Cerere recalculare pensie. Decizia 1158/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1158/
Ședința publică de la 15 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B, împotriva sentinței civile nr.1031/M din11.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimatul contestator asistat de avocat, lipsă fiind recurenta intimată Casa Județeană de Pensii B.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind formulate alte cereri, în temeiul dispozițiilor art 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită respingerea recursului, motivele de recurs fiind doar o reiterare a întâmpinării de la fond, nu aduc nimic nou.
Consideră că sentința pronunțată de Tribunalul Brașov este temeinică și legală, instanța de fond a reținut pentru fundamentarea sentinței sale, aplicabilitatea principiului statuat de art. 2 lit. e) din Legea 19/2000, respectiv proporționalitatea pensiei cu contribuția la asigurările sociale ), precum și a prevederilor art 23 al 1 lit. a și art. 78 al. 1 din aceeași lege, așa cum fost modificat prin OUG 91/2007 la art. 1 pct. 10 (1) lit. a și prin Decizia nr. 1005/7.10.2008 Curții Constituționale.
Mai mult, textul legal aplicabil cauzei fiind art. 78 al. 4 din legea 19/2000, așa cum a fost modificat prin Legea 250/2007, în vigoare la data pronunțării sentinței atacate, este întărit prin dispozițiile pct. IV și V ale Anexei la OUG 4/2005.
Depune concluzii scrise și solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 1031/2009, Tribunalul Brașov a admis contestația formulată și precizată de contestatorul, cu domiciliul în B, str. - nr. 2A,. B,. 8, Județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul cu sediul în Municipiul B,- și în consecință:
A obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, stabilite prin Decizia nr. -/2000, prin luarea în considerare și veniturilor obținute prin retribuirea în acord global înscrise în coloana 4 din Adeverința nr. 697/09.12.2008 emisă de PROIECT A. B.
A obligat intimata la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererile înregistrate la intimată sub nr. 2708(123 RP)/12.02.2009 ȘI 2705/12.02.2009, contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie, prin luarea în considerare și veniturilor obținute prin retribuirea în acord global înscrise în Adeverința nr. 697/09.12.2008 emisă de PROIECT A. B ( filele 3 - 13 ).
Potrivit acestei adeverinței, pentru aceste venituri suplimentare angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale, conform dispozițiilor legale.
În accepțiunea Legii nr. 49/1992, art. 3, au caracter de spor permanent sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran precum și pe platformele marine de foraj, îndemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare dar și alte sporuri cu caracter permanent, prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Veniturile suplimentare obținute de contestatoare sub forma retribuirii în acord global reprezintă un spor cu caracter permanent, prevăzut și în legislația anterioară anului 1989 privind institutele de cercetare proiectare și erau acordate lunar, fiind incluse în câștigul brut realizat și impozitate conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, pentru aceste venituri suplimentare realizate de contestator, prevăzute în contractul său individual de muncă, s-au achitat lunar cotele de, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat cât și cotele aferente angajatorului, conform Legii nr. 27/1966, Decretului nr. 389/1972, Legii nr. 65/1972, Decretului 232/1986, nr.OUG 31/1998, Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 147/2002.
Potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, fiind aplicabil principiul proporționalității pensiei cu contribuția la asigurările sociale, principiu invocat și de contestator.
Conform art. 23 alin. 1 lit. a) din același act normativ, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, iar în raport cu acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Acest text a fost modificat, prin art. I pct.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.91/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.671 din 1 octombrie 2007, astfel că în prezent, acesta are următoarea redactare: "(1) Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie:
a) venitul brut realizat lunar, în situația asiguraților prevăzuți la art.5 alin.(1) pct. I și II.", cum reține și CURTEA CONSTITUȚIONALĂ în Decizia nr. 1005 07.10.2008.
Examinând excepția de neconstituționalitate a art. 23 al. 1 lit. a în formularea anterioară modificării, Curtea a reținut că, în esență, autorul excepției este nemulțumit de faptul că, prin redactarea sa, potrivit modificărilor aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2003, textul de lege criticat nu cuprindea întregul venit brut lunar ca bază de calcul a pensiei, or în redactarea actuală, legea se referă la "venitul brut realizat lunar", fără nici o altă condiționare.
De asemenea, potrivit art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Legiuitorul a înțeles să modifice reglementările specifice prin Legea 250/2007, astfel că prin art. 78 alin. 4 din Legea 19/2000, astfel cum a fost modificat, se prevede că la calculul pensiei se au în vedere toate veniturile brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, în speță făcându-se această dovadă, cum s-a arătat mai sus.
Aceste prevederi sunt aplicabile în speță, legea fiind actuală, însuși legiuitorul înțelegând să modifice pentru viitor o stare de drept născută anterior, suprimând producerea efectelor situației juridice constituite sub imperiul legii vechi.
Refuzul supraviețuirii legii vechi și reglementarea modului de acțiune al legii noi după intrarea ei în vigoare nu echivalează cu retroactivarea sa, cum în mod constant s-a pronunțat Curtea Constituțională.
Sporul de acord evidențiat în adeverință a fost acordat contestatoarei lunar, fiind inclus în salariul brut lunar pentru care angajatorul a achitat contribuția sa la fondul asigurărilor sociale de stat în perioada indicată, astfel că acesta trebuia luat în considerare de către intimată la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, conform dispozițiilor pct. IV și V din anexa la nr.OUG 4/2005, care prevăd posibilitatea includerii la recalculare a sporurilor pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale.
Prin urmare, aceste plăți făcute în sistemul "acord global" pot constitui bază de calcul a pensiei, în primul rând dat fiind caracterul lor permanent și, în al doilea rând, dat fiind și includerea lor la plata contribuției la asigurările sociale de stat și la pensia suplimentară, conform adeverinței menționate, dispozițiile pct. VI din anexa la nr.OUG 4/2005 nefiind aplicabile.
De altfel, această ordonanță a fost edictată pentru a asigura urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", cum rezultă din preambulul său.
În art. 2 al. 1 din aceeași ordonanță se prevede că recalcularea prevăzută se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva sentinței a formulat recurs B în termen, motivat, criticând- pentru nelegalitate susținând că sporul de acord global nu poate fi avut în vedere la recalcularea pensiei, deoarece nu are caracter permanent și nu face parte din baza de calcul a pensiei, potrivit legislației anterioare și nu s- achitat contribuția individuală la pensia suplimentară.
Se mai susține faptul că instanța de fond face confuzie între contribuția de asigurări sociale a angajatorului și contribuția individuală a salariatului care s-a reținut începând cu 1.01.1967 raportat doar la salariul tarifar de încadrare potrivit art.72 Legea 27 din 1.01.1966. Deci pentru lucrul în acord global nu s-a achitat contribuția individuală la pensia suplimentară, contributia la asigurarile sociale s/au platit doar de angajator, pentru fondurile de salarii.
Sentința este criticată și sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul formulat instanța constată că este nefondat.
Trebuie remarcat că pentru acest spor, fostul angajator a emis o adeverință *nr. 120/2008,prin care se face dovada că s-a acordat contestatorului și că s-a reținut și s-a virat contribuția pentru pensia suplimentară și CAS la bugetul asigurărilor sociale conform legii. De altfel, tot prin adeverință se justifică de angajator că acest spor se adaugă la retribuția tarifară de încadrare, fiind venit suplimentar, iar pentru sumele acordate în acord global s-au achitat toate taxele prevăzute de legile în vigoare CAS, șomaj.
Adeverințele emise în acest sens, în condițiile OUG 4/2005 reprezintă un act de voință al angajatorului care răspunde pentru toate mențiunile.
Potrivit deciziei 736/24.10.2006 Curtea Constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct.VI din anexa la OUG 4/2005 a statuat că " verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au invocat sau nu contribuții la asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, fiind de competența exclusivă a instanței "
Prin urmare interpretând aceste înscrisuri instanța de fond a apreciat corect asupra posibilității includerii acestuisporla recalcularea pensiei.
Interdicția prevăzută de OUG 4/2005 se referă la forma de atribuire în acord ca unica formă de remunerare a salariatului.
În situația încasării unor sporuri de acord global peste retribuția tarifară de încadrare devin aplicabile regulile din ordonanță referitoare la sporurile cu caracter permanent.
Dacă acest spor are caracter permanent și a făcut parte din baza de calcul a pensiei, s-a plătit CAS pentru el, conform datelor oferite de angajator, instanța poate dispune recalcularea pensiei în funcție de acesta.
Aceasta este și situația în speță.
Nu poate fi admisibil ca baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume, iar la determinarea cuantumului pensiei, ca prestație de asigurări sociale, să nu se ia în considerare acest lucru, pentru că ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat creându-se o nedorită inechitate.
De asemenea instanța apreciază că, în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta. Soluția contară ar determina încălcarea flagrantă a principiului proporționalității pensiei cu contribuția la asigurări sociale și ar anihila practic aplicarea corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care s-a dispus.
Altfel, s-ar crea o inechitate prin obținerea unui drept de pensie inferior în raport cu contribuția de asigurări sociale calculată și virată și o discriminare între persoanele ce au stagii de cotizare anterioare și ulterioare intrării în vigoare a legii 19/2000, în condițiile în care tot timpul baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost câștigul total.
De asemenea, tribunalul opinează în sensul că și în condițiile în care există anumite dispoziții legale exprese dar care derogă de la principiile pe care însăși legea le enunță în debutul ei, prioritate nu poate avea decât principiul, acesta fiind cel care generează starea de drept.
În ceea ce privește susținerea că potrivit legislației anterioare pentru lucrul în acord global nu s-a achitat contribuția individuală la pensia suplimentară, iar principiul proporționalității nu poate fi aplicat, instanța reține că potrivit adeverinței 92/2007 emisă de fostul angajator sporul de acord a fost acordat ca venit suplimentar la retribuția tarifară de încadrare, iar contribuția de asigurări sociale a fost plătită de angajator conform Decretului 389/1972 în procent de 15% asupra câștigului brut și respectiv net realizat de personalul salariat.
A aprecia că pentru perioada anterioară Legii 19/2000 este imperativ a se face dovada contribuției individuale la asigurări sociale, deși legislația anterioară nu prevedea această modalitate de contribuție datorită sistemului economic și fiscal al vremii, echivalează cu aplicarea retroactivă a legii, această formă de contribuție fiind instituită prin Legea 19/2000.
Această interpretare rezultă și din conținutul adeverințelor depuse în probațiune pentru veridicitatea căreia emitentul este direct responsabil.
Prin Legea 27/1966 s-a instituit contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, iar din adeverința susmenționată, rezultă că "pe toată durata angajării s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat conform Legii 27/1966".
În concluzie, ar fi discriminatoriu fapta de a refuza recalcularea pensiei pentru venituri suplimentare primite în baza unor legi anterioare Legii 19/2000 pentru care s-au achitat contribuții la asigurări sociale în vechile sisteme legislative pentru considerentul că aceste dispoziții legale nu prevedeau cota individuală de asigurări sociale și permiteau doar plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat în procent de 15% din partea angajatorului raportat la totalul câștigului brut/net realizat de personalul lor, în comparație cu situația din prezent a asiguraților care beneficiază de asemenea recalculări potrivit legislației noi care prevede stabilirea punctajului anual, elocvent în cuantificarea pensiei, în funcție de veniturile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
În ceea ce privește obligația de plată a cheltuielilor de judecată dispusă prin sentință, se reține că, instanța de fond a dispus corect, prin aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă.
Față de cele ce preced, instanța va respinge recursul și va obliga recurenta în baza art. 274 Cod procedură civilă la plata onorariului avocațial de 200 RON justificat cu chitanța nr. 375/14.01.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 1031/M/2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier
- -
Red CJ 6.11.2009
Dact AG 17.11.2009/ 4 ex
Jud fond C /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi
