Cerere recalculare pensie. Decizia 5976/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 3655/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5976/
Ședința Publică din data de 27 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Guranda Georgeta
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, împotriva sentinței civile nr.330/F din data de 21.04.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii și intimatul-reclamant .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 24.08.2009 de către intimatul-reclamant întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză, în dublu exemplar, cu precizarea că pe această cale s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ.
De asemenea, se mai arată faptul că prin motivele de recurs formulate în cauză recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Ias olicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) cod proc. civ.
Curtea văzând lipsa părților la prima strigare a cauzei, dispune lăsarea acesteia la a doua strigare.
La reluarea pricinii la ordine, nu au răspuns recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii și intimatul-reclamant .
Curtea constatând că în cauză ambele părți au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.330/F/21.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a admis ca întemeiată cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I ( I) și a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005.
A obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor dintre pensia cuvenită la data de 01.12.2005 și pensia încasată.
În considerente a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr.72961/21.11.1996, reclamantul-contestator, la data pensionării, a avut o vechime în grupa I de muncă de 29 de ani, 10 luni și 21 zile, determinată în baza Legii nr. 3/1977.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului, pârâta a avut în vedere un stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 19/2000.
În cauză, în raport de data la care drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite, respectiv 01.07.1991, la recalculare se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004.
Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 -31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Or, în cazul contestatorului care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 29 de ani, 10 luni și 21 zile, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, adică de 20 de ani.
De altfel, această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 -31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, în raport de aceste considerente, cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I apare ca fiind întemeiată și a fost admisă.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I ( I), înregistrat pe rolul acestei secții a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă din sistemul de stat, conform deciziei nr. 72961/21.11.1996 drepturile de pensie fiind stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977, începând cu data de 01.11.1996.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul contestă decizia nr.72961/30.11.2005, privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, conform prevederilor HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005.
Prevederile art.2 alin.2 și nu alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004 nu i se pot aplica reclamantului, deoarece drepturile de pensie i-au fost stabilite începând cu data de 01.11.1996 conform Legii nr. 3/1977.
Prevederile mai sus-menționate se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
Ordinul nr. 50/1990 face doar precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă în vederea pensionării, și nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
Mai mult, reclamantul beneficiază și de prevederile nr.OUG 100/27.08.2008 referitoare la asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa l și/sau grupa a-II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului s-a utilizat stagiul complet de cotizare de 30 ani conform Legii nr. 19/2000.
Atât la art.14 alin.2 lit. a) și b) din Legea nr.3/1977, cât și la art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare ale persoanelor care se încadrează în grupa I și a-II-a de muncă și nu a stagiului complet de cotizare care este de 30 de ani.
Având în vedere considerentele de mai sus, recurenta I solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat, astfel ca la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului să se utilizeze stagiul complet de cotizare așa cum prevede Legea nr. 19/2000, respectiv cel de 30 de ani.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, invocă dispozițiile art.304 pct.8 și pct.9 Cod proc. civilă.
Intimatul a formulat întâmpinare (filele 7 și 8 dosar recurs), prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor, invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Intimatul-reclamant este beneficiarul procesului de recalculare reglementat prin nr.OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, conform nr.HG 1456/2005, iar, la emiterea deciziei de recalculare recurenta-pârâtă Iau tilizat, în calculul punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Drepturile de pensie pentru limită de vârstă, cuvenite intimatului-reclamant s-au deschis la data de 01.11.2000, prin decizia de pensionare nr.72961/21.11.1996, aflată la fila 6 din dosarul de fond, la data pensionării (în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977), acesta având o vechime realizată în grupa a I de muncă de 29 ani, 10 luni și 21 zile.
Curtea reține că, din cuprinsul deciziei susmenționate, de stabilire inițială a drepturilor de pensie, rezultă împrejurarea că, la data deschiderii dreptului la pensie (în temeiul Legii nr.3/1977), intimatul-reclamant împlinise vârsta de 50 de ani, precum și aceea că el desfășurase activitate în grupa I de muncă vreme de 29 ani, 10 luni și 21 zile, fapt evidențiat atât de mențiunile existente în carnetul său de muncă, cât și de cele din adeverințele aflate în dosarul de fond (filele 28, 30, 49 și 50).
Astfel, în raport de data stabilirii drepturilor de pensie, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că, la recalcularea acestora, se aplică dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și, implicit, stabilirea cuantumului fiecărei pensii, se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.
De asemenea, în mod justificat instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art.2 alin.4 din HG nr.1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare este cel reglementat de Legea nr.3/1977, astfel că, în cazul intimatului-reclamant, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 29 ani, 10 luni și 21 zile,stagiul complet de cotizare estecel prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, adicăde 20 de ani.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială:
"(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca. -"
Conform dispozițiilor alin.4 al articolului susmenționat:
"(4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile."
Așadar, în mod corect tribunalul a constatat că cererea dedusă judecății este întemeiată, motiv pentru a admis-o ca atare, obligând-o pe pârâta I să procedeze la recalcularea drepturile de pensie cuvenite reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu începere de la data de 01.12.2005 (prin aplicarea dispozițiilor nr.OUG4/2005).
De altfel, Curtea constată că problema de drept dedusă judecății a fost tranșată irevocabil de către, care, soluționând recursul în interesul legii, prin Decizia nr.40 din 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr.16/2008 - obligatorie pentru instanțe, în temeiul dispozițiilor art. 329 din Codul d e procedură civilă -, a statuat că dispozițiile art.77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iunie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază criticile recurentei drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate și, însușindu-și atât opinia, cât și argumentele primei instanțe, consideră că hotărârea fondului este legală și temeinică, urmând aom enține.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, împotriva sentinței civile nr.330/F din data de 21.04.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant . Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX./ 27.11.2009
Jud. fond:;
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Petre Magdalena, Guranda Georgeta
