Cerere recalculare pensie. Decizia 2238/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
(nr.format vechi 189/2009)
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2238/
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
**************************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinței civile nr.5738 din data de 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.15524/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, prin d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 10 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/17.02.2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții împrejurarea că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 26.03.2009, de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente până la acest termen de judecată.
Intimatul-reclamant, prin avocat, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești atacate, ca fiind temeinică și legală, conform apărărilor invocate prin întâmpinare.
Solicită cheltuieli de judecată, constând în onorariul de avocat, conform chitanței fiscale nr.193/06.04.2009, depusă în dosarul de recurs.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.5738 din data de 17.09.2008, pronunțată în dosarul nr.1524/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii I și, în consecință, a obligat pârâta să emită nouă decizie, în baza OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.07.2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu luarea în considerare și a perioadei 01.08.1962-12.11.1968, ca fiind lucrată în grupa I de muncă, potrivit adeverinței nr.1314/09.04.2008, emisă de Regionala B - Linii - Secția 3 B.
Totodată, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.46289/23.05.2005, pârâta Casa Județeană de Pensii Iar ecalculat drepturile de pensie cuvenite reclamantului, stabilind în favoarea acestuia, începând cu data de 01.07.2005, o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 291 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 0,98204 puncte, cu menținerea în plată a pensiei anterioare, în cuantum de 367 lei, iar din buletinul de calcul aferent deciziei rezultă că pârâta a utilizat, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
A mai reținut că drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut în baza Legii nr.3/1977, la data de 01.06.1990, decizia inițială de stabilire a pensiei fiind din data de 25.05.1990 astfel cum rezultă din înscrisul de la fila 5 din dosarul de fond. Prin urmare, Legea nr.3/1977 este actul normativ care trebuie avut în vedere pentru a verifica dacă pârâta a aplicat în mod corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Tribunalul, având dispozițiile art.2 alin.3 din HG nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, a reținut că, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000,"pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977- 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977"și că, în art.14 din Legea nr.3/1977, se prevede că pentru o activitate desfășurată în grupa I de muncă (grupa întâi) de cel puțin 20 ani, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani.
Instanța de fond a mai reținut că, în speța de față, reclamantul a desfășurat timp de peste 20 de ani activități încadrate în grupa întâi de muncă.
Astfel, s-a avut în vedere că din cuprinsul deciziei de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă nr.46289/23.05.2008 a rezultat că reclamantul a lucrat a lucrat în locuri de muncă ce se încadrează în grupa întâi de muncă, vreme de 19 ani, 4 luni și 11 zile (fila 35 dosar fond). La această vechime se adaugă și perioada 01.08.1962-12.11.1968 lucrată în grupa I de muncă, potrivit adeverinței nr.1314/09.04.2008, emisă de Regionala B - Linii - Secția 3 B și care nu a fost luată în considerare de către casa teritorială de pensii pârâtă, astfel cum rezultă din buletinul de calcul și din fișa de date privitoare la activitatea în muncă - paginile 1-4, coloana a zecea.
Referitor la sporul pentru munca prestată în timpul nopții, atestat de adeverința nr.1313/09.04.2008, emisă de Regionala B - Linii - Secția 3 B -, instanța de fond a constatat că acesta a fost valorificat de către pârâta Casa Județeană de Pensii I, cu ocazia emiterii, la data de 23.05.2008, a deciziei de recalculare a pensiei în baza OUG nr.4/2005. Prin urmare, s-a apreciat că cererea reclamantului a rămas fără obiect, sub acest aspect.
Față de considerentele reținute, instanța de fond a admis în parte acțiunea și, în baza art.7 alin.5 din OUG nr.4/2005 a obligat-o pe pârâtă să emită o decizie în temeiul dispozițiilor OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.07.2005.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta susține că reclamantul nu a ieșit la pensie în baza unei legi speciale, ci în baza Legii nr.3/1977, așa cum se menționează și în decizia nr.46289/25.05.1990, cu recunoașterea grupelor de muncă, conform HG nr.481/1990, de care acesta a beneficiat proporțional cu perioada lucrată în grupa I de muncă.
Reducerea stagiului de cotizare se aplică doar acelor persoane care ies la pensie în baza legilor speciale, iar pentru o durată de 19 ani, 4 luni și 11 zile lucrată în grupa I de muncă, reclamantul a beneficiat de un spor aferent, de 9 ani și 6 luni.
Recurenta Casa Județeană de Pensii I mai susține că reclamantul a fost pensionat în baza art.14 din Legea nr. 3/1977 și a nr.481/1990 privind încadrarea personalului în grupele I și II de muncă, de la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite, apărute după anul 1969 în unitățile Ministerului Industriei, care prevede că "personalul care este în activitate la locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite în unitățile Ministerului Industriei, intrare în funcțiune după data de 18 martie 1969, care nu a fost cuprins în grupele I și II de muncă, conform prevederilor art.2 din Decret - Lege nr. 68/1990, va beneficia de încadrarea în aceste grupe pe întreaga perioadă lucrată, potrivit anexelor nr.I și II la prezenta hotărâre.".
Mai reține instanța de fond că, potrivit adresei nr. 5388/16.11.2004 a CNPAS:" în situația pensiilor de limită de vârstă stabilite în perioada 01.07.1977-31.03.2001, inclusiv, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual, este de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați",precum și că drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis la data de 01.07-1996, în condițiile aplicării art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977.
În continuare, recurenta invocă prevederile art.6, art.7 alin.1 și alin.2 din nr.1550/2004, ale art.164 și anexa 7 la Legea nr.19/2000, cu modificările și completările anterioare.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 8 și 9 dosar recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs. Totodată, a solicitat și obligarea recurentei-pârâte Casa Județeană de Pensii I la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezentul recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind, în acest mod, litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actele de certificare eliberate de fostul angajator și anume, cuadeverința nr.1314/09.04.2008, eliberată de Regionala- Linii - Secția 3 B (aflată la fila 14 din dosarul de fond), căperioada 01.08.1962 - 12.11.1968 a fost lucrată în grupa I de muncă.
Drepturile de pensie cuvenite intimatului-reclamant au fost recalculate, de către Casa Județeană de Pensii I, prin decizia nr.46289 emisă la data de 23.05.2008, prilej cu care a fost determinat un punctaj mediu anual de 0,98204 puncte, începând cu data de 01.07.2005,în raport de stagiul complet de cotizare de 30 de ani, aspect ce rezultă din buletinele de calcul aflate în dosarul de fond.
Astfel, a rezultat un cuantum al pensiei de 291 lei, fapt pentru care a fost menținut în plată cuantumul stabilit anterior, de 367 lei.
La data pensionării, în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977, intimatul-reclamant avea o vechime realizată în grupa a I de muncă de 19 ani, 04 luni și 11 zile, precum și în grupa a III-a de muncă (grupa obișnuită) de 09 ani 06 luni și 24 zile, drepturile de pensie pentru limită de vârstă și munca depusă cuvenite acestuia fiind stabilite începând cu data de 01.06.1990, prin decizia de pensionare nr. 46289 din data de 25.05.1990. În această decizie, la rubrica"grupa a II-a de muncă"nu este înscrisă nicio perioadă.
Ca urmare, Curtea apreciază că, dată fiind valorificarea adeverinței menționată mai sus, respectiv adeverința nr.1314/09.04.2008, eliberată de Regionala B - Linii - Secția L 3 B,la perioada de19 ani, 04 luni și 11 zile realizată de intimatul-reclamant în grupa a I de muncă, se adaugă și perioada 01.08.1962 - 12.11.1968,ce a fost lucrată, de asemenea, în grupa I de muncă, rezultând, astfel, că intimatul-reclamant a desfășurat activitate,în grupa I de muncă, 25 ani 07 luni și 22 zile.
În raport de data stabilirii drepturilor de pensie, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a apreciat că, la recalcularea acestora, se aplică dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și, implicit, stabilirea cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.
De asemenea, în mod justificat prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art.2 alin.4 din HG nr.1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare este cel reglementat de Legea nr.3/1977, astfel că, în cazul intimatului-reclamant care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 25 ani 07 luni și 22 zile,stagiul complet de cotizareeste cel prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, adică de20 de ani.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială:
"(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca. -"
Conform dispozițiilor alin.4 al aceluiași act normativ:
"(4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile."
Așadar, în mod corect tribunalul a constatat că cererea dedusă judecății este întemeiată, motiv pentru a admis-o ca atare, obligând-o pe pârâtă să procedeze la recalcularea drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu începere de la data de 1 iulie 2005.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că toate criticile recurentei-pârâte sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii.
Întrucât recurenta-pârâtă a căzut în pretenții, în temeiul dispozițiilor art.274 din Codul d e procedură civilă, Curtea o va obliga pe aceasta să plătească intimatului-reclamant cheltuielile de judecată ocazionate de judecata prezentului recurs, în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariul de avocat, conform chitanței fiscale nr.193/06.04.2009 (aflată la fila 11 din dosarul de recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinței civile nr.5738 din data de 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.15524/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Obligă recurenta să plătească intimatului cheltuielile de judecată în valoare de 500 lei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 14.05.2009
Jud.fond: ;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea
