Cerere recalculare pensie. Decizia 341/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.341/AS
Ședința publică din 08 decembrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C, împotriva sentinței civile nr.311/04.09.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -.3,.80, județul C, având ca obiect contestație decizie de pensionare - spor acord global.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă d-na consilier juridic, în baza delegației nr. 16653/2009 depusă la dosar, iar pentru intimata reclamantă se prezintă dl. avocat, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 85032/2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus și față de declarația acestora, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei pârâte, având cuvântul susține că, în mod corect nu a fost valorificat sporul de acord global - întrucât acest spor nu este considerat un spor cu caracter permanent.
Pentru aceste motive susține că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică și solicită admiterea recursului cu consecința modificării în tot a sentinței recurate.
Apărătorul intimatei reclamante,având cuvântul susține că în recursul său pârâta critică hotărârea instanței de fond prevalându-se de dispozițiile OUG nr.4/2005 și anume - că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual sporurile care nu au avut caracter permanent printre care și forma de retribuire în acord - întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1.04.2001.
În adeverința depusă de reclamant la. angajatorul a menționat că acest spor este evidențiat împreună cu salariul aferent - pentru care unitatea a reținut și a virat contribuția de asigurări sociale - într-o cotă de 15% din câștigul brut realizat de reclamantă.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului formulat de C, menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată - reprezentând onorariu avocat sens în care depune chitanța seria - ALE nr. -/08.12.2009. Totodată depune la dosar și concluzii scrise
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, reclamanta a chemat in judecata pe parata Casa Județeană de Pensii C, solicitând instanței - astfel cum s-a menționat si prin precizările si completările ulterioare formulate la termenul din 04.09.2009 - ca, prin hotărârea pe care o va pronunța sa oblige pe parata la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor sale de pensie, cu includerea in baza de calcul si a veniturilor menționate in rubrica "salariu cu spor acord global", conform adeverinței nr. 1233/30.06.2009 emisă de SC SA C, cu cheltuieli de judecata ocazionate de desfășurarea acestui proces. La cerere a anexat și o notă scrisă în care dezvoltă motivarea acțiunii.
În motivare reclamanta a arătat ca a depus la sediul paratei adeverința indicată ce atesta veniturile obținute în perioada ianuarie 1970 - decembrie 1996, când a fost retribuita in acord global si a solicitat recalcularea pensiei cu includerea in baza de calcul si a veniturilor atestate de aceasta adeverința, dar parata a refuzat sa dea curs acestei solicitări.
S-a mai arătat că pârâta a valorificat în mod corect la stabilirea pensiei salariul lunar și sporul de vechime însă nu a avut în vedere sporul de acord global care figurează în adeverința respectivă. În opinia reclamantei, neluarea în calcul a acestor venituri este contrară principiului contributivității consacrat de art. 2 lit. E din Legea nr. 19/2000 față de împrejurarea că angajatorii erau obligați să verse o contribuție de 15% la buget, calculată la câștigul brut realizat, în conformitate du art. 1 din Decretul nr. 389/1972 și față de prevederile art. 78 al.1 din Legea nr. 19/2000.
La cerere s-au anexat copiile adeverinței invocate, a carnetului de muncă, și a bonului de înregistrare a cererii de recalculare la care a făcut referire în acțiune.
Ulterior, reclamanta a depus "precizări și completări" la acțiune arătând că obiectul acțiunii îl constituie cererea de obligare a pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă, retroactiv, cu luarea în calcul a tuturor drepturilor salariale, cu caracter permanent, atestate de adeverința nr. 1689/2009 emisa de SC""SA Constanta.
A precizat astfel în mod expres că cererea are ca obiect recalcularea pensiei.
De asemenea, a arătat că potrivit art. 117 al.3 din Legea nr. 57/1974 modul său de retribuire era în acord global, acest mod de salarizare având un caracter permanent și fiind specific activității de proiectare. A arătat de asemenea că acest mod de plată a determinat un venit brut lunar mai mare decât salariul tarifar.
În drept s-au invocat prevederile art. 169, 86 și 78 din Legea nr. 19/2000 și prevederile OUG nr. 4/2005.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că raportat la adeverința invocată nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 164 al.3 din Legea nr. 19/2000 și ca urmare nu a fost valorificat sporul de acord global. S-a mai arătat că plata CAS și a contribuției la pensia suplimentară nu sunt de natură a atrage fructificarea automată a sumelor primite cu titlu de spor de acord global întrucât plata CAS a fost și este o condiție pentru ca o anumită perioadă de timp să fie considerată stagiu de cotizare. S-a mai arătat că respectiva contribuție la pensia suplimentară a fost calculată și reținută la nivelul salariului tarifar (salariu fix). S-au invocat și prevederile OUG nr. 4/2005 potrivit cu care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Prin sentința civilă nr. 311/04.09.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis acțiunea formulată, a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de recalculare a drepturilor de pensie care să ia în considerare veniturile atestate prin adeverința nr. 1233/ 30.06.2009 emisă de SC SA C, începând cu data de 01.07.2009 și să plătească suma de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Din copia carnetului de muncă seria nr. - rezulta că reclamanta a fost angajata în cadrul Institutului de ări Județean C și ulterior în cadrul SC SA C în funcția de tehnician proiectant si desenator tehnic.
Reclamanta a prezentat la Casa Judeteana de Pensii Constanta, in vederea recalculării pensiei, adeverința nr. 1233/30.06.2009 emisa de SC""SA Constanta, prin care s-a atestat de fostul angajator cuantumul veniturilor salariale realizate lunar in perioada ianuarie 1970-decembrie 1996 conform statelor de plata originale, așa cum au fost evidențiate pe rubrici si coloane in actul menționat.
Angajatorul a menționat ca sporul de acord este evidențiat împreuna cu salariul aferent in coloana "salariu cu spor acord" din statul de plata, pentru care unitatea a reținut si virat contribuția de asigurări sociale.
S-a mai menționat ca sporul de acord a fost plătit "in suma globala" adăugat la salariul tarifar conform art. 117 alin. 3 din legea nr. 57/1974.
Potrivit acestui text,În activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de cercetători sau proiectanți își asumă răspunderea de a efectua și finaliza o cercetare sau un proiect, într-un anumit termen, pentru care primește o sumă globală, stabilită în contract, în condițiile prevăzute de lege. Această formă de retribuire se va aplica îndeosebi pentru crearea și introducerea în producție a unor tehnologii sau produse noi, perfecționarea și modernizarea celor existente, proiectarea obiectivelor de investiții și va cuprinde întreg ciclul cercetare-proiectare și aplicarea în producție a rezultatelor obținute până la atingerea parametrilor stabiliți. În contract se prevăd termenele, parametrii sau indicatorii tehnico-economici care trebuie obținuți, condițiile de calitate, sumele totale pentru retribuire și alte condiții. Sumele pe lucrări pentru retribuirea personalului din cercetare, inginerie tehnologică și proiectare se vor stabili, pe bază de norme de muncă pe unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul care lucrează în acord global primește, pe parcursul executării lucrărilor, avansuri lunare reprezentînd 80% din retribuția tarifară. cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe lucrare. La predarea obiectivelor de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului în funcție de contribuția acestora. Din suma cuvenită fiecăruia se reține o parte de 10%, care se restituie după aplicarea în producție sau intrarea în funcțiune a obiectivului respectiv și realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuți în proiecte sau în documentația tehnică, iar cealaltă parte, de 90%, se plătește după ce în prealabil s-au scăzut avansurile primite, dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute în contract.
Prin urmare, actul normativ impunea, ca modalitate preponderentă de plată a muncii personalului cu activitate în domeniile vizând cercetarea științifică, ingineria tehnologică și proiectarea ( ultimul fiind domeniul de activitate al reclamantei ), retribuirea în acord global, ceea ce presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale lunare.
Această situație nu excludea, însă, aplicarea Decretului nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, care prin art. 1 impunea fostelor unități socialiste de stat și tuturor persoanelor juridice să vireze la bugetul asigurărilor sociale o contribuție de 15% asupra,câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Prin urmare, retribuirea în acord global era diferită de salarizarea cu retribuția tarifară prin elementele definite în art. 117 alin. 3 din Legea nr. 57/1974, fiind însă neechivoc faptul că drepturile obținute în acest mod de personalul din proiectare era supus plății contribuției la bugetul asigurărilor sociale potrivit legislației în vigoare la acea dată, iar nu exceptat de la această obligație legală, conform art. 2 din Decretul nr. 389/1972.
În egală măsură, art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat prevedea că:,Dreptul la pensia de asigurări sociale este recunoscut tuturor cetățenilor țării care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile socialiste au depus contribuția prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat.
Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuțiile pe care le plătesc unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat.
Aceeași obligație legală impusă angajatorului s-a regăsit și în prevederile Legii nr. 49/1992, care a modificat și completat Decretul nr. 389/1972.
Toate aceste acte normative au fost abrogate la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Principala apărare formulată de instituția pârâtă se raportează la prevederile cuprinse în Anexa Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, care într-o mențiune finală consemnează că,Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Pornind de la premisa corectă că veniturile care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare nu pot participa la evaluarea punctajului mediu anual în condițiile Legii nr. 19/2000 ( întrucât nu au fost făcute virări din aceste câștiguri la bugetul asigurărilor sociale ), instanța va reține că această ipoteză nu se aplică în mod abstract și cu caracter general, urmând a se statua, în fiecare caz în parte, dacă veniturile asiguratului au beneficiat de deducerea cotei de contribuție la acest buget.
La această concluzie s-a raportat și soluția pronunțată de Curtea Constituțională în analiza excepției de neconstituționalitate a mențiunii de la pct. IV din anexa nr.OUG 4/2005, reținându-se în esență prin decizia nr. 736/24.10.2006 ( publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 4/04.01.2007 ) că aceste dispoziții nu modifică, cu caracter retroactiv, legislația anterioară și că
,verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului mediu anual și dacă sau nu aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete.
În speță, fostul angajator a emis o adeverință certificată în condițiile nr.OUG 4/2005, prin care a menționat că s-au reținut și virat contribuțiile pentru asigurări sociale și pensie suplimentară prin raportare la întreg venitul brut realizat lunar, care include așadar și salariul cu sporul de acord global.
În raport de dispozițiile art. 274 cod proc. Civilă, a fost obligată pârâta și la plata, către reclamant, a sumei de 250 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii
În motivarea recursului a arătat că urmare a depunerii adeverinței de venituri invocate în cererea introductivă, s-a procedat la verificarea acesteia însă s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 164 al.3 din Legea nr. 19/2000 raportat la cuprinsul anexei la OUG nr. 4/2005 întrucât nu sunt considerate sporuri cu caracter permanent și nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. Pentru aceste motive s-a arătat că sentința recurată este netemeinică și nelegală.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, expunându-și punctul de vedere prin concluziile scrise și concluziile orale formulate de avocatul ales.
Analizând sentința recurată prin prisma susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, din copia carnetului de muncă seria nr. - rezultă că reclamanta a fost angajată în cadrul Institutului de ări Județean C și ulterior în cadrul SC SA C în funcția de inginer proiectant și inginer principal.
În adeverința nr. 1233A/30.06.2009 emisă de SC SA C se atestă faptul că în perioada ianuarie 1970 - decembrie 1996 aceasta a fost retribuită în acord global, veniturile suplimentare având caracter permanent, iar pentru veniturile realizate s-au reținut și virat contribuțiile pentru asigurări sociale și pensie suplimentară. Adeverința nr. 1233/30.06.2009 evidențiază în mod detaliat veniturile realizate de reclamant în respectiva perioadă. Adeverința nr. 1233A/30.06.2009 apare ca o completare ce cuprinde explicații față de adeverința nr. 1233/30.06.2009.
Este adevărat că la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005 se face o mențiune potrivit cu care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 următoarele: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al 13-lea salariu; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Această enumerare, din modul în care este formulată, rezultă că nu are un caracter exhaustiv ci numai exemplificativ, în sensul că pot exista și alte venituri care nu se iau în calcul la stabilirea pensiei, în măsura în care îndeplinesc aceleași criterii ca și veniturile enumerate.
Din formularea acestei mențiuni rezultă că nu pot fi luate în calcul acele venituri care, pe de o parte, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 și care, pe de altă parte, nu au avut caracter permanent.
Rezultă așadar că dacă anumite venituri au fost avute în vedere de legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001 la calcularea pensiei și au avut un caracter permanent, aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea pensiei și în conformitate cu Legea nr. 19/2000, și nu pot fi incluse între veniturile la care se referă mențiunea de la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005, care nu sunt avute în vedere la stabilirea pensiei.
Desigur, nu se poate accepta ca o perioadă în care un asigurat a fost retribuit în acord global să nu fie avută în nici un mod în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și implicit a punctajului mediu anual pe baza căruia se determină pensia, întrucât o astfel de concluzie ar contraveni principiului contributivității consacrat de art.2 lit. E din Legea nr. 19/2000 potrivit cu care fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Pe de altă parte, art. 78 al.(1) din Legea nr. 19/2000, stabilește că numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Așadar, în măsura în care un anumit venit a avut caracter permanent și ca urmare a constituit baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale acesta trebuie avut în vedere la determinarea pensiei în sistemul Legii nr. 19/2000.
De asemenea, mențiunea cuprinsă la punctul VI din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005 trebuie interpretată prin raportare la întreg conținutul său.
Astfel, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, sunt indicate printre sursele unor venituri care nu sunt luate în calcul la determinarea punctajului mediu anual în baza Legii nr. 19/2000 numai pentru că îndeplinesc condițiile enunțate anterior, respectiv nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 și, pe de altă parte, nu au avut caracter permanent.
În cazul reclamantei însă, aceste două condiții nu sunt îndeplinite.
De aceea nici art. 164 al.3 din Legea nr. 19/2000 nu are aplicabilitate.
Veniturile obținute de reclamantă în acea perioadă erau venituri cu caracter permanent pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale astfel cum atestă emitentul adeverinței.
De altfel, în adeverința eliberată, fostul angajator a arătat în mod expres că în perioada respectivă la nivelul întregului Institut s-a aplicat forma de salarizare în acord global, reclamanta realizând venituri suplimentare permanente pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
În acest sens trebuie avute în vedere prevederile legale în vigoare în perioada respectivă și specificul activității desfășurate de reclamant.
Astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în conformitate cu art. 117 (3) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii (republicată), în activitatea de proiectare se utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de proiectanți își asuma răspunderea de a efectua și finaliza o cercetare sau un proiect, într-un anumit termen, pentru care primea o sumă globală, stabilită în contract, în condițiile prevăzute de lege. Personalul care lucra în acord global primea, pe parcursul executării lucrărilor, avansuri lunare reprezentând 80% din retribuția tarifară. cumulate nu puteau fi mai mari de 80% din suma stabilită pe lucrare. La predarea obiectivelor de proiectare, suma totală stabilită pe lucrare se repartiza membrilor colectivului în funcție de contribuția acestora. Din suma cuvenită fiecăruia se reținea o parte de 10%, care se restituia după intrarea în funcțiune a obiectivului respectiv și realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuți în proiecte sau în documentația tehnică, iar cealaltă parte, de 90%, se plătea după ce în prealabil s-au scăzut avansurile primite, dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute în contract.
Așadar, reclamanta primea în realitate tot salariu dar în altă modalitate de plată, cu un avans lunar de 80% din salariul tarifar și cu plata diferenței la finalizarea lucrării, putând obține la final un venit mai mare ca diferență dintre suma salariilor tarifare și suma cuvenită pentru întreaga lucrare. Având în vedere modului de repartizare a plăților, pe o anumită perioadă de executare a lucrării, cu plata unor sume cu titlu de avans, practic, salariul lunar al reclamantei era media lunară a veniturilor în perioada respectivă, contribuția pentru asigurări sociale fiind corespunzătoare acestei valori.
Diferența dintre suma totală primită pentru o perioadă de activitate (necesară realizării fiecărui proiect) și suma salariilor tarifare, nu constituie un "spor" ci constituie tot parte a salariului pentru care era însă stabilită o modalitate specială de plată în anumite cote procentuale, plățile efectuate de angajator fiind repartizate inegal în perioada de referință.
Mai trebuie avute în vedere și prevederile art.2 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit cu care contribuția pentru asigurările sociale de stat nu se datora asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondurile asigurărilor sociale de stat; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor de muncă; diurnele de deplasare, detașare și indemnizațiile de transferare; drepturile de autor sau de colaborator extern; retribuțiile pentru executarea de lucrări sau pentru prestarea de servicii pe bază de contracte civile ori pentru alte categorii de lucrări care nu au la bază contracte de muncă reglementate, ca atare, prin legislația muncii; premiile acordate de unitățile economice din beneficiile realizate.
În ceea ce privește veniturile obținute în sistem de acord global nu era prevăzută o astfel de excepție.
Așadar, veniturile realizate de reclamantă în plus față de salariul tarifar nu constituiau un spor cu caracter nepermanent și pentru care nu se achitau contribuții de asigurări sociale.
De altfel, se poate constata din cuprinsul adeverinței prezentate că în unele luni aceasta avea un salariu realizat mai mic decât salariul tarifar, ceea ce corespunde modului de repartizare a plăților făcute de angajator în conformitate cu sistemul de plată în acord global.
Apoi, mai trebuie avut în vedere că potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, veniturile obținute în sistemul de salarizare în acord global erau avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
Astfel, potrivit art.21 al.1 lit. B din această lege media retribuțiilor tarifare lunare care se lua în considerare la calcularea pensiei se stabilea pentru personalul care lucra în acord, pe baza retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore.
În aceste condiții, reclamanta este îndreptățită să beneficieze de calcularea punctajului mediu anual în concordanță cu veniturile avute și în special în concordanță cu contribuțiile realizate la fondul asigurărilor sociale.
Potrivit art. 169 al. 1 din Legea nr. 19/2000, pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
Desigur, această prevedere este aplicabilă și în cazul în care nu s-au valorificat în cadrul unui stagiu de cotizare anumite date cu privire la veniturile reale obținute de beneficiar, fiind vorba de o valorificare incorectă a stagiului de cotizare respectiv.
În consecință în mod corect instanța de fond a considerat că la determinarea punctajului mediu anual în vederea stabilirii cuantumului pensiei la care este îndreptățită reclamanta trebuie avute în vedere și veniturile primite în sistemul de plată în acord global astfel cum sunt evidențiate de adeverința depusă de aceasta, astfel încât în temeiul art. 312(1) Cod.pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 274 Cod.pr.civ. va fi obligată recurenta către intimată la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat conform chitanței seria - ALE nr.-/08.12.2009).
ENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C, împotriva sentinței civile nr.311/04.09.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -.3,.80, județul C, ca nefundat.
Obligă recurenta către intimată la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08.12.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
jud.- /22.12.2009
Tehnored.disp.gref.RD/2ex./22.12.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Răzvan Anghel, Mariana Bădulescu
