Cerere recalculare pensie. Decizia 2504/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.653/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2504/
Ședința Publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
**************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6947 din data de 11.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.21375/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant, personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 11.03.2009, de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse.
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea intimatului-reclamant, acesta legitimându-se cu cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Intimatul-reclamant, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, conform motivelor dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii în tot a hotărârii judecătorești atacate, ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.6947 din data de 11.11.2008, pronunțată în dosarul nr.21375/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B ( ) și a obligat pârâta să recalculeze, începând cu data de 01.12.2005, în temeiul OUG nr.4/2005, drepturile de pensie ale reclamantului, prin luarea în calcul a tuturor veniturilor conform adeverinței nr.2882/15.05.2007 emisă de -
A obligat pârâta să plătească reclamantului diferențele dintre pensia calculată conform prezentei sentințe și pensia efectiv încasată, începând cu data de 01.12.2005.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele, în fapt și în drept:
La data de 24.05.2008, reclamantul a depus la dosarul de pensie, sub nr.2033, adeverința eliberată de fostul angajator prin care acesta certifica calitatea de sporuri permanente a sumelor evidențiate în cuprinsul lor și faptul că acestea au fost incluse în baza de calcul a contribuțiilor sociale. În timpul judecării cauzei reprezentanta pârâtei a confirmat existența adeverințelor respective la dosarul de pensie.
Cererea de recalculare nu a fost soluționată de către casa teritorială de pensii aflată în subordinea pârâtei, aceasta motivând că adeverința nu poate fi luată în considerare la recalcularea pensiei, întrucât sumele suplimentare cu caracter permanent nu pot fi luate în calcul.
În ceea ce privește apărările verbale formulate de pârâtă, în sensul că veniturile realizate în sistemul de retribuire înacord globalnu au caracterul de sporuri permanente, în înțelesul Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare și, prin urmare, nu făceau parte din baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei, iar OUG nr.4/2005 interzice expres valorificarea acordului, tribunalul le-a analizat și s-a pronunțat asupra veniturilor respective, ce trebuiau a fi luate în calculul pensiei.
Instanța de fond a apreciat că retribuirea înacord globalpresupune salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce înseamnă că, lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Tribunalul a avut în vedere și prevederile art.1 din Decretul nr.389/1972, ale art.1 și art.3 din Legea nr.3/1977, precum și pe cele ale art.2 din Legea nr.19/2000.
Prin urmare, a apreciat că trebuia casa locală de pensii aflată în subordinea pârâtei să ia în considerarea adeverința eliberată de fostul angajator, care, asumându-și răspunderea, a confirmat faptul că a plătit contribuțiile legale de asigurări sociale, în raport și de veniturile suplimentare realizate de către salariat, pentru a fi respectat și a se aplica principiul contributivității, prin includerea, în calculul drepturilor de pensie, a tuturor veniturilor pentru care, în condițiile legii, s-a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului B ( ), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta susține că sentința pronunțată de instanța de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, precum și al aplicării greșite a prevederilor legale, în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare -acord,prime-, certificate prin adeverințele menționate în dispozitiv.
Referitor la cererea reclamantei de a i se emite o nouă decizie prin care să-i fie luate în considerare sporurile prevăzute în adeverințele depuse, menționează că în adeverințele respective sunt prevăzute câștiguri suplimentare -acordși prime, iar cu privire la perioada în care reclamantul a obținut câștiguri suplimentare - "acord șiprime" - menționează că acestea nu au fost "câștiguri permanente" în înțelesul-/2005 (așa cum se observă și din adeverință);.
Precizează că art.164 din Legea nr.19/2000 (care reia prevederile art.10 din Legea nr.3/1977, modificate și completate prin art.10 din Legea 49/1992) prevede că, la determinarea punctajelor anuale, se utilizează salariile brute sau nete, precum și sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, înregistrate în carnetul de muncă.
Veniturile realizate în acord global și prime reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare (nefiind înscrise în carnetul de muncă), astfel încat nu pot fi luate în calcul, la stabilirea drepturilor de pensie.
Recurenta consideră că instanța de fond în mod greșit a reținut, în considerentele sentinței civile atacate, că ar fi fost încălcat principiul contributivității, statuat în art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, întrucât nu au fost luate în considerare, de către Casa Locală de Pensii sector 6 B, primele șiacordul.
În privința veniturilor realizate cu titlu de "prime" și "acord", obținute, conform adeverinței mai sus menționate, învederează instanței de recurs următoarele că, potrivit literaturii juridice de specialitate, normele juridice se clasifică, dupa sfera aplicării lor, înnorme generaleși norme speciale.
Normele generalese caracterizează prin aceea că au sfera cea mai larga de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramura de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale Legea nr.19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele specialesunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun(specialia generalibus derogant).Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare.
Recurenta arată că, având în vedere prevederile nr.OUG4/2005, care este norma juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord, astfel că obligarea la emiterea unei decizii, cu luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverință, este nelegală și nefondată.
Concluzionând, recurenta susține că instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
Mai arată că, de altfel, pct. VI din anexa nr.OUG4/2005 prevede condițiile imperative de formă și fond pe care trebuie să le îndeplinească adeverințele prin care se dovedesc sporurile cu caracter permanent, sporuri care fac parte din baza de calcul a pensiilor, acesta fiind și motivul avut în vedere de către legiuitor, atunci când nu a încadrat veniturile suplimentare, obținute în sistemul deacord global, precum șiprimele, în categoria sporurilor cu caracter permanent.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, invocă dispozițiile art.304 pct.8 și pct.9 și pe cele ale art.3041din Codul d e procedură civilă, precum și normele de drept substanțial ale Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare și pe cele ale OUG nr.4/2005.
Prin întâmpinarea formulată (filele 9 - 11 dosar recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind, în acest mod, litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.2882/15.05.2007 eliberată de -, (aflată la filele 7 și 8 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global,cât și a celor obținute cu titlu deprime,venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-reclamant la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor realizate cu titlu de venituri în acord global și prime.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B (), încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate însistemul deacord globalnu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Totodată, Curtea apreciază că sunt eronate susținerile recurentei, în sensul că dispozițiile OUG nr.4/2005 ar reprezenta norma specială, în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, care ar reprezentanorma generală.
Nu este vorba, în speță, despre aplicabilitatea normelor juridice speciale, în raport de normele juridice generale, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative, fiind la îndemâna legiuitorului să modifice și să completeze actele normative, ulterior emiterii lor, în raport de necesitățile socio-economice și de voința politică.
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
În sprijinul celor reținute mai sus, apreciază Curtea, vin tocmai argumentele formulate de către recurentă în cuprinsul cererii de recurs, referitoare laprincipiulspecialia generalibus derogant-latin exprimând regula potrivit căreia dispozițiile speciale derogă de la cele generale, în vreme ce acestea din urmă nu sunt susceptibile să deroge de la cele dintâi - generalia specialibus non derogan).
Așadar, Curtea reține că cele două acte normative au același domeniu de aplicare, și anume, domeniul pensiilor stabilite în sistemul public, iar sfera de aplicare a OUG nr.4/2005, fiind mai mică decât sfera de aplicare a Legii nr.19/2000, se suprapune, într-o oarecare măsură, sferei legii-cadru, ordonanța menționată nefăcând însă decât să completeze dispozițiile acestei legi.
Este adevărat că sfera de aplicare a dispozițiilor OUG nr.4/2005 este mai restrânsă decât cea a Legii nr.19/2000, însă ea se suprapune peste sfera de aplicare a legii-cadru, aceste două acte normative având, practic, una și aceeași sferă de aplicare.
Ca urmare, Curtea consideră că, în ceea ce privește analiza dispozițiilor OUG nr.4/2005, în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, nu se regăsește principiulspecialia generalibus derogant,întrucât nu este vorba despre norme cu caracter special, ce sunt derogatorii de la normele juridice cu caracter general, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative ce vizează același domeniu, OUG nr.4/2005 nefâcând decât să completeze dispozițiile legii-cadru.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b) principiul egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Pentru toate considerentele expuse mai sus, apreciind că toate criticile recurentei-pârâte sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6947 din data de 11.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.21375/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 14.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
