Cerere recalculare pensie. Decizia 3785/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.1313/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.3785/
Ședința publică de la 27 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa de Pensii a Municipiului Bîmpotriva sentinței civile nr.7494 din data de 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.21185/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:" recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul,personal, lipsind recurentaCasa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 31.03.2009, întâmpinare din partea intimatului.
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea intimatului, cu CI seria - nr.- eliberată de Secția 4 la data de 12.01.2001.
Intimatul, personal, interpelat fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă intimatului cuvântul în combaterea cererii de recurs.
Intimatul, personal, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele dezvoltate pe larg pe cale de întâmpinare.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7494 din data de 03.12.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr. 146/06.05.2008 emisă de SC SA și nr. 1102/1434/14.08.2008 emisă de SC SA.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia nr. - din 04.10.2005, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B, au fost recalculate drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantului, în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005.
Din buletinul de calcul atașat deciziei contestate, se observă că pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare cu caracter permanent, atestate de adeverințele nr.146/06.05.2008 emisă de SC SA și nr. 1102/1434/14.08.2008 emisă de SC SA.
Tribunalul a constatat că veniturile realizate în sistem de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
Odată reținut acest aspect, a mai stabilit Tribunalul se cuvine a fi avute în vedere și dispozițiile art. 2 lit. e) și art. 78 din Legea nr. 19/2000.
S-a mai reținut că, prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr. 19/2000 și precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 a OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
În aceeași Anexă a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Concluzia primei instanțe a fost în sensul că în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, față de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire în acord și celelalte venituri menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași cu cea aplicabilă în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Cum legiuitorul limitează fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent, s-a reținut că, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 9 și 3041din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat, în esență, că prima instanță a făcut o aplicare eronată a dispozițiilor legale incidente, în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor menționate în adeverințele nr. 146/06.05.2008 emisă de SC SA și nr. 1102/1434/14.08.2008 emisă de SC SA.
Prima instanță nu a respectat principiul solidarității sociale și principiul obligativității statuate de art. 2 lit. c) și d) din Legea nr. 19/2000.
Astfel, veniturile realizate în acord global reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, nefiind înscrise în carnetul de muncă, așa încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, conform dispozițiilor înscrise la pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005.
Recurenta a făcut referire și la decizia Curții Constituționale nr. 736/2000.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a probelor, precum și o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, atunci când a obligat intimata să țină seama la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului și de veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 146/06.05.2008 emisă de SC SA și nr. 1102/1434/14.08.2008 emisă de SC SA. (filele 3 și 12-13 din dosarul instanței de fond).
Așa cum corect a reținut prima instanță, adeverințele menționate atestă realizarea de către intimatul-reclamant, în perioadele 1962-1964 și 1965-1966, a unor venituri suplimentare -acord și prime, pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul adeverințelor emise de foștii angajatori.
Având în vedere principiul contributivității, reglementat de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că veniturile suplimentare obținute de asigurat trebuie să fie avute în vedere la determinarea punctajelor anuale, în raport de dispozițiile art. 78 din Legea nr. 19/2000.
La stabilirea drepturilor de pensie se impune să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Instanța de fond în mod corect a procedat la o interpretare sistematică a dispozițiilor legale incidente, dând eficiență inclusiv principiilor egalității, obligativității și contributivității, înscrise în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și a reținut că, în cauză, nu prezintă relevanță caracterul permanent sau nepermanent al sporurilor, atâta vreme cât contribuțiile de asigurări sociale au fost datorate și plătite pentru câștigul brut realizat de asigurat.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Nici decizia Curții Constituționale prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor înscrise la punctul VI din Anexa OUG nr. 4/2005 nu este de natură să conducă la altă concluzie.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care o va menține, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinței civile nr.7494 din data de 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.21185/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /tehnored.
2 ex./11.06.2009
Jud.fond: /
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
