Cerere recalculare pensie. Decizia 1491/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (8203/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1491 /
Ședința publică de la 10.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER:
******************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.5437 din data de 02.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.14.795/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-contestator, personal, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatului-reclamant, care prezintă cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-contestator, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate.
În temeiul art.150 din Codul d e procedură civilă, Curtea declară dezbaterile închise, reținând cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.5437 din data de 02.09.2008, pronunțată în dosarul nr.14795/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea, precizată, formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa de pensii Municipiului B () și obligat-o pe aceasta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limita de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începand cu data de 01.07.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.93/31/48/27.02.2008, emisă de PROIECT - (Institutul Național de pentru Telecomunicații).
Totodată, obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului, prin valorificarea veniturilor suplimentare, evidențiate în adeverința nr.95/31/137/14.12.2007, emisă de PROIECT -, începând cu data de 01.04.2008.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele, în fapt și în drept:
Contestatorul a fost pensionat începând cu data de 01.05.2007, în temeiul Legii nr.19/2000, prin decizia nr.-/13.09.2007 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, emisă de Casa Județeană de Pensii sector 4
Conform mențiunilor din adeverința nr. 95/31/137/14.12.2007 emisă de PROIECT - - Institutul Național de pentru Telecomunicații, în perioada 1971-1991, contestatorul a obținut venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuțiilor legale de asigurări sociale, angajatorul fiind obligat, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție asupra câștigului brut realizat al salariatului, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Contestatorul a înaintat Casei Locale de Pensii sector 4 Boc erere de recalculare a drepturilor sale de pensie, în conformitate cu nr.OUG4/2005, pe baza actelor doveditoare, care evidențiau veniturile suplimentare obținute de acesta la foștii angajatori, cerere ce a fost înregistrată sub nr.-/14.02.2008 și nr.-/06.03.2008.
Tribunalul a reținut că, urmare a solicitării contestatorului, intimata a răspuns în sensul că,în mod legal, cererea de recalculare nu poate fi luată în considerare, motivat de faptul că, potrivit dispozițiilor OUG nr.4/2005, nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp,pe bază de tarife sau cote procentuale.
Astfel, a apreciat că refuzul intimatei de valorificare a veniturilor suplimentare constituie o încălcare a principiului contributivității, prevăzut de dispozițiile art.2 lit. e și ale art.155 din Legea nr.19/2000.
Având în vedere că art.78 din Legea nr.19/2000 stipulează că: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică" și reținând răspunsul intimatei, în sensul respingerii nejustificate a cererii de recalculare a drepturilor de pensie, cu valorificarea veniturilor suplimentare obținute de contestator, tribunalul a admis acțiunea și a obligat intimata să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, prin valorificarea veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.95/31/137/14.12.2007, emisă de fostul angajator PROIECT - - Institutul Național de pentru Telecomunicații.
Având în vedere prevederile art.95 alin.1 din Legea nr.19/2000, care stabilesc că pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare și față de faptul că cererea de recalculare a contestatoarei a fost înregistrată la casa teritorială de pensii la data de 06.03.2008, tribunalul a dispus obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, începând cu data de 01.04.2008.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, motivat în termenul legal, intimata Casa de pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-intimată arată, referitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de intimatul-contestator, că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prevede că: "Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale-.".
Recurenta precizează că această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare, guvernată de G nr.4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Susține recurenta că, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991 se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 - salariile brute. De asemenea, arată că legiuitorul a statuat că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Din cele menționate mai sus, tribunalul a reținut că, la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice, pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
De asemenea, mai precizează recurenta-intimată că veniturile suplimentare, obținute de reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică, pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art.12 din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere, arată recurenta-intimată, rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976, care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborate cu prevederile Ordinului nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă, astfel că nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale, potrivit art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Astfel, susține recurenta, tocmai de aceea, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie, astfel că orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, susține recurenta, textul OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care, prin Decizia nr.736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI din Anexa la.OUG nr.4/2005.
Concluzionând, recurenta învederează instanței de control judiciar că nu pot fi reținute hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul admiterii cererii, întrucât nu au relevanță juridică în cauză, deoarece, în sistemul român de drept, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, pentru că, așa cum a reliefat și literatura de specialitate, organele judecătorești doar aplică legea, nu o și creează. Indică, în acest sens, decizia civilă nr.139/22.01.2007 a Curții de Apel Alba -
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.4 și pct.9 și ale art.3041Cod procedură civilă, precum și normele de drept substanțial ale Legii nr.49/1992 privind modificarea si completarea unor reglementari din legislația de asigurări sociale și cele ale Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu completările ulterioare.
Deși legal citat, intimatul-contestator nu a formulat întâmpinare.
Nu s-au administrat probe noi în prezentul recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate de recurenta-intimată, în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate de intimatul-contestator, oral, în fața instanței de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-contestator a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.93/31/48/27.02.2008, eliberată de PROIECT - - Institutul Național de pentru Telecomunicații (aflată la filele 25 - 26 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Așadar, Curtea, având în vedere că dispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispozițiile art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-contestator la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor realizate,inclusiv a celor obținute cu titlu de venituri înacord global.
În sensul celor de mai sus, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit prevederilor art.47 alin.2 din Constituție cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat și Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat "n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență-.".
Apreciind toate criticile recurentei- intimate drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura, ca atare și va menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.5437 din data de 02.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.14.795/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,10.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 06.04.2009
Jud.fond:;
Președinte:Bodea Adela Cosmina
Judecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
