Cerere recalculare pensie. Decizia 6715/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(5029/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 6715/
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 4622 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 6609/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns intimatul reclamant, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/18.11.2009 atașată la fila 12 dosar, lipsind recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul intimatului reclamant, depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 4622 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 6609/AS/2009, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul .
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtei CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B să recalculeze în temeiul OUG nr. 4/2005, începând cu 01.12.2005, drepturile de pensie ale reclamantului, cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 4065/15.10.2008 emisă de SC SA.
Totodată, s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant, începând cu 01.12.2005, a diferențelor dintre pensia recalculată potrivit hotărârii și pensia efectiv încasată.
În final, pârâta a fost obligată la 900 lei cheltuieli de judecată.
Pârâta a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- reclamantului i s-au recalculat drepturile de pensie ținând cont de toate actele depuse la dosarul de pensie, mai puțin adeverința menționată în dispozitivul sentinței, deoarece aceasta cuprindea și venituri provenite din lucrul în acord global și prime, care nu fac obiectul OUG nr. 4/2005, sens în care sunt prevederile pct. VI din anexa la acest act normativ;
- aceste dispoziții sunt în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual cu ocazia operațiunii de recalculare guvernată de OUG nr. 4/2005 realizându-se cu respectarea normelor cuprinse în Legea nr. 19/2000, urmând a fi avute în vedere sub acest aspect, printre altele, și dispozițiile art. 164 din această lege;
- de asemenea, referitor la această perioadă în care reclamantul a obținut aceste câștiguri suplimentare, art. 164 din 19/2000 (ce reia prev. art. 10 din 3/1977, modificate și completate prin 49/1992) prevede că la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, înregistrate în carnetul de muncă;
- din cele menționate anterior rezultă că la determinarea punctajelor anuale trebuie valorificate pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanente, care după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare;
- veniturile suplimentare obținute de reclamant nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare în funcție de realizarea anumitor indicatori, reglementată de legislația în vigoare la acea dată, respectiv art. 12 din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii;
- sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară;
- veniturile realizate în acord global sunt temporare, fără caracter permanent și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, nefiind înscrise în cartea de muncă, astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie;
- în acest sens trebuie avute în vedere și prevederile art. 4 din Legea nr. 2/1983;
- la calculul drepturilor de pensie întotdeauna s-a respectat principiul egalității atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate.
Prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata de cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele de fapt și de drept ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, în adeverința menționată în dispozitivul sentinței atacate se evidențiază faptul că pentru veniturile încasate de intimatul-reclamant în intervalul de timp în care a fost încadrat în muncă la SC SA (venituri care nu au fost luate în considerare cu ocazia recalculării drepturilor de pensie ale acestuia) s-au reținut și virat la stat contribuțiile de asigurări sociale corespunzătoare pentru întreaga perioadă lucrată.
Or, în aceste condiții, în mod corect instanța de fond a concluzionat că neluarea lor în calcul cu prilejul stabilirii pensiei intimatului-persoană fizică ar însemna să se contravină principiului fundamental al contributivității prev. de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, care statuează printre altele că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Totodată, trebuie să se țină seama și de disp. art. 78 din Legea nr. 19/2000, potrivit cu care la determinarea punctajului lunar și a celui anual, pe baza cărora se stabilește în final cuantumul pensiei, se iau în considerare salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile de care au beneficiat salariații, situație ce se regăsește și în speță.
Susținerile recurentei în sensul că respectivele venituri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei și nu au avut caracter permanent sunt contrazise de faptul că pentru ele s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale corespunzătoare, ceea ce demonstrează că angajatorul a plătit drepturile respective din fondul de salarii. O asemenea împrejurare conduce la concluzia că sumele de bani în discuție au făcut parte din baza de calcul a pensiei și au avut caracter permanent, așa încât, date fiind și disp. art. 164 din Legea nr. 19/2000, ele trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei cuvenite intimatului-persoană fizică.
De altfel, în adeverință se menționează că veniturile pe care le atestă au fost incluse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale conform dispozițiilor din Decretul nr. 389/1972, Legea nr. 49/1992 și OUG nr. 2/1999.
Ceea ce trebuie subliniat în prezenta cauză este faptul că, în realitate, veniturile menționate în adeverință au fost încasate ca și drepturi salariale, de cele mai multe ori lunar, deci au avut caracter sistematic (periodic). Acesta este un argument în plus în sprijinul demonstrării împrejurării că au fost venituri permanente.
Toate cele ce preced atestă și faptul că în speță nu sunt incidente dispozițiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, în speță este vorba despre venituri salariale cu caracter permanent, așa încât sunt aplicabile prevederile punctului V din aceeași anexă, teza referitoare la alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
În baza art. 316. proc. civ. se va face aplicațiunea corespunzătoare în recurs a dispozițiilor art. 274. proc. civ. urmând a se dispune obligarea recurentei la plata către intimat a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul achitat apărătorului ales conform chitanței de la fila 11 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 4622 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 6609/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Obligă recurenta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./09.12.2009
Jud. fond:,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
