Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 2507/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.424/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2507/
Ședința Publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
*****************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.7375 din data de 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.23205/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata-reclamantă, personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 09.04.2009, de către intimata-reclamantă, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse.
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea intimatei-reclamante, aceasta legitimându-se cu cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Intimata-reclamantă, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, conform motivelor dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii, în tot, a hotărârii judecătorești atacate, pronunțată de către instanța de fond, ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.7375 din data de 26.11.2008, pronunțată în dosarul 23205/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a -a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B și a anulat decizia nr.-/8.05.2008 emisă de Casa Locală de Pensii sector 1
A obligat pârâta să emită o nouă decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă, cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data 09.11.2007,cu luarea în considerare a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.2380/12.08.2007, emisă de -
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin decizia nr.-/08.105.2008 au fost stabilite drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
Din buletinul de calcul atașat deciziei s-a constatat ca pârâta nu a luat în considerare veniturile obținute ca urmare a aplicării sistemului de retribuire în acord global, venituri atestate de adeverința nr.2380/12.06.2007, emisă de -
Instanța de fond a apreciat că, in acest motiv, decizia atacată este nelegală și urmează a fi anulată, cu consecința obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii.
Cât privește veniturile realizate în sistemul de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare, instanța a apreciat că acestea trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările lor profesionale, ceea ce însemna că, lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar prin art.1 Decretul nr.389/1972, cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurări sociale de stat o contribuție de 15 % asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observă, așadar, că pentru toate aceste sume, angajatorii calculau și virau contribuțiile de asigurări sociale, aspect confirmat și de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
Reținând acest aspect, totdată, instanța de fond a precizat că potrivit dispozițiilor art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000:"Sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Tribunalul a mai avut în vedere și dispozițiile art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000 și ale art.4 alin.2 și alin.3 din OUG nr.4/2005.
În privința formelor deretribuire în acord,prima instanță a reținut că în Anexa 1 a OUG nr.4/2005 se menționează că aceste venituri nu vor fi luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și că aceeași soluție este menționată pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
În aceeași anexă a Ordonanței susmenționate, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Formele de retribuire în acord și celelalte venituri menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform dispozițiilor art.10 din Legea nr.3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale. Ori, acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu în raport de cel tarifar.
Ca urmare, instanța a reținut că pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, acest principiu este respectat, iar pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași, conform principiului"ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet"( argumentul de analogie a legii).
Astfel, pe de o parte, se afirmă în art.2 din legea-cadru principiul contributivității, astfel menționat, iar, pe de altă parte, același legiuitor limitează, fără nicio justificare rezonabilă, aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr.4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent. Tot in OUG nr.4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile legale de asigurări sociale (CAS).
Prin urmare, a considerat prima instanță, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanțelor judecătorești sarcina de a hotărî că primează principiul contributivității, afirmat în art.2 din Legea nr.19/2000 și dezvoltat în art.78 alin.1 din același act normativ, precum și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, văzând și dispozițiile art.155 lit. d) din Legea nr.19/2000, a apreciat ce este întemeiată acțiunea formulată, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.87 din Legea nr.19/2000, a anulat decizia atacată și a obligat-o pe pârâta să emită o decizie, prin care sa recalculeze pensia pentru limita de vârsta cuvenita reclamantei, retroactiv, începand cu data de 09.11.2007, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.2380/12.06.2007, emisă de -
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pentru o înțelegere mai exactă a punctului său de vedere, recurenta-pârâtă Casei de Pensii a Municipiului B invocă prevederile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983, care reglementează lucrul în"acord global",iar în cazul nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncă, retribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.
Recurenta susține că, la calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut în vedere respectareaprincipiului egalității, prevăzut la art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, atât pentru persoanele care, prin munca lor, au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate (în acest caz, retribuția diminuându-se), astfel că, la calculul pensiei, s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.
Consideră că acesta este și motivul avut în vedere de legiuitor atunci când nu a încadrat veniturile suplimentare, obținute în sistemul deacord global,în categoria sporurilor cu caracter permanent, iar sporurile cu caracter permanent, care se au în vedere la calcularea drepturilor de pensie, sunt cele prevăzute de dispozițiile Legii nr.49/1992 și ale OUG nr.42005.
În continuarea motivelor de recurs, recurenta precizează că potrivit"Mențiunilor"de la punctul VI din Anexa OUG nr.4/2005 privind sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, nu fac parte dintre sporurile cu caracter permanent, prevăzute de Legea nr.49/1992 și anume: "Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor,conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.".
Recurenta mai precizează că asupra acestui fapt s-a pronunțat si Curtea Constituționala, prin Decizia nr.736 din 24 octombrie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din Anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, invocă dispozițiile art.304 pct.9 și pe cele ale art.3041din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 9 și 10 dosar recurs), intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind, în acest mod, litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimata-reclamantă a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.2380/12.08.2007, emisă de - (aflate la filele 6 - 11 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute cu titlu deadaosuri suplimentare la salariul de bază lunar, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățită intimata-reclamantă la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu deadaosuri suplimentare la salariul de bază.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B (), încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate însistemul deacord globalnu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere și aspectul cărincipiul p. egalitățiiinvocat de recurenta B, așa cum este acesta reglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, nicidecum nu contravine argumentelor expuse mai sus, ci, dimpotrivă, vine în sprijinul acestora.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Cât privește Decizia nr.736/24.10.2006 a Curții Constituționale a României, decizie invocată de către recurenta-pârâtă, Curtea reține că aceasta nu vine în sprijinul susținerilor, ci, dimpotrivă, le infirmă.
În acest sens, reține că, prin decizia sus-menționată, Curtea Constituțională a decis că:"Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor,constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.".
Pentru toate considerentele expuse mai sus, apreciind că toate criticile recurentei-pârâte sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.7375 din data de 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.23205/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 19.05.2009
Jud.fond: ;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
