Cerere recalculare pensie. Decizia 1493/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1493/R/2008 | |
Ședința publică din 25 iunie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu | - - |
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel | - - - - |
GREFIER: |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 573 din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamanta recurentă lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost depus și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 24 iunie 2008, s-a depus întâmpinare de către pârâta intimată din care un exemplar se comunică cu reclamanta recurentă.
Reclamanta recurentă arată că nu mai sunt cereri în probațiune și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris susținând pe larg memoriul de recurs depus la dosar.
CURTEA
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 573 din 31.03.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, s-a admis excepția de tardivitate a introducerii acțiunii, invocată de instanță din oficiu, cu privire la petitul prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. 203.784/28.02.2006 și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta -, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, la data de 14.03.2001, pârâta în baza Legii 3/1977, a admis cererea de pensionare formulată de către reclamantă, astfel că, prin Decizia nr. 203.784 i s-au stabilit drepturi în cuantum de 3.442.167 lei.
S-a reținut că reclamanta a lucrat în grupa a II-a de muncă o perioadă de 31 ani, 9 luni și 13 zile, respectiv în grupa III-a de muncă 4 ani, 7 luni si 10 zile.
În cursul anului 2006 s-a emis o nouă decizie, prin care s-a stabilit că reclamanta a realizat un punctaj mediu anual de 1,94391 puncte, fiindu-i stabilită o pensie în cuantum de 575 lei.
La data de 08.10.2007 prin Decizia nr. 203.784, ca urmare a actelor depuse de către reclamantă, s-a recalculat punctajul mediu anual, constatându-se că acesta este de 2,07533 puncte, cuantumul pensiei fiind stabilit la 578 lei.
În ceea ce privește decizia emisă de către pârâtă în anul 2006, decizie comunicată reclamantei la data de 30.05.2006), prima instanță a apreciat că aceasta a fost contestată cu depășirea termenului legal, raportat la faptul că acțiunea a fost promovată la data de 21.11.2007.
Or, conform disp. art. 87 din Legea 19/2000, decizia trebuia contestată în termen de 45 zile de la comunicare.
Potrivit art. 88 din Legea 19/2000 modificată, decizia casei teritorial d e pensii, necontestată în termen, este definitivă.
Cu privire la decizia emisă în 08.10.2007, s-a constat că într-adevăr, pârâta a avut în vedere la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 25 ani.
Potrivit art. 2 alin. 1 din nr.HG 1.550/2004 " Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala în munca prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare."
Numai persoanele beneficiare de pensii stabilite în condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în munca necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative. Singura excepție o formează persoanele care s-au pensionat potrivit art. 9 din nr.HG 267/1990.
Reclamanta nu s-a încadrat în aceste prevederi legale pentru a putea beneficia de reducerea stagiului de cotizare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal reclamanta, solicitând admiterea recursului, și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că decizia atacată prin contestație este decizia de pensionare nr. 203.- pe care reclamanta a atacat-o în termenul legal, la cea emisă în anul 2006 și a făcut trimitere doar spre a arăta că nici în cazul aceleia nu s-a ținut seama de toate sporurile și determinarea dreptului la pensie conform prevederilor legale.
Decizia de recalculare a pensiei emisă reclamantei în anul 2007 fost atacată în termen, iar în privința ei considerentele hotărârii au fost contradictorii în sensul că deși s-a arătat că în privința acestei decizii contestația a fost admisă în parte, ulterior prin dispozitivul sentinței, contestația fiind respinsă.
În aplicarea corectă a prevederilor nr.HG 1.550/2004 și a normelor metodologice de aplicare a prevederilor acestui act normativ, reclamantei care a lucrat în grupa II de muncă timp de 31 ani, 9 luni și 13 zile plus 4 ani, 7 luni și 10 zile, în gr. III de muncă, determinarea punctajului mediu anual trebuia să se facă prin împărțirea totalului punctelor realizate la 20 ani în loc de 25 ani.
De asemenea, reclamanta a mai constatat și neluarea în calculul a drepturilor a sporului de vechime dovedit pentru perioada 01.06.1993-01.05.2001, a sporului de periclitate și compensațiilor din perioada 01.04.1996-31.12.2000, cererea sub acest aspect rămânând nesoluționată de tribunal.
Sporurile neluate în seamă au fost probate cu adeverința nr. 9.737/24.03.2005 și carnetul de muncă astfel că a solicitat admiterea recursului și pentru nepronunțarea instanței asupra acestui capăt de cerere al contestației.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 9 și 312 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâta intimată a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că recursul este nefondat urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Contrar susținerilor recurentei, prin cererea de chemare în judecată aceasta a solicitat anularea și a Deciziei de pensionare nr. - din 28.02.2006, astfel că în mod legal prima instanță s-a pronunțat și asupra acestui capăt de cerere, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Referitor la limitele investirii primei instanțe, respectiv la critica din recurs privind nepronunțarea asupra sporurilor de vechime, sporului de periclitate și a compensațiilor din perioada 01.04.1996-31.12.2000, Curtea reține că reclamata nu a criticat deciziile contestate sub acest aspect, astfel încât tribunalul a soluționat, sub acest aspect, fondul cauzei cu care a fost investit.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă se apreciază că hotărârea recurată nu cuprinde motive contradictorii, simpla mențiune din finalul considerentelor în sensul că se va admite în parte acțiunea formulată, în condițiile în care toate motivele care o preced sunt în sensul că acțiunea trebuie respinsă, nefiind decât eroare materială.
De asemenea, se reține că prima instanță a aplicat corect dispozițiile HG 1550/2004 cu privire la stagiul complet de cotizare utilizat la stabilirea pensiei recurentei.
Astfel, articolul 8 alin. (1) din Legea 3/1977 reglementează condițiilegeneraleminime de vechime în muncă pentrupensionarea la limită de vârstă:o vechime de 25 de ani pentru femeinaște dreptul la pensie la vârsta de 55 de ani. "Vechimea în muncă" înseamnă aici și stagiul complet de cotizare".
Dispozițiile art. 14 alin. (1) reglementează condițiilespecialeminime de vechime în grupele I și II de muncă pentrupensionarea la cerere:o vechime de 20 de ani și respectiv 25 de ani pentru bărbați naște dreptul la pensie la vârsta de 50 și respectiv 52 de ani, dar este evident că această vechime nu reprezintă un "stagiu complet de cotizare".
Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1550/2004 prevăd la art. 2 alin. (1) că " stagiul complet de cotizare" folosit pentru a determina punctajul mediu anual este reprezentat de "vechimea integrală în muncă" prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie.
Dar alineatele 2 și 3 ale acestui articol stabilesc stagii complete de cotizare diferite pe categorii de pensionari numai în raport cu data pensionării: fie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 3/1977 fie anterior abrogării aceleiași legi, dar nu și în raport cu condițiile de muncă( în grupe de muncă speciale).
Așadar" vechimea integrală în muncă" la care se referă articolul 2 alin. (1) din Normele aprobate prin HG nr. 1550/2004 nu este, nicidecum, vechimea minimă specială la care se referă art. 14 din Legea nr. 3/1977, ci vechimea minimă generală la care se referă la art. 8 din aceeași lege.
Un argument în favoarea acestei interpretări este faptul că atât art. 2 alin. (1) din Normele - HG nr. 1550/2004, cât și alin. (2) și (3) ale aceluiași articol folosesc sintagma "stagiul complet de cotizare"; or, un stagiu complet de cotizare un poate fi considerat decât cel corespunzător vechimii minime genera le pentru pensionarea la limită de vârstă, prevăzut de art. 8 din Legea nr. 3/1977, iar nu cel din art. 14, al vechimii speciale a persoanelor din grupele I și II de muncă, ale căror "stagii de cotizare" au fost incomplete.
Este adevărat că această cotizare incompletă era în temeiul legii; ea acorda un beneficiu de vechime în muncă rotunjită aritmetic, în considerarea condițiilor de muncă grele, speciale. Dar avantajele acordate în considerarea unei grupe de muncă (I,II) nu aveau ca efect atunci și nu pot avea nici acum în aplicarea HG nr. 1550/2004 - considerarea unui stagiu complet de cotizare la pensie.
Or, dacă Normele aprobate prin HG nr. 1550/2004 au creat un asemenea cadru juridic în care: "stagiul complet de cotizare" este reprezentat de "vechimea integrală în muncă" și este cel argumentat de Legea nr. 3/1977, trimiterea celor două texte este evidentă la art. 8 din Legea nr. 3/1977, iar nu la art. 14.
În consecință, nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nu este întemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 573 din 31 martie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
în semnează în semnează
vicepreședintele instanței prim grefier
JUDECĂTOR 2: Laura Dima Ioan Daniel
RED.
DACT. 2.EX./22.07.2008.
JUD.FOND,
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel
