Cerere recalculare pensie. Decizia 3288/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.1497/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.3288/
Ședința publică de la 13 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa de Pensii a Municipiului Bîmpotriva sentinței civile nr.328 din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.47064/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata,personal, lipsind recurentaCasa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 14.04.2009, întâmpinare din partea intimatei .
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea intimatei, cu BI seria - nr.- eliberat de Circa 17 la data de 10.12.1990, după care, în raport de data comunicării hotărârii instanței de fond către recurenta Casa de Pensii a Municipiului B - 26.01.2009, conform dovezii de comunicare aflată în dosarul instanței de fond-fila 54 și data declarării recursului - 12.02.2009, conform datei plicului poștal aflat în dosarul de recurs-fila 5, din oficiu, invocă și pune în discuția părții prezente, excepția tardivității declarării recursului dedus judecății.
Intimata, personal, având cuvântul asupra excepției invocate, solicită admiterea acesteia și pe cale de consecință, respingerea recursului ca tardiv declarat.
Curtea, reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.328 din data de 15.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze, în temeiul OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.09.2005, drepturile de pensie ale reclamantei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 480/2.04.2.008, emisă de SC SA.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia de recalculare nr. - din 21.07.2008 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 5 B au fost recalculate drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Din buletinul de calcul atașat deciziei se constata că pârâta nu a luat în considerare veniturile obținute sub formă de prime și ca urmare a aplicării sistemului de retribuire în acord, venitul atestate de adeverința nr. 480/02.04.2008 emisă de SC SA.
Tribunalul a constatat că veniturile realizate în sistem de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
Odată reținut acest aspect, a mai stabilit Tribunalul, se cuvine a fi avute în vedere și dispozițiile art. 2 lit. e) și art. 78 din Legea nr. 19/2000.
S-a mai reținut că, prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr. 19/2000 și precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 a OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
În aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Concluzia primei instanțe a fost în sensul că în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, față de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire în acord și celelalte venituri menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași cu cea aplicabilă în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Cum legiuitorul limitează fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent, s-a reținut că, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 și 3041din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Casa de Pensii a Municipiului Baa rătat, în esență, că, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a dispus obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie, cu luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de reclamantă, nesocotind, astfel, dispozițiile înscrise la pct. VI din Anexa la OUG nr.4/2005.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă
Din cele menționate anterior rezultă că la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverința eliberată de unități conform legislației în vigoare.
Prin urmare, a susținut recurenta, veniturile suplimentare obținute de reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art. 12, din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinarea depusă intimata a solicitat respingerea recursului.
În recurs, nu au fost administrate probe noi, în sensul art. 305 pr. civ.
Analizând sentința atacată cu prioritate, conform art. 137 pr. civ. prin prisma excepției tardivității recursului invocată din oficiu și pusă în discuție la termenul din 13.05.2009, Curtea reține următoarele:
Sentința atacată a fost comunicată recurentei la data de 26.01.2009, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a actului de procedură aflată la fila 54 a dosarului instanței de fond, iar cererea de recurs a fost expediată prin poștă la data de 12.02.2009, conform ștampilei aplicate pe plicul depus la fila 5 a dosarului instanței de recurs, după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de lege, calculat pe zile libere, conform art. 101 pr. civ. de la data comunicării hotărârii instanței de fond.
Pentru considerentele, expuse față de dispozițiile art. 301 pr. civ. Curtea va face aplicare art. 103 pr. civ. astfel încât, văzând și prevederile art. 312 pr. civ. va respinge recursul formulat de recurenta, ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardiv declarat recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinței civile nr.328 din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.47064/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /:
2 ex./28.05.2009
Jud.fond:
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
