Asigurări sociale. Decizia 924/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Cod operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.924
Ședința publică din data de 2 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Florin
GREFIER:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii T împotriva Sentinței Civile nr. 715/17.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul B.
La apelul nominal, făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâta recurentă consilier juridic și reclamantul intimat B, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reclamantul intimat depune la dosar întâmpinare în două exemplare din care un exemplar se comunică cu reprezentanta pârâtei recurente care depune la dosar practică judiciară.
Nemaifiind alte cererii de formulat instanța constată cauza în stare de a fi judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentata pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, fără cheltuieli de judecată.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin Sentința Civilă nr. nr. 715/17.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul B, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii T, și-n consecință s-a dispus anularea Deciziei nr. 1904/08.08.2008 și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie pe seama reclamantului, cu recalcularea pensiei prin valorificarea mențiunilor din adeverința nr. 745/04.04.2008, emisă de SC SA.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 3 din Legea nr.3/1977 reprezintă dreptul comun în materia asigurărilor sociale de stat, potrivit cărora dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășoară activitate permanentă pe baza unui contractul de muncă, și pentru care angajatorii plătesc contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este reiterat în Legea nr.19/2000, astfel că prioritate în aplicarea în speță o au aceste dispoziții legale, neputând fi creată o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.
Prin urmare s-a stabilit că, pârâta nu a respectat principiul izvorât din dispozițiile art. 10 ale Legii nr.3/1977, potrivit cărora dreptul la pensie se stabilește în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar astfel că, în considerarea dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 4/2005, și având în vedere adeverința eliberată de fostul angajator care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport și de veniturile suplimentare, se impune admiterea acțiunii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile recurate, în sensul admiterii acțiunii, invocând în drept dispozițiile art. 3041și art. 312 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că, potrivit dispozițiilor cuprinse la mențiunea de la punctul 6 din Anexa la OUG nr.4/2005, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
Cât privește veniturile valorificate în calculul pensiei, pârâta arată că veniturile suplimentare evidențiate în adeverința de care se prevalează reclamanta au fost obținute de aceasta, pe lângă salariul de bază, cu titlu de primă sau acord global, motiv pentru care, conform art. 164 alin. 2-3 din Legea nr. 19/2001 și pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au caracter permanent și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Se subliniază că adeverința nu precizează temeiul legal în baza căruia au fost acordate reclamantului veniturile suplimentare, astfel cum impune pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005 și nu pot fi valorificate la calculul pensiei.
Reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că prin decizia de recalculare a pensiei nu au fost respectate prevederile Legii nr.3/1977, sub incidența cărora s-a pensionat, iar dreptul la pensie, precum și recalcularea pensiei trebuie să țină seama de toate formele suplimentare de venituri pe care le-a realizat fără a se face o interpretare și o palicare abuzivă a dispozițiilor din punctul 6 ale Anexei OUG nr.4/2005 invocate de către recurentă.
Examinând sentința civilă recurată în raport de motivele invocate, Curtea de APEL TIMIȘOARA urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
Veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000 și aceste sporuri sunt prevăzute de art. 78 din aceeași lege.
Deși potrivit dispozițiilor OUG nr. 4/2005 sumele reprezentând acordul nu se iau în calculul drepturilor de pensie, menționându-se că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, rolul instanței este nu doar de a constata și cenzura directa aplicare a OUG nr. 4/2005, ci și de a interpreta actul normativ, inclusiv prin prisma Legii nr. 19/2000, opinia fiind aceea că în pofida acestei reglementări exprese, sumele se impun a fi luate în calcul.
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentată de forța juridică a legii față de o ordonanță, pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența principiilor în baza cărora un text de lege a fost edictat în raport de excepțiile ce au la bază tratamente discriminatorii.
Conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2000, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea Legii nr. 19/2000.
Din mențiunile arătate în adeverința depusă la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul a realizat venituri din acord, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuția la pensia suplimentară, conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr. 49/1982.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare, atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plăti, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu, art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În considerarea aspectelor mai sus relevate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii T împotriva Sentinței Civile nr. 715 din 17.02.2009, dată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr-
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică azi, 2 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. /29.06.2009
Tehnored.:DI./ 2 ex./29.06.2009
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Jud., jud.
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Raluca Panaitescu, Florin
