Cerere recalculare pensie. Decizia 5825/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
R MÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(3594/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5825/
Ședința publică de la 21.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 3: Lizeta
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr. 2170/17.03.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.40040/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata-reclamantă solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele
Prin sentința civilă nr.2170/17.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale admis parte, acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta sa emită o decizie de recalculare a pensiei reclamantei, în baza OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.09.2005, prin care să ia in considerare salariul de 1750 lei la 01.05.1863, sporul de vechime de 5% din 01.02.1970, salariile înscrise în adeverința nr.1174/14.02.2007 emisă de SC Proiect SA lași și veniturile suplimentare înscrise în adeverită nr.26/05.02.2008 emisă de SA B (cu anexa - adeverința nr.27/05.02.2009 emisă de SA B).
A obligat pârâta să plătească reclamantei diferențele rezultate din recalcularea pensiei conform prezentei sentințe și pensia achitată, de la 01.09.2005 la zi.
A respins ca nefondat capătul de cerere privind daunele cominatorii.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin decizia nr.-/06.12.2007, intimata i-a recalculat pensia contestatoarei, stabilita inițial la 01.08.1992, in baza OUG nr. 4/2005, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, luând insa in calcul un salariu de 570 lei, așa cum rezulta din buletinul de calcul in loc de 1750 lei, cat avea reclamanta la data de 01.05.1963, așa cum rezulta din carnetul de munca.
De asemenea, tot din buletinul de calcul Tribunalul a reținut ca prin decizia nr. -/06.12.2007 nu s-a valorificat sporul de vechime de 5%, trecut in cartea de munca la poziția 21.
Din buletinul de calcul reiese ca nu s-au luat in calcul salariile reale, cu consecința diminuării nejustificate a cuantumului pensiei, conform adeverinței nr. 1174/14.02.2007 emisa de Proiect SA lași, si nici veniturile suplimentare atestate de adeverința nr.267 5.02.2008 emisa de Institutul de Studii si Energetice SA.
Din aceasta ultima adeverința rezulta ca in perioada 1965-1990, contestatoarea a fost salariata, calitate in care a obținut o serie de venituri suplimentare salariului tarifar înscris in carnetul de munca, constatând in sporuri de acord global pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, după cum rezulta din mențiunile făcute in cuprinsul acestei adeverințe, veniturile trebuind a fi luate in calculul pensiei, potrivit principiului contributivității consacrat de art.2, lit. e) din Legea nr.19/2000, precum si și art. 160 alin. 1 și 5 și art.164 din Legea nr. 19/2000.
Constatând ca decizia atacata este nelegala, instanța, in baza art.89 din Legea nr.19/2000, a obligat intimata sa emită o decizie de recalculare a pensiei reclamantei, în baza OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.09.2005, prin care să ia in considerare salariul de 1750 lei la 01.05.1963, sporul de vechime de 5% din 01.02.1970, salariile înscrise în adeverința nr.1174/14.02.2007 emisă de SC Proiect SA I și veniturile suplimentare înscrise în adeverită nr.267/05.02.2008 emisă de SA B (cu anexa - adeverința nr.27/05.02.2009 emisă de SA B).
A obligat pârâta să plătească reclamantei diferențele rezultate din recalcularea pensiei conform prezentei sentințe și pensia achitată, de la 0109.2005 la zi.
A respinsa ca nefondat capătul de cerere privind daunele cominatorii, deoarece singura cale efectivă de constrângere sunt amenzile civile pe care reclamanta le poate solicita cu ocazia executării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen legal reclamanta Casa de Pensii a Municipiului.
În motivarea recursului se arată că este criticabil faptul ca Instanța de fond a decis sa se ia in considerare la recalcularea pensiei salariul de 1750 lei la 01.05.1963, cat este trecut in carnetul de munca al reclamantei, întrucât instanța de fond a admis acest capăt de cerere fără sa cont ca exista neconcordante intre fisa de pensie si carnetul de munca al reclamantei. Astfel, in fisa de pensie, la data de 01.05.1963 este trecut un salariu de 1570, stabilit prin Decizia nr.78/15.05.1963 emisa de I, iar in carnetul de munca este trecut salariu tarifar lunar la 01.05.1963 - 1750 lei.
Recurenta a învederat instanței ca si fisa de pensie, si carnetul de munca sunt înscrisuri (acte) oficiale, iar datele cuprinse in ele referitoare la salariul tarifar lunar corespunzător datei de 01.05.1963, se contrazic.
În privința celui de-al doilea capăt de cerere admis de instanța de fond - sporul de vechime de 5% din 01.02.1970, recurenta este îndreptățită sa facă următoarele precizări:
- pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, începând cu data de 01.03.1970, sporul de vechime în munca se calculează automat, potrivit prevederilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, și în consecința nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe.
Pentru perioada de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat este cel înregistrat în carnetul de munca sau dovedit cu adeverințe.
Referitor la perioada 15.03.1958-06.04.1960, recurenta a precizat că i s-a luat in calcul un salariu de 1200 lei, așa cum rezulta din buletinul de calcul aferent deciziei nr. -/06.12.2007.
În privința celui de-al patrulea capăt de cerere admis de instanța de fond, recurenta specifică ca acordul global nu reprezintă un spor, ci o forma de remunerare in funcție de realizarea indicatorilor, reglementata de legislația in vigoare la acea data, respectiv art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea si calitatea muncii, in timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifara.
Aceasta diferențiere rezulta foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifara (inclusiv in cazul in care forma de retribuire este in acord) si enumera, totodată, indemnizațiile, majorările si sporurile ce pot fi acordate pe lângă retribuția tarifara.
Veniturile obținute in acord global nu au fost reglementate ca sporuri.
Având in vedere dispozițiile Decretului nr.92/1976 care reglementează datele ce se înscriu in carnetul de munca, coroborat cu nr. 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare si evidenta a carnetului de munca, din aceste norme legale rezulta ca veniturile realizate in acord global nu se înscriau in carnetul de munca si, prin urmare nu pot fi utilizate la determinarea punctajelor anuale in lumina art.164 din Legea nr.19/2000, modificata si completata.
Ori, aceasta diferențiere a justificat aplicarea de legiuitor a unui tratament juridic special, legiuitor care a înțeles sa excludă printr-un text de lege expres, respectiv pct.IV din Anexa la.OUG nr.4/2005, anumite categorii de venituri si sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie.
În conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, modificata si completata, la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoarea a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, in conformitate cu modul de înregistrare a acestora in carnetul de munca, sporul de vechime precum si sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare (Legea nr.3/1977).
Conform nr.OUG4/2005, art. 4 alin. (2) si anexa pct.VI, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale;
- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;
- premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;
- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
- diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer;
- drepturile de autor;
- drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de munca;
- al 13-lea salariu;
- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Având în vedere cele sus menționate, adeverința nr. 26/05.02.2008 emisa de A nu poate fi luata in calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
În plus, sentința civila este nemotivata in fapt si in drept, încălcând astfel prevederile art.261 pct.5 Cod proc. civila, motivația acesteia fiind de fapt, o descriere a desfășurării procesului, dar nu formează convingerea ca este dreapta, legala si corecta.
Analizând întregul material probator administrat în cauză prin prisma criticilor invocate pe calea recursului, cât și din oficiu conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin dispozițiile Legii nr.19/ 2000 - legea - cadru în materia pensiilor din sistemul public, sunt reglementate cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și să plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Ceea ce este esențial în cauza ce conturează speța de față este faptul că pentru veniturile realizate s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, întrucâtaceste contribuții erau datorate, nefiind necesar a se mai dovedi și faptul că acestea s-au plătit.
Neluarea în calculul drepturilor la pensie a acestor venituri ar contraveni principiului contributivității, instituit de art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. De aceea, veniturile invocate trebuiau avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie și în mod corect tribunalul a reținut că în pensia achitată contestatorului nu se regăsește punctajul aferent perioadei menționată în adeverințele nr. 1174/14.02.2007 emisă de SC Proiect SA lași și veniturile suplimentare înscrise în adeverită nr.26705.02.2008 emisă de SA B (cu anexa - adeverința nr.27/05.02.2009 emisă de SA B).
Adeverințele reținute de către prima instanță atestă venituri suplimentare realizate de către intimatul-contestator cuprinzând și salarii obținute ca urmare a muncii în acord global, sume pentru care, potrivit legislației în vigoare la momentul respectiv, s-au reținut cotele de CAS.
În mod corect s-a dat eficiență de către prima instanță principiului contributivității, reglementat de art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, potrivit cu care se impune ca toate veniturile obținute de contestator, pentru care s-a calculat și achitat contribuția de asigurări sociale, să fie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Principiul sus menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile OUG nr.4/2005, care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor legii nr.19/2000, act normativ cu forță juridică superioară, care reglementează principiile de baza cărora funcționează sistemul public de asigurări sociale.
În raport de cele mai sus reținute, Curtea apreciază că este inadmisibilă situația în care la determinarea cuantumului pensiei nu s-ar lua în considerare sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, cu atât mai mult cu cât veniturile realizate de intimatul-contestator ca urmare a muncii în acord au avut un caracter de continuitate evident.
Deși recurenta susține că intimatul-contestator nu a făcut dovada depunerii declarațiilor, nu acestea sunt în discuție, ci calculul drepturilor de pensie potrivit veniturilor încasate și pentru care s-au plătit cotele de asigurări sociale.
Cât privește luarea în calcul de către instanța a salariului de 1750 lei aferent datei de 014.05.1963- în mod cert s-a reținut salariul menționat în carnetul de muncă.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverințele depuse la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr. 2170/17.03.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.40040/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-06.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Maria Ceaușescu, Lizeta
