Cerere recalculare pensie. Decizia 6059/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(5216/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6059/
Ședința publică de la 28.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5019/10.06.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.11215/3/AS/2009 în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant, personal și asistat de avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-reclamant, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică. Arată că recursul promovat de recurenta-pârâtă este formal și invocă motive privind aspecte care ar fi trebuit ridicate la instanța de fond. Mai arată că drepturile sale au fost câștigate potrivit legii vechi, iar vechimea și contribuția au fost stabilite conform legii. Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și în aplicarea nr.HG1550/2004 s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii. De asemenea, solicită obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței nr.247/23.10.2009, pe care o depune la dosar.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.5019/10.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis in parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu parata Casa de Pensii a Municipiului B și a obligat parata să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului conform OUG nr.4/2005 prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu 1.12.2005. Prin aceeasi sentinta, tribunalul a respins ca neintemeiata cererea de valorificare a veniturilor reprezentand sporuri de noapte, de toxicitate, de conditii grele si de vechime.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut ca prin buletinul de calcul din 12.02.2008 reclamantului i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă în baza OUG nr.4/2005, reținându-se un punctaj un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Instanta de fond a apreciat ca in mod eronat parata a utilizat la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în loc de 20 de ani, deoarece potrivit art. 2 din HG nr. 1550/2004 trebuia utilizat un stagiu complet de 20 de ani, fata de perioada de 24 ani, 7 luni si 13 zile desfasurata ca activitate in grupa I de munca. Mai retine ca in acelasi sens sunt dispozitiile din Decizia nr. 40/22.09.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, obligatorie conform art. 329 alin. 3 proc.civ.
Se mai arata in considerentele sentintei ca sporurile nominalizate in carnetul de munca au fost valorificate in cuprinsul buletinului de calcul din 13.02.2008.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr- la data de 06.08.2009, prin care a susținut că s-a făcut o greșită aplicare a legii de către prima instanță.
Arata ca instanta de fond trebuia sa puna in discutie din oficiu exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si ca, neprocedand in acest mod, a incalcat principiul rolului activ al judecatorului. Sustine ca actiunea a fost introdusa la data de 19.03.2009, astfel ca drepturile puteau fi acordate cel mult incepand cu 19.03.2006, si nu cu 01.12.2005, cum a dispus instanta de fond.
Arata ca stagiul complet de cotizare pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in baza Legii nr. 3/1977 este cel prevazut de art. 8 alin. 2 din acest act normativ, si anume 30 de ani pentru barbati si 25 de ani pentru femei. Art. 14 din Legea nr. 3/1977 prevede doar reducerea varstei de pensionare, de care reclamantul a si beneficiat, si nu reducerea stagiului complet de cotizare.
Se mai arata ca instanta de fond isi intemeiaza hotararea pe o lege abrogata, si anume Legea nr. 3/1977, unde nu se punea problema punctajului mediu anual si a unui stagiu complet de cotizare.
Totodata, invedereaza ca singurii beneficiari ai stagiilor complete de cotizare de 15, 20 si 25 de ani sunt, potrivit Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004 emise de CNPAS, cei care au beneficiat in momentul iesirii la pensie de o lege speciala care sa le confere aceste drepturi. Or, reclamantul nu a beneficiat de nicio astfel de lege speciala, in cazul sau aplicandu-se stagiul complet de 30 de ani.
Recurenta sustine ca si prin art. 43 din legea nr. 19/2000 mai sunt stabilite norme derogatorii cu privire la varsta de pensionare si stagiul complet de cotizare, dar numai pentru cei care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale de munca, definite la art. 20 din lege.
Cercetând recursul declarat în limita criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Drepturile de pensie ale intimatului reclamant s-au nascut la data de 01.11.1999, in baza Legii nr. 3/1977, acesta fiind actul normativ care trebuie avut in vedere pentru determinarea stagiului complet de cotizare aplicabil.
Aceasta intrucat potrivit art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare in vederea recalcularii pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, "pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
Legea nr. 3/1977 nu cuprindea notiunea de "stagiu complet de cotizare", care a fost introdusa abia incepand cu Legea nr. 19/2000.
In art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 se prevede ca "stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia,pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr.3."
Art. 8 din Legea nr. 3/1977 prevedea ca "personalul muncitor care are o vechime in munca de minimum 30 ani barbatii si 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de virsta, la implinirea virstei de 62 ani barbatii si 57 ani femeile."
Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca notiunea de "stagiu complet de cotizare" prevazuta de Legea nr. 19/2000 corespunde notiunii de "vechime in munca" prevazuta de Legea nr. 3/1977.
De altfel, si in art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 se arata ca "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiaza sau care i se cuvine la data inceperii operatiunilor de evaluare."
Odata retinut acest aspect, se observa ca art. 8 din Legea nr. 3/1977 reprezenta norma generala in materie de vechime in munca necesara pentru deschiderea dreptului la pensie, dispozitii speciale fiind prevazute pentru cei care isi desfasurau activitatea in grupe superioare de munca.
Astfel, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, "persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cite:
a) un an si sase luni pentru grupa I de munca;
b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea virstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii;
b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin. (1) sint pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit barbatii cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca."
Desi, aparent, textul este concentrat pe aspectele privitoare la reducerea varstei standard de pensionare, nu se poate face abstractie de faptul ca, in mod real, dupa 20 de ani de activitate in grupa I de munca, asiguratii se puteau inscrie la pensie pentru limita de varsta, daca indeplineau si conditia privitoare la varsta redusa. Prin urmare, aceasta era vechimea in munca ceruta de lege pentru a putea solicita pensie pentru limita de varsta, ceea ce inseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000.
In speta, intimatul reclamant a desfasurat timp de peste 20 ani activitati incadrate in grupa I de munca. Din cuprinsul deciziei de recalculare a pensiei pentru limita de varsta in baza OUG nr. 4/2005 (fila 29 dosar fond) rezulta ca acesta a lucrat in locuri de munca ce se incadreaza in grupa I de munca timp de 24 ani, 9 luni.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, facand o corecta aplicare a legii, prima instanță a stabilit că stagiul complet de cotizare in cazul intimatului reclamant este de 20 de ani, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
Nu sunt incidente in cauza nici prevederile OUG nr. 100/2008, conform carora pentru activitatea desfasurata in grupe superioare de munca asiguratii beneficiaza de acordarea unui punctaj suplimentar.
Art. II alin. 1 lit. a) din acest act normativ, mentioneaza ca aceste prevederi se aplica si persoanelor ale caror drepturi de pensie au fost recalculate in baza OUG nr. 4/2005. In continuare, textul mai prevede si ca punctajul suplimentar nu se acorda " persoanelor in cazul carora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea in munca necesara deschiderii dreptului la pensie prevazuta de acte normative cu caracter special."
Or, exact aceasta este situatia din speta de fata: intimatul reclamant beneficiaza de un stagiu complet de cotizare derogator, de 20 de ani, in cazul sau nefiind aplicabile majorarile de punctaj prevazute de OUG nr. 100/2008.
Nu va fi retinuta nici sustinerea recurentei, in sensul ca stagiul complet de cotizare derogator s-ar aplica numai celor care au beneficiat de acte normative cu caracter special, cu ocazia iesirii la pensie. Recurenta face referire la o alta ipoteza, reglementata de art. 2 alin. 4 (si nu 3) din HG nr. 1550/2004, care are in vedere un alt caz de stagiu derogator, prevazut pentru cei care si-au desfasurat activitatea un anumit numar de ani la unitati precum SC SA, SC SA, SC SA etc, in cazul carora s-au aplicat HG nr. 478/1990, HG nr. 481/1990, HG nr. 1223/1990. Desi chestiunea in discutie este reglementata in mod identic atat in art. 14 din Legea nr. 3/1977, cat si in cuprinsul HG nr. 478/1990, nr. 481/1990, nr. 1223/1990, adica prin referire exclusiv la reducerea varstei de pensionare si la numarul minim de ani ceruti a fi lucrati in acele conditii de munca (intrucat, la momentul adoptarii lor, nu aparuse notiunea de stagiu complet de cotizare), recurenta recunoaste si da eficienta juridica numai acelor acte normative cu caracter special.
Curtea va inlatura si critica recurentei, in sensul ca instanta de fond si-a intemeiat hotararea pe un act normativ abrogat, respectiv Legea nr. 3/1977. Din cele mai sus expuse, rezulta ca temeiul legal al solutiei pronuntate il constituie art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004, act normativ in vigoare, care face trimitere la vechimea in munca prevazuta de Legea nr. 3/1977, pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta. Asadar, stagiul complet de cotizare ( a se citi "vechimea integrala in munca ceruta pentru iesirea la pensie ") este preluat din Legea nr. 3/1977, in prezent abrogata, numai prin efectul trimiterii existente in norma in vigoare.
A mai sustinut recurenta ca, in speta, nu este aplicabil nici stagiul complet de cotizare derogator prevazut de art. 43 din Legea nr. 19/2000, pentru cei care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale de munca. Sustinerea este adevarata, este fara relevanta in speta, intrucat prima instanta nu si-a intemeiat hotararea pe dispozitiile art. 43 din Legea nr. 19/2000, ci pe art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004, raportat la art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Art. 43 din Legea nr.19/2000 este incident numai in cazul persoanelor ale caror drepturi de pensie s-au nascut in baza Legii nr. 19/2000, adica dupa data de 01.04.2000. Pentru cei pensionati anterior, in baza Legii nr. 3/1977, cum este cazul reclamantului, exista act normativ special, HG nr. 1550/2004, care a fost aplicat in mod corect de catre instanta de fond. Aceasta chestiune a fost dezlegata, de altfel, si de catre Inalta C de Casatie si Justitie, intr-un recurs in interesul legii, prin decizia nr. 40/22.09.2008.
In ceea ce priveste prescriptia dreptului material la actiune, Curtea apreciaza ca aceasta exceptie este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Data stabilirii unor drepturi de pensie este distincta de data platii drepturilor, aceste elemente fiind prevazute la rubrici diferite si in cadrul deciziilor de pensionare emise de recurenta. Astfel, data stabilirii unor drepturi constituie un element obiectiv, care se determina in raport de incidenta in cauza a unor acte normative. Data recalcularii drepturilor de pensie in baza OUG nr. 4/2005 a fost stabilita prin acte normative succesive, in functie de data deschiderii initiale a drepturilor de pensie, si anume 01.03.2005-prin OUG nr. 4/2005, 01.07.2005 - prin HG nr. 550/2005, 01.09.2005 - prin HG nr. 733/2005 si 01.12.2005 - prin HG nr. 1456/2005. In speta de fata, intrucat reclamantului i s-au deschis drepturile initiale de pensie la data de 01.11.1999, a beneficiat de recalcularea prevazuta de OUG nr. 4/2005 in cadrul ultimei etape, care a avut loc incepand cu 01.12.2005.
Data platii unor drepturi stabilite prin deciziile de pensionare constituie un element variabil, de la caz la caz, in functie de incidenta prescriptiei extinctive sau a altor factori.
In cauza de fata, reclamantul nu a formulat si un capat de cerere distinct, prin care sa solicite si obligarea paratei la plata diferentelor de drepturi ce vor rezulta din recalcularea pensiei pe baza unui stagiu complet de cotizare derogator. Instanta de fond a fost sesizata numai cu capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei la recalcularea pensiei si, prin urmare, s-a pronuntat in consecinta si a stabilit, ca data a recalcularii, cea prevazuta de HG nr. 1456/2005, respectiv 01.12.2005.
In masura in care ar fi solicitat si plata diferentelor de pensie, atunci prima instanta ar fi trebuit sa oblige la plata acestora numai in limita termenului de prescriptie de 3 ani. In consecinta, prescriptia nu putea fi analizata in raport de cadrul procesual obiectiv stabilit de reclamant.
Vor fi incidente dispozitiile art. 274 proc.civ. recurenta parata urmand a fi obligata la plata catre intimatul reclamant a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de către recurenta-parată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5019/10.06.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.11215/3/AS/2009 în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Obliga recurenta la plata sumei de 1.000 lei catre intimat, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red./tehnored:
2 ex./11.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
