Cerere recalculare pensie. Decizia 5747/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.4617/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5747/
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Singh Ioana
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - - -
***************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.2986 din data de 08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.29470/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă -, prin apărătorul său ales, d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 9 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata-reclamantă -, prin avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-contestatoare -, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat, având în vedere faptul că hotărârea atacată are toate elementele de fond și de formă regulat respectate de către instanța de fond, astfel că, în opinia sa, nu se justifică prezentul recurs aceasta de fapt fiind o practică vastă în domeniu a intimatei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului
În consecință, intimata-reclamantă -, prin avocat, concluzionează în sensul respingerii recursului, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești atacate, pronunțată de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală.
Solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise potrivit, dispozițiilor art. 150 Cod proc. civilă și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Cu privire la recursul civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2986 din data de 08.04.2009, pronunțată în dosarul nr. 29470/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a luat act de renunțarea la judecata cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul.
Totodată, a admis acțiunea formulată de reclamanta -, împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B () și a obligat-o pe aceasta să emită o deciziei prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr. 448/02.07.2008, emisă de -
A obligat pârâta la plata sumei de 1.250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței sus-menționate, s-a reținut că, prin decizia nr. -/31.08.2005 emisă de - Casa Locală de Pensii sector 3 B, au fost recalculate, în temeiul dispozițiilor nr.OUG4/2005, începând cu 01.12.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a criticat modalitatea de recalculare sub aspectul faptului că nu au fost valorificate veniturile din adeverința emisă de angajator, pentru care s-au achitat cotele de asigurări sociale.
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin.1 din OUG nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Din actele dosarului, tribunalul a reținut că drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei s-au deschis la data de 01.02.1991.
Din adeverința nr.448/02.07.2008, emisă de - rezultă că în perioadele 1962-1990 reclamanta a lucrat in aceasta unitate și a încasat veniturile menționate în adeverința pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, venituri omise a fi luate in calcul de către pârâta la emiterea deciziei mai sus-menționate.
Conform dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 4/2005 pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite in baza legislației in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează in condițiile prevăzute de acest act normativ. Potrivit art. 2 din ordonanța recalcularea prevăzută de art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Potrivit art.78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv, din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Raportând situația de fapt reținută la dispozițiile legale susmenționate, tribunalul a reținut că veniturile omise a fi luate în calcul de pârâta pe perioadele amintite trebuiau luate în considerare la determinarea punctajului mediu anual și a pensiei ca prestație de asigurări sociale, deoarece aceste sume, așa cum se arată în adeverință, au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Astfel, instanța de fond a apreciat că soluția contrară ar reprezenta atât o încălcare a dispozițiilor legale susmenționate, cât și o încălcare a principiului contributivității, consacrat de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit căruia, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în baza contribuțiilor plătite.
Împotriva sus-menționatei hotărâri judecătorești, a declarat recurs, motivat în termenul legal, Casa de Pensii a Municipiului B, recursul fiind înregistrat pe rolul acestei secții a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că pârâta a fost obligată la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei, prin luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverința nr. 448/02.07.2008 emisă de -
Astfel, recurenta-pârâtă susține că petentei i s-au recalculat drepturile de pensie ținându-se cont de toate actele depuse la dosarul de pensie, mai puțin adeverința mai sus-menționată, deoarece aceasta cuprinde sporuri deacordși prime ce nu fac obiectul dispozițiilorLegii nr. 19/2000 și nr.OUG 4/2005.
Apreciază că în mod greșit instanța de fond a dispus emiterea unei noi decizii, prin care să fie luate în considerare sporurile de acord șiprimemenționate în adeverința respectivă.
Referitor la perioada în care reclamanta a lucrat înacord global, precizează că dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 (care reiau dispozițiile art. 10 din Legea nr. 3/1977, modificate și completate prin art. 10 din Legea nr. 49/1992) prevăd că, la determinarea punctajului anual, se utilizează salariile brute sau nete, precum și sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor înregistrate în carnetul de muncă.
Mai precizează că veniturile realizate înacord globalreprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
În acest sens, invocă dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 2/1983 ce reglementalucrul înacord global,care prevedeau că: "Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, un raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime. Forma de retribuire în acord global se extinde și se generalizează în toate unitățile economice".
Astfel, arată recurenta, pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și altor stimulente, sporurilor, indemnizaților și compensațiilor prevăzute de lege.
Mai arată că la calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut în vedere respectareaprincipiului egalității,atât pentru persoanele care, prin munca lor, au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate, astfel că, la calculul pensiei, s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul individual de muncă și că acesta este, de fapt și motivul avut în vedere de către legiuitor, atunci când nu a încadrat veniturile suplimentare, obținute în sistemul deacord global,în categoria sporurilor cu caracter permanent.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă.
Deși a fost legal citată, intimata-reclamantă - nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la instanța de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimata-reclamantă - a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul său angajator și anume, cu adeverința nr. 448/02.07.2008 eliberată de - (aflată la filele 13 - 17 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global, cât și a celor obținute cu titlu deprime, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), conform prevederilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățită intimata-reclamantă la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu de venituri înacord globalși prime.
Având în vedere cele susținute de recurenta-pârâtă în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: " munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat "n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Pentru aceste considerente, Curtea apreciind criticile recurentei-pârâte drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, le va înlătura, ca nefondate și, însușindu-și atât opinia, cât și argumentele primei instanțe, consideră că hotărârea fondului este legală și temeinică, urmând aom enține ca atare.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Totodată, apreciind că recurenta-pârâtă a căzut în pretenții, în temeiul dispozițiilor art.274 Cod proc. civilă, Curtea o va obliga pe aceasta, către intimata-reclamantă -, la plata cheltuielilor de judecată avansate în recurs, în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariul de avocat (conform chitanței fiscale de la fila 10 din dosarul de recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.2986 din data de 08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.29470/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă -.
Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 500 lei (RON), cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 20.11.2009
Jud. fond:;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Singh Ioana, Petre Magdalena
