Cerere recalculare pensie. Decizia 1015/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6677/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 1015/
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinței civile nr. 1301/F din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița -Secția Civilă, în dosarul nr-(2307/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect -recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-reclamant, a depus la dosar întâmpinare prin serviciul registratură al acestei secții, la data de 11.02.2010, precum și faptul că atât recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I cât și intimatul-reclamant, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.1301/F/20.10.2009, Tribunalul Ialomița -Secția Civilă a respins ca neîntemeiată excepția tardivității cererii de chemare în judecată formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii I prin întâmpinare; a admis ca fiind întemeiată cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I; a obligat pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor reprezentând remunerația pentru festive, festive suplimentare și ore suplimentare efectuate în tot parcursul anului, menționate în adeverința nr.385/02.04.2008, eliberată de SUCURSALA DE MARFĂ C - EXPLOATARE MARFA
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, analizând excepția invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii I, a reținut că acțiune nu reprezintă o contestație împotriva deciziilor de stabilire a dreptul de pensie al reclamantului, ci o acțiune având ca obiect obligația de a face, întemeiată pe dispozițiile art. 89 din Legea nr.19/2000, în baza cărora atât beneficiarii drepturilor de pensie cât și Casa Județeană de Pensii I pot să solicite, respectiv să revizuiască recalcularea drepturilor de pensie, când se constată erori în modul de calcul.
Așadar, nefiind o contestație împotriva deciziilor de stabilire a pensiei, instanța a reținut că cererea de chemare în judecată nu este tardivă, așa cum s-a invocat de pârâtă.
În ceea ce privește fondul cauzei s-a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr.72672 din 19.09.1996,reclamantul este beneficiarul unei pensii calculată în baza Legii 19/2000.
Prin decizia nr.72672 din 19.02.2009 emisă de pârâtă drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate, dar la recalculare, pârâta nu a avut în vedere sumele reprezentând remunerația pentru orele festive, festive suplimentare și ore suplimentare efectuate de către reclamant menționate în adeverința nr.385/02.04.2008, eliberată de SUCURSALA DE MARFĂ C - EXPLOATARE MARFA
Contestația formulată de reclamant față de modul de recalculare a drepturilor sale de pensionare, a fost găsită întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit cap V al Anexei nr.1 din nr.OUG4/2005 rezultă că au caracter permanent și alte sporuri prevăzute ca de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Ori potrivit adeverinței nr.385/02.04.2008, eliberată de SUCURSALA DE MARFĂ C - EXPLOATARE MARFA, rezultă că temeiul legal pentru care s-au acordat aceste ore reclamantului este cel prevăzut de art. 72 din Legea nr. 57/1974 și art. 9 din Legea nr. 68/1990.
De asemenea, instanța de fond a avut în vedere și adresa nr.385/02.04.2008, eliberată de SUCURSALA DE MARFĂ C - EXPLOATARE MARFA F, în care se specifică că unitatea a virat contribuția la fondurile de asigurări sociale pentru sporurile menționate în adeverința nr. 385/02.04.2008.
Astfel, pentru o corectă și justă aplicare a dispozițiilor art.2 lit. e, art. 23 alin 1 lit a, art. 160 alin 5 și art. 162 alin 2 din Legea nr. 19/2000, la recalcularea pensiei reclamantului pârâta trebuia să ia în calcul și veniturile cuprinse în adeverințele reclamantului.
Mai mult decât atât, raportat la dispozițiile art. 164 alin 3 și 4 din Legea nr. 19/2000 chiar dacă nu au fost înscrise distinct în carnetul de muncă aceste mențiuni în condițiile în care pentru acestea s-a achitat contribuția pentru asigurări sociale, ele trebuiau luate în considerare pentru că, în caz contrar, se ajunge la situația încălcării dispozițiilor art. 2 alin e din Legea nr. 19/2000 principiul contributivității.
Pentru aceste considerente instanța de fond a admis cererea reclamantului, a obligat pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor reprezentând remunerația pentru festive, festive suplimentare și ore suplimentare efectuate în tot parcursul anului, menționate în adeverința nr. 385/02.04.2008, eliberată de SUCURSALA DE MARFĂ C - EXPLOATARE MARFA
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs întemeiat în drep pe disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. Civilă, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Invocă recurenta excepția tardivității cererii de chemare în judecată, întrucât reclamantul prin motivele invocate contestă decizia nr. -/24.04.2009, iar în conformitate cu prevederile art. 87 din Legea 19/2000 "decizia emisă poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în termen de 45 zile de la comunicare,
În conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005 în Anexa nr. 1 cap V specifică clar sporurile cu caracter permanent, care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 01.aprilie 1992.
Sumele corespunzătoare orelor și sau timpului de muncă suplimentar, peste durata normală a timpului normal de lucru, nu au avut un caracter permanent în accepțiunea nr.OUG 4/2005. nu au fost cuprinse în conținutul acestui act normativ și în consecință, nu pot fi luate în considerare în procesul de recalculare a pensiei, în acest sens pronuntându-se si Curtea Constituțională prin Decizia nr.867/16.06.2009.
Având în vedere considerentele expuse, solicită recurenta admiterea recursului formulat și respingerea cererii reclamantului ca netemeinică și nelegală.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041proc. civ. Curtea constată următoarele:
Recurenta prin motivul de nelegalitate arătat în recurs, susține că s-a aplicat greșit legea și anume OUG nr.4/2005, care prevede că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual veniturile cu titlul de "spor de acord" (art.304 pct.9 Cod procedură civilă ).
Această critică va fi înlăturată de C, câtă vreme din adeverința nr.385/2.04.2008 (fila 15 dosar fond) rezultă clar că pentru veniturile obținute pentru orele festive, festive suplimentare și ore suplimentare efectuate în tot parcursul anului, unitatea a plătit CAS, mai concret s-a achitat contribuția de asigurări sociale conform adeverinței explicate de la fila 31 dosar fond.
Este adevărat că în anexa la OUG nr.4/2005 este exclus, cum susține recurenta, de la luarea în calculul punctajului mediu anual, sporul corespunzător orelor sau timpului de muncă suplimentar peste durata normală a timpului de lucru, însă această excludere vizează acele sporuri, care nu au avut caracter permanent, ceea ce nu este cazul în speță.
În altă ordine de idei, pe conținutul adeverinței emisă de fostul angajator al intimatei SUCURSALA DE MARFĂ C - EXPLOATARE MARFA F, răspunderea o poartă emitentul (angajatorul) conform art.4 alin.3 din OUG nr.4/2005, ce are următorul conținut: "Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare prevăzute la alin. (2) se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora".
Cum fostul angajator prin adeverință a arătat că pe veniturile cuprinse în aceasta s-a plătit CAS, Tribunalul a aplicat corect legea pentru că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.
Câtă vreme fostul angajator își asumă întreaga răspundere pentru realitatea datelor înscrise în adeverință, este inechitabil și contrar principiului contributivității că nu se ia în considerare veniturile atestate de adeverința nr.385/2.04.2008 emisă de SUCURSALA DE MARFĂ C - EXPLOATARE MARFA F, în care se arată expres că s-a plătit contribuția de asigurări sociale și pentru aceste venituri suplimentare.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Art.23 din Legea nr.19/2001 prevede că baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementare prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct.1, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prevăzuți la art.5 alin.1 pct.II.
S-a apreciat de tribunal că în speță au aplicabilitate aceste dispoziții legale cu valoare de principiu pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității. Plata contribuției de asigurări sociale impune ca la stabilirea drepturilor de pensie să se aibă în vedere toate veniturile pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, chiar dacă adeverința doveditoare nu indică denumirea unui venit, întrucât astfel sumele plătite cu titlul de contribuție de asigurări sociale pentru aceste venituri suplimentare nu ar corespunde riscului asigurat.
Prin urmare, pârâta trebuia să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de fostul angajator al reclamantei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de veniturile realizate de salariat.
Față de considerentele arătate, Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr.1301/F/20.10.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița -Secția Civilă, în dosarul nr-(2307/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
18.03.2010
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
