Cerere recalculare pensie. Decizia 2268/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 411/2008
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2268/
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
***************************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.7379 din data de 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.23252/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, prin mandatar d-na, cu procură atașată la 12 dosar recurs, autentificată sub nr.1667 fin 08.12.2008, la." ", lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 11.03.2009, de către intimatul-reclamant întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse până la acest termen de judecată.
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea d-nei, mandatar al intimatului-reclamant, aceasta legitimându-se cu cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Intimatul-reclamant, prin mandatar, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de adminitrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
D-na, mandatar al intimatului-reclamant, având cuvântul, solicită să se ia act de cele învederate pe cale de întâmpinare, cu consecința respingerii recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.7379 din data de 26.11.2008, pronunțată în dosarul nr.23252/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului
A obligat pârâta să emită o decizie, conform OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârsta cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.07.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.191/19.03.2008, emisă de -
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, din analiza actelor dosarului, că prin decizia nr.-/31.10.2007, au fost recalculate drepturile de pensie cuvenite reclamantului, în baza OUG nr.4/2005, stabilindu-se în favoarea acestuia, cu începere de la data de 01.07.2005, o pensie pentru limită de vârsta în cuantum de 612 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 2,06902 puncte.
A mai reținut că prin cererea adresată Casei Locale de Pensii sector 6 B sub nr.912/24.04.2008, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a veniturilor atestate de adeverința nr.191/19.03.2008, emisă de -, anexată cererii de recalculare, însă pârâta nu a soluționat aceasta cerere de recalculare, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, ultima decizie emisă fiind cea privind recalcularea pensiei, din data de 31.10.2007.
După introducerea cererii de chemare în judecată, pârâta a comunicat reclamantului, în scris, un răspuns negativ privind cererea de recalculare a pensiei.
Conform art.7 alin. 5 din OUG nr.4/2005, coroborat cu art. 86 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, cererea de recalculare se soluționează in termen de 45 de zile de la data depunerii.
În ceea ce privește temeinicia cererii de recalculare a pensiei, instanța reține că veniturile realizate în sistemul de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare, trebuie luate în considerare, la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord globalpresupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că, lunar, aceștiaputeau obține venituri mai mici sau mai maridecât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale datorată se vira de către angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art.1 Decretul nr.389/ 1972 cu privire la contribuția de asigurări sociale, se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Ordonanța de Urgență nr.4/2005 stabilește prin art.1 și art.2 că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterioare datei de 01.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr.19/ 2000.
Tribunalul a mai avut în vedere și prevederile art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000, ale art.4 alin.2 și alin.3 din OUG nr.4/2005 și ale pct. IV din Anexa la OUG nr.4/2005.
Se mai reține, de către tribunal, că, potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie -, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuțiile de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este reiterat și în Legea nr.19/2000, prin art.2 lit. e), care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Astfel, Tribunalul a apreciat că, în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, față de cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru, că soluția contrară ar presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
A reținut că formele deretribuire în acordși celelalte venituri menționate în adeverințele în cauză, nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art.10 din Legea nr.3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale.
Ori, acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu în raport de cel tarifar. Angajatorul însuși atestă, în cuprinsul adeverințelor eliberate, că plata contribuției de asigurări sociale s-a efectuat și în raport de veniturile suplimentare realizate de salariat.
S-a apreciat că pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării in vigoare a Legii nr.19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet" ( argumentul de analogie a legii).
S-a mai reținut că, pe de o parte, se afirmă în art.2 al legii-cadru că: "Sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite", iar, pe de altă parte, același legiuitor limitează, fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr.4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent. Tot în OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, in măsura in care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Prin urmare, a reținut instanța de fond, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității, afirmat în art.2 din Legea nr.19/2000 și dezvoltat în art.78 alin.1 din același act normativ, primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare, la stabilirea drepturilor de pensie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate netemeinicie.
Pentru o înțelegere mai exactă a punctului său de vedere, ecurenta Casa de Pensii a Municipiului B invocă dispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983, care a reglementatlucrul în "acord global",dispoziții potrivit cărora, pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiile și a compensațiilor prevăzute de lege.
Susține că acesta este și motivul avut în vedere de către legiuitor, când nu a încadrat veniturile suplimentare, obținute în sistemul deacord global,în categoria sporurilor cu caracter permanent, precizând că sporurile cu caracter permanent, care se au în vedere la calcularea drepturilor de pensie, sunt cele prevăzute de Legea nr.49/1992 și de OUG nr.4/2005.
n continuarea motivelor de recurs, recurenta invocă prevederile art.2 lit. c și lit. d, ale art.26 alin.1 lit. a-e din Legea nr.19/2000, precum și pe cele ale pct.VI din anexa OUG nr.4/2005, potrivit cărora nu fac parte dintre sporurile cu caracter permanent, prevăzute de normele în vigoare, veniturile realizate de către intimatul-reclamant înacord global.
Totodată, recurenta susține că u sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Mai arată că prin sentința civilă nr.7379/26.11.2008 (ce se atacă, în speță), instanța de fond a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie de pensie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă, retroactiv, cu începere din data de 01.12.2005, cu luarea în considerare a adeverinței nr.191/19.03.2008, eliberată de -
Precizează că asupra acestui fapt s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr.736 din data 24 octombrie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din Anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 10 și 11 dosar recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind, în acest mod, litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.191/19.03.2008, emisă de - (filele 8 - 12 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord globalși a celor obținute cu titlu deprime,venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-reclamant la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu de venituri înacord globalșiprime.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B (), încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate însistemul deacord globalnu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere și aspectul că, atâtrincipiul p. solidarității sociale,cât și principiul obligativității, invocate de recurenta B, așa cum sunt acestea reglementate de dispozițiile art.2 lit. c) și, respectiv, art.2 lit. d) din Legea nr.19/2000, nicidecum nu contravin argumentelor expuse mai sus, ci, dimpotrivă, vin în sprijinul acestora.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.2 lit. c) și lit. d) din Legea nr.19/2000:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
c) principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public își asuma reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
d) principiul obligativității,potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor; -."
Apreciind toate criticile recurentei-intimate drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7379 din data de 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.23252/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 15.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea
