Recalculare pensii. Decizia 2269/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 1798/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2269/
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recursului formulat de către recurenta-contestatoare Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.49/F din data de 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (157/2009), în contradictoriu cu intimatul - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns recurenta-contestatoare Casa Județeană de Pensii I și intimatul .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, împrejurarea că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 30.03.2009 de către intimatul întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-contestatoare Casa Județeană de Pensii I, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse, cu precizarea că pe această cale s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin. (2) Cod proc. civ.
De asemenea, se arată că prin motivele de recurs formulate în cauză recurenta-contestatoare Casa Județeană de Pensii Ias olicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civ.
Curtea, constatând că ambele părți au solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.49/F/27.01.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă respins contestația în anulare formulată de contestatoarea Casa Județeană de Pensii în contradictoriu cu intimatul.
În considerente a reținut că prin sentința civilă nr. 808/F/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, rămasă definitivă prin nerecurare, instanța a admis ca fiind întemeiată cererea formulată de reclamantul.
Art. 318 proc. civ. limitează calea de atac a contestației în anulare la două situații, când hotărârea este fie rezultatul unei erori materiale, fie pronunțată cu omiterea cercetării vreunui motiv de modificare sau de casare.
Contestatoarea Casa Județeană de Pensii Iai nvocat faptul că instanța de fond a omis să cerceteze motivele susținute în întâmpinare, ori aceste aspecte nu pot fi repuse în discuție pe această cale de atac.
În concecință, chiar dacă contestatoarea consideră că soluția pe care a dat-o instanța este rezultatul unei greșeli materiale, acestea nu pot fi corectate pe această cale procesuală a contestației în anulare, care este o cale de retractare și nu de reformare a soluției atacate.
Pentru ca eroarea materială să constituie motiv de contestație în anulare, în înțelesul art.318 Cod procedură civilă, ea trebuie să existe și să poată fi sesizată în mod concret, în dosarul în care s-a dat soluția a cărei anulare se cere.
Ca urmare, eroarea trebuie să fie evidentă și săvârșită de instanță, datorită omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei, iar greșeala materială se apreciază astfel, în raport cu datele existente la dosarul cauzei la data pronunțării hotărârii.
Mai mult decât atât, legea prevede ca partea să nu fi avut posibilitatea de a invoca motivul de contestație pe calea apelului sau recursului, ori în prezenta cauză, sentința civilă nr. 808/F/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, este rămasă definitivă prin nerecurare.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului arată că reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă din sistemul de stat, conform deciziei nr. 87532/29.12.1999, drepturile de pensie fiind stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977, începând cu data de 01.01.2000.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul contestă decizia nr. 87532/29.12.1999, privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, conform prevederilor HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005.
Prevederile art.2 alin.2, și nu alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004, nu i se pot aplica reclamantului, deoarece drepturile de pensie i-au fost stabilite începând cu data de 01.01.2000, conform Legii nr. 3/1977.
Prevederile mai sus-menționate se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
Ordinul nr.50/1990 face doar precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă în vederea pensionării, și nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului s-a utilizat stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 19/2000.
Atât la art.14 alin. 2 lit. a) și b) din Legea nr.3/1977, cât și la art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare ale persoanelor care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă și nu a stagiului complet de cotizare, care este de 30 de ani.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Într-adevăr, codul d e procedură civilă reglementează o contestație în anulare obișnuită, de drept comun (art. 317) și o contestație în anulare specială (art. 318).
Motivele contestației în anulare obișnuite sunt două: când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Or, nu constituie motiv al prezentei contestații în anulare, nici necitarea (ori neregularitatea acesteia), nici pronunțarea hotărârii cu încălcarea normelor de competență absolută, respectiv a competenței generale, a competenței materiale și celei teritoriale exclusive, prin urmare textul art. 317 pr. civ. nu este incident în cauză.
Cât privește contestația în anulare specială, motivele acesteia sunt și ele în număr de două, și anume: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale; când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
În speță, astfel cum a reținut prima instanță, pe de o parte ne aflăm într-o contestație în anulare împotriva unei hotărâri de primă instanță, pe de altă parte erorile materiale evidente, trebuie să fie în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, precum respingerea greșită ca tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un reprezentant care nu-și justifică calitatea și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Așadar, pe această cale nu pot fi valorificate și îndreptategreșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de stabilire a faptelor ori de interpretare a unor dispoziții legale.
În speță, întemeierea contestației în anulare pe o pretinsă greșită apreciere a instanței cât privește stagiul complet de cotizare de care beneficiază reclamantul, precum și asupra legii aplicabile, pune în mod evident o problemă de judecată, de interpretare a legii și reexaminare pe fond a cauzei; or, contestația în anulare nu poate suplini calea recursului, neputând fi primită pentru motivul anterior analizat, care nu se încadrează așadar în ipoteza art. 318 alin. 1 pr. civ.
Prin urmare, reținând că în speță nu sunt îndeplinite motivele reglementate de art. 317-318 pr. civ. și că prima instanță a dat o soluție legală și temeinică contestației, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.49/F din data de 27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (157/2009), în contradictoriu cu intimatul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 07.04. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./04.06.2009
Jud. fond:
.
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea
