin care s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă, că această decizie a determinat și măsurile încetării plății pensiei și recuperării sumei de 11706 lei prin decizia contestată.

Contestatorul a formulat la data de 23.01.2008 contestație și împotriva deciziei nr. 2653/27.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, susținând că este nelegală și netemeinică întrucât s-a respins nejustificat contestația și s-a menținut decizia nr. 1083/23.10.2007, că nu a avut în vedere dovezile medicale, inclusiv biletele de ieșire din spital care atestau incapacitatea de muncă, că și prezent s-a menținut incapacitatea de muncă și că soluționarea contestației s-a efectuat fără a se respecta procedura legală prevăzută de art. 56 alin.3 din Legea nr. 19/2000, cu consultarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

În ședința din 19.02.2008 tribunalul a dispus conexarea celor două cereri.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației întrucât emiterea deciziei nr.1083/24.10.2007 a fost determinată de nota de constatare nr. 49148/23.10.2007 întocmită de Direcția audit Intern și Control din cadrul CNPAS, prin care s-au constatat încălcări ale procedurii de expertizare medicală, că contestatorul nu a respectat obligația prevăzută de art. 62 alin.1 din Legea nr. 19/2000 de a se prezenta la termenele stabilite pentru efectuarea revizuirii medicale, că a prezentat documente neconforme, că decizia de încetare a plății pensiei și recuperării sumei reprezentând pensia încasată nejustificat a fost emisă ca urmare a anulării deciziilor asupra capacității de muncă.

Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 236 din 19 februarie 2008 admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, anulat deciziile 1083/23.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, menținută prin decizia nr. 2653/27.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și nr. -/25.10.2007 emisă de intimată.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Prin decizia nr. 1083/23.10.2007 emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperarea a Capacității de Muncă M, s-au anulat deciziile asupra capacității de muncă nr. 2911/27.11.2001, 4208/26.11.2002 și 4282/11.11.2003, reținându-se că prin controlul consemnat în nota de constatare nr. 49148/23.10.2007 s-a stabilit că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

Decizia arătată anterior a fost menținută prin decizia nr. 2653/27.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, prin care s-a respins contestația administrativă formulată de contestator.

Conform prevederilor art.56 al.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

Se poate constata că deciziile asupra capacității de muncă, menționate în cuprinsul deciziei nr. 1083/23.10.2007, au devenit definitive prin necontestare și au intrat în circuitul juridic civil, producând efecte depline, astfel că nu este posibilă revocarea acestora în mod unilateral.

Este de principiu că un act administrativ jurisdicțional, care a intrat în circuitul civil, nu poate fi anulat decât în baza unei hotărâri penale prin care s-a constatat săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu actul respectiv sau a unei hotărâri civile prin care s-a dispus anularea acesteia.

Nici procedura folosită de către intimată nu este prevăzută de Legea nr.19/2000 și de Ordinul nr.340/2001, iar anularea unor acte administrative jurisdicționale definitive aduce atingere securității raporturilor juridice din ramura dreptului asigurărilor sociale.

Întrucât deciziile medicale au devenit definitive și nu era posibilă revocarea lor în mod unilateral, instanța de fond a anulat decizia nr. 1083/23.10.2001.

S-a reținut că, Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă, iar această se poate efectua în baza art. 39 din Ordinul 340 /2001, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot fi retroactive, pentru că dispozițiile menționate stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".

Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.

Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive, sau în cazul deciziei asupra capacității de muncă, în baza unei hotărâri civile pronunțată într-o cerere de anulare a deciziei respective, atunci când se invocă nulități ale acesteia.

Conform art.39 din capitolul III al Ordinul nr.340/2001, oficiile de expertiză medicală și recuperarea a capacității de muncă județene au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control oficiile putând solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertizare medicală și recuperare a capacității de muncă. Decizia emisă ca urmare a acțiunii de control, se aplică, potrivit alin.3 din același articol de la data emiterii indiferent de modul de rezolvare.

Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei de anulare a deciziilor suficient, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestator sau de către salariați ai intimatei se poate solicita în cadrul procesului penal anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a arătat, în esență că temeiul emiterii deciziilor de anulare îl reprezintă disp.art. 41 cap. III, Secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care îi îndrituiesc să revizuiască, în caz de erori, deciziile rămase definitive. A învederat recurenta că reclamantul nu a depus alte acte medicale și că nu sunt indicii în sensul că acesta ar deține și alte acte medicale.

Intimatul formulat întâmpinare prin care a arătat că sentința primei instanțe este legală și temeinică, sens în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza Secțiunii C, pct.III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatorului în anii 2001-2003, cu motivarea că acestea au fost emise cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare, precum și recuperarea sumelor încasate necuvenit în perioada 2004 - 2007.

Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin.3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.

Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.

Cu privire la faptul că intimatul-reclamant nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.

Nu au fost respectate nici dispozițiile art.56 alin.3 din Legea nr. 19/2000, la soluționarea contestației, Casa Teritorială de Pensii trebuia să consulte Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și avizul acestuia este obligatoriu și rămâne definitiv, ori din formularea textului nu rezultă caracterul facultativ al consultării institutului, ci dimpotrivă textul conține o normă imperativă, consultarea acestui institut în cazul soluționării contestației împotriva deciziei de încadrare în grad de invaliditate fiind obligatorie.

Față de aceste considerente, Curtea privește recursul ca nefondat, sens în care în temeiul art. 312.pr.civ. îl va respinge.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.236 din 19 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în Târgoviște,-, județ

Obligă recurenta la 900 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 3 iunie 2008.

Președinte JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

--- - --- - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Tehnored.2 ex./11.06.2008

/

.fond nr.- Trib.D

Jud.fond G

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Ioana Cristina Țolu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 881/2008. Curtea de Apel Ploiesti