Cerere recalculare pensie. Decizia 5446/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(5310/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.5446/
Ședința publică din data de 08 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.4824 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 36555/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns intimatul contestator, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/14.09.2009 atașată la fila 19 dosar, lipsind recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul contestator, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 07.10.2009, precum și faptul că recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul intimatului contestator, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 4824 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 36555/3/AS/2008, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului
În consecință, s-a dispus anularea deciziei nr. 16221/29.05.2008 și obligarea intimatei Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, începând cu 01.12.2005, în care să ia în considerare și stagiul complet de cotizare de 15 ani.
Totodată, intimata a fost obligată să achite contestatorului diferențele dintre pensia recalculată conform sentinței și pensia achitată începând cu 01.12.2005 la zi, precum și suma de 1100 lei cheltuieli de judecată.
Intimata a declarat recurs în termen legal, respectiv la data de 03.08.2009, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
Hotărârea nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină ori cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7. proc. civ.)
Referitor la acest motiv de modificare a unei hotărâri judecătorești, în doctrina franceză se arată că motivarea unei hotărâri poate suferi de 3 feluri de vicii: să fie inexistentă; să fie inexactă; să fie insuficientă.
Trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 261 pct. 5. proc. civ.
Motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă, să nu se rezume la o înșiruire de fapte sau argumente, să se refere la probele administrate și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă tuturor pretențiilor formulate de părți și să conducă logic și convingător la soluția din dispozitiv.
Instanța nu a respectat principiile solidarității sociale și obligativității prevăzute de art. 2 lit. c și d din Legea nr. 19/2000.
Dispozițiile invocate de instanță în considerentele sentinței (art. 2 și 5 din nr. 583/2001) sunt aplicabile doar persoanelor pensionate în baza Legii nr. 19/2000, conform art. 43 din lege, încălcând prevederile art. 15 alineatul 2 din Constituție, care consacră principiul neretroactivității. Nu este posibilă acordarea drepturilor prevăzute de aceste dispoziții pentru cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977.
Prevederile nr. 583/2001 se aplică începând cu luna iunie 2001.
Urmează a fi luate în seamă și disp. art. 4 alineatul din OUG nr. 4/2005 coroborate cu cele ale art. 2 din nr. 1550/2004.
În speță, contestatorul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă conform Legii nr. 3/1977, iar stagiul complet de cotizare în cazul său este de 30 ani, sens în care sunt prevederile art. 8 din Legea nr. 3/1977.
Hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9. proc. civ.)
Instanța nu a respectat prevederile art. 4 alineatul 1 din nr. 407/1990 și a cumulat perioada de 11 ani și 6 luni lucrată de reclamant în mediul radioactiv, cu perioada de 5 ani lucrată în grupa I ca maistru miner, conform Decretului nr. 292/1959, care a fost abrogat prin Legea nr. 27/1966.
S-a reținut eronat faptul că perioada de 5 ani lucrată în grupa I de muncă se poate asimila cu încadrarea prevăzută de nr. 407/1990, care se referă strict doar la cei care au desfășurat activități în mediu retroactiv.
Reclamantul nu are decât 11 ani și 6 luni încadrați pe nr. 407/1990, iar prevederile art. 43 și 47 din Legea nr. 19/2000 nu sunt aplicabile în speță deoarece drepturile contestatorului s-au deschis la data de 01.07.1997, înainte de intrarea în vigoare a legii.
Trebuie menționat faptul că ulterior depunerii primei declarații de recurs, intimata a mai înaintat încă o motivare a căii de atac pe care a exercitat-o în prezenta cauză, motivare în care reia în linii mari argumentele expuse mai sus (a se vedea documentele de la filele 6-10 din dosarul Curții de Apel), făcând și o serie de clarificări sub aspectul împrejurărilor de fapt și de drept pe care le consideră aplicabile în speță din punctul său de vedere. Acest al doilea set de motive scrise de recurs nu va fi luat însă în seamă de C, întrucât nu conține noi critici la adresa hotărârii primei instanțe.
Prin întâmpinarea formulată de intimatul-contestator, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Din analiza aspectelor prezentate în motivarea recursului reiese că recurenta-intimată critică hotărârea Tribunalului sub două aspecte.
Primul aspect se referă la împrejurarea că sentința atacată nu ar cuprinde motivele pe care se sprijină ori ar conține motive contradictorii sau străine de natura pricinii, recurenta susținând că din acest punct de vedere în cauză ar fi incidente prevederile art. 304 pct. 7. proc. civ.
Acest motiv de recurs nu poate fi luat însă în considerare, dat fiind faptul că în conținutul acestuia, autoarea căii de atac face afirmații cu caracter pur formal (vag, neconcret), mulțumindu-se să prezinte opinii preluate din literatura de specialitate română sau străină (în speță, franceză) în legătură caracteristicile pe care ar trebui să le întrunească motivarea unei hotărâri judecătorești. Or, asemenea alegații nu pot fi asimilate exprimării unor nemulțumiri concrete în legătură cu soluția primei instanțe, deoarece simpla înșiruire a unor opinii doctrinare, fără legătură cu considerentele hotărârii recurate în prezentul proces, nu se circumscrie niciunuia dintre cazurile prevăzute de art. 304. proc. civ.
De altfel, recurenta-intimată nu a indicat care ar fi motivele contradictorii ori străine de natura pricinii care ar fi fost utilizate cu ocazia redactării sentinței Tribunalului, iar din analiza acesteia reiese că a fost temeinic motivată atât în fapt, cât și în drept.
C de-al doilea motiv de recurs ce se desprinde din examinarea susținerilor recurentei-intimate se pliază pe dispozițiile cazului prevăzut de art. 304 pct. 9. proc. civ. pretinzând că hotărârea atacată ar fi lipsită de temei legal ori ar fi fost pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Mai precis, recurenta afirmă pe de o parte, că dispozițiile invocate în considerentele sentinței (art. 2 și 5 din nr. 583/2001) sunt aplicabile doar persoanelor pensionate în baza Legii nr. 19/2000 - deci nu și intimatului-contestator, ale cărui drepturi de pensie au fost stabilite sub imperiul Legii nr. 3/1977 - iar pe de altă parte, că "instanța nu a respectat prevederile art. 4 alineatul 1 din nr. 407/1990 și a cumulat perioada de 11 ani și 6 luni lucrată de reclamant în mediul radioactiv, cu perioada de 5 ani lucrată în grupa I ca maistru miner conform Decretului nr. 292/1959" și că "reclamantul nu are decât 11 ani și 6 luni încadrați pe nr. 407/1990, iar prevederile art. 43 și 47 din Legea nr. 19/2000 nu sunt aplicabile în speță deoarece drepturile contestatorului s-au deschis la data de 01.07.1997, înainte de intrarea în vigoare a legii".
Este adevărat că intimatul-persoană fizică s-a pensionat într-un moment în care erau în vigoare prevederile Legii nr. 3/1977, acesta fiind motivul pentru care el trebuia să beneficieze de dispozițiile OUG nr. 4/2005 și cele ale nr. 1550/2004 referitoare la recalcularea pensiilor (de altfel, în acest sens a și emis decizia nr. -/29.05.2008, contestată în cauza de față).
În același timp, este de necontestat împrejurarea că intimatul-contestator a lucrat peste 15 ani în grupa I de muncă în zona întâi de expunere la radiații, așa cum se atestă prin adeverința nr. 565/2008 emisă de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse - (-), fiindu-i aplicabile întrutotul și dispozițiile nr. 407/1990.
Or, acest ultim act normativ statuează în art. 4 că personalul care a lucrat cel puțin 15 ani în grupa I de muncă - zona I de expunere la radiații - primește pensie integrală pentru muncă depusă, indiferent de vârstă.
Având în vedere aceste aspecte și faptul că, date fiind prevederile OUG nr. 4/2005 și cele ale nr. 1550/2004, în cazul beneficiarilor procesului de recalculare a pensiilor care s-au pensionat "în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative" (art. 4 alin. 4 din Normele Metodologice date în aplicarea nr. 1550/2004), concluzia care se impune în speță este aceea că intimatul-contestator era și este îndreptățit ca la determinarea punctajului mediu anual să i se ia în considerare un stagiu complet de cotizare de 15 ani, deoarece a lucrat cel puțin 15 ani în grupa I de muncă - zona I de expunere la radiații și i se aplică prevederile nr. 407/1990.
Toate cele ce preced demonstrează netemeinicia celui de-al doilea motiv de recurs și justifică înlăturarea acestuia ca atare, Tribunalul procedând corect atunci când a admis acțiunea în sensul menționat prin dispozitivul sentinței atacate.
Conform art. 316. proc. civ. se va face aplicațiunea corespunzătoare în recurs a dispozițiilor art. 274. proc. civ. și se va dispune obligarea recurentei la plata sumei de 1100 lei cheltuieli de judecată către intimat, cheltuieli constând din onorariul achitat apărătorului ales și dovedite a fi efectuate prin înscrisurile de la filele 20-21 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în contradictoriu cu intimatul-contestator, împotriva sentinței civile nr. 4824 din 03 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 36555/3/AS/2008.
Obligă recurenta la 1100 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 08.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./20.10.2009
Jud. fond:.
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
